Tehnologii Agricole Comparate

Curs
8.3/10 (12 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 144 în total
Cuvinte : 65349
Mărime: 294.22KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Fratila Rodica

Cuprins

Partea întâi. Agrotehnica (principii şi metode generale)

Capitolul 1. Tehnologia şi tehnica în ecosistemul agrcicol.

1.1. Tehnologia şi tehnica convenţională

1.2. Tehnologia şi tehnica ecologică

1.3. Tehnologii alternative

1.4. Biotehnologia agricolă

Capitolul 2. Suportul ecologic al producţiei agricole.

2.1. Formarea recoltei

2.2. Factorii climatici

2.3. Solul

2.4. Fondul funciar şi folosinţa sa

2.5. Factorii de vegetaţie

2.6. Biodiversitatea agricolă

2.7. Zonarea ecologică a culturilor agricole.

Capitolul 3. Suportul material al producţiei agricole.

3.1. Materialul biologic de înmulţire (sămânţa)

3.2. Îngrăşămintele

3.3. Pesticidele

3.4. Maşini şi utilaje agricole.

Capitolul 4. Metode generale de tehnică agricolă.

4.1. Asolamentul agricol

4.2. Lucrările solului

4.3. Semănatul şi plantatul

4.4.Lucrări de îngrijire a culturilor agricole

4.5. Combaterea organismelor dăunătoare

4.6. Combaterea buruienilor

4.7.Recoltarea, depozitarea şi păstrarea produselor agricole.

Partea a doua. Fitotehnie.

Capitolul 5. Cultura cerealelor.

5.1. Cultura grâului

5.2. Cultura secarei

5.3. Cultura orzului

5.4. Cultura ovăzului

5.5.Cultura porumbului

5.6.Cultura orezului

Capitolul 6. Cultura plantelor leguminoase.

6.1. Cultura soiei.

6.2. Cultura fasolei pentru boabe.

6.3. Cultura mazărei pentru boabe.

Capitolul 7. Cultura plantelor oleaginoase

7.1. Cultura florii soarelui

7.2. Cultura inului pentru ulei

7.3. Cultura ricinului.

Capitolul 8. Cultura plantelor rădăcinoase şi tuberculifere.

8.1. Cultura sfeclei de zahăr

8.2. Cultura cartofului.

Capitolul 9. Cultura plantelor industriale

9.1. Cultura inului pentru fuior

9.2. Cultura cânepii pentru fibră

9.3. Cultura bumbacului

9.4. Cultura tutunului.

Capitolul 10. Cultura plantelor furajere.

10.1. Resursele vegetale furajere

10.2.Structuri de culturi furajere

10.3. Tehnologia principalelor culturi furajere.

Partea a treia. Horticultura.

Capitolul 11 Cultura legumelor.

11.1. Clasificarea plantelor legumicole.

11.2. Înmulţirea legumelor.

11.3. Sisteme şi metode de cultură a legumelor.

11.3.1. Sistemul de cultură în teren descoperit.

11.3.2. Sistemul de cultură protejată.

11.3.3. Sistemul de cultură forţată.

11.4. Alegerea şi organizarea terenului.

11.5. Asolamentul legumicol.

11.6. Pregătirea terenului.

11.7. Epoci şi metode de semănat şi plantat.

11.7.1. Epoca de semănat şi plantat.

11.7.2. Metode de semănat şi plantat.

11.8. Întreţinerea solului şi îngrijirea culturilor

11.8.1. Lucrări cu caracter general.

11.8.2. Lucrări cu caracter special.

11.9. Recoltarea şi condiţionarea legumelor

11.9.1. Recoltarea legumelor.

11.9.2. Condiţionarea legumelor.

11.10. Tehnologia principalelor culturi de legume.

11.10.1. Cultura legumelor producătoare de frunze (verdeţuri).

11.10.2. Cultura legumelor producătoare de rădăcini (rădăcinoase).

11.10.3. Cultura legumelor producătoare de bulbi (bulboase).

11.10.4. Cultura legumelor din grupa verzei.

11.10.5. Cultura legumelor solano fructoase.

11.10.6. Cultura legumelor bostănoase.

11.10.7. Cultura legumelor păstăioase.

Extras din document

Importanţa agriculturii pentru existenţa şi activitatea umană.

Agricultura constituie din cele mai vechi timpuri şi continuă să rămână şi azi un domeniu vital de activitate a omului. Rămâne unica sursă de hrană, un furnizor important de materie primă pentru industrie şi totodată o însemnată piaţă de desfacere pentru producţia acesteia.

Agricultura este ramură a producţiei materiale, în care, cu ajutorul plantelor verzi şi sub acţiunea diriguitoare a omului, are loc transformarea energiei cinetice a soarelui, în energie potenţială-materia organică-, singura formă de energie accesibilă organismului omenesc şi animal.

Importanţa relativă a agriculturii diferă de la o ţară la alta, dar ea se menţine ca ramură principală a economiei naţionale în toate statele inclusiv în cele puternic dezvoltate. Experienţa ultimelor decenii a demonstrat că problemele economiei mondiale nu pot fi soluţionate făcând abstracţie de agricultură.

Dezvoltarea agriculturii este influenţată de factori naturali, tehnici şi social economici.

Dintre factorii naturali, clima are un rol esenţial, ea condiţionează răspândirea şi structura culturilor agricole prin regimul temperaturii, umezelii şi luminii. Relieful influenţează repartiţia culturilor prin altitudine, expunerea versanţilor, înclinarea pantelor. Tipul genetic de sol îşi aduce contribuţia prin însuşirea sa principală, fertilitatea,la care se adaugă şi capacitatea de drenare şi reţinere a apei.

Factorii tehnici au un rol important în sporirea producţiilor, prin mecanizare, chimizare, irigare ş.a. iar cei social-economici prin capacitatea şi gradul de pregătire al forţei de muncă şi întreg contextul economic în care se dezvoltă această ramură a economiei. Ca orice activitate economică, activitatea agricolă are ca finalitate satisfacerea nevoilor umane şi progresul general al ţării.

Principalele funcţii ale agriculturii în economia naţională sunt:

- funcţia alimentară;

- funcţia socio-economică, de participare la procesul de creştere şi dezvoltare;

- funcţia de protecţie a mediului şi dezvoltarea durabilă socio-economică.

Funcţia alimentară a agriculturii exprimă faptul că natura necesităţilor pe care le satisface este cu totul deosebită. Agricultura are cea mai mare contribuţie la bunăstarea oamenilor întrucât nevoile pe care tinde să le satisfacă sunt esenţiale, atât prin importanţa, cât şi prin permanenţa lor. Reducerea sau lipsa unor produse indispensabile vieţii poate provoca perturbaţii în organismul uman şi puternice tensiuni sociale. Gradul de satisfacere a consumului fiziologic normal al întregii populaţii depinde în cea mai mare măsură de producţia agricolă, internă.

O trăsătură fundamentală a agriculturii româneşti constă în faptul că potenţialul natural ridicat poate asigura necesarul intern de alimente de bază pentru o populaţie mult mai numeroasă decât cea existentă în prezent. Importul de alimente ar trebui să fie doar o sursă de completare şi diversificare a consumului. Efectele negative ale reformei agricole în prima sa fază au un impact negativ temporar asupra nivelului producţiilor vegetale şi mai ales animale şi efecte negative propagate asupra industriilor din amonte si aval de agricultură. Descentralizarea sectorului agroalimetar, privatizarea pământului, lipsa unor programe menite să creeze noi filiere agroalimentare a generat criza agriculturii şi a afectat securitatea alimentară a populaţiei.

Securitatea alimentară are drept componente de bază: asigurarea disponibilităţilor de alimentare pe locuitor (calorii şi proteine) şi capacitatea de cumpărare a populaţiei, şi se realizează prin corelarea politicilor nutriţionale cu politicile alimentare.

Politica alimentară are ca obiectiv asigurarea necesarului, cantitativ şi calitativ, de alimente pentru întreaga populaţie,la preţuri accesibile.

Oricât ar părea de paradoxal pentru zilele noastre în plină revoluţie ştiinţifică şi tehnică, care determină a creştere puternică şi a producţiei agricole pe plan mondial, numeroase ţări se confruntă cu o problemă alimenatară care tinde,în timp,să se agraveze, constituind un factor de destabilizare a vieţii internaţionale. Se înregistrează mari decalaje între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare sub aspectul posibilităţilor de alimentaţie. S-a produs o puternică polarizare a consumului alimentar pe plan mondial – pe de o parte, circa 2/3 din populaţie, în majoritate în ţările nedezvoltate şi subdezvoltate, unde se înregistrează fenomene grave de foamete şi subnutriţie, iar – pe de altă parte, o minoritate situată mai ales în ţările capitaliste industrializate, care pot consuma peste normele naţionale. Persistenţa unei atare situaţii, are implicaţii negative, deosebit de profunde, în primul rând în împiedecarea dezvoltării normale fizice şi psihice a individului, diminuîndu-i capacitatea productivă, eficacitatea participării la diferite activităţi, iar în al doilea, implicaţiile acestora în plan social. Problema alimentară are şi serioase implicaţii de ordin politic, deoarece generează conflicte sociale, accentuează instabilităţi politice,ş.a.

Problemele puse de dezvoltarea agriculturii, caracterul global al situaţiei alimentare au făcut să sporească preocupările statelor lumii pentru găsirea în afara schimburilor şi cooperărilor bilaterale,a unor modalităţi şi căi de intensificare a colaborării multilaterale, de instituţionalizare a acestei cooperări.

Ecodezvoltarea agricolă

Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii este un proces firesc şi necesar ce asigură bunurile alimentare pentru o populaţie sănătoasă, bine hrănită. Nu se poate concepe ridicarea calităţii vieţii, dacă agricultura nu este stimulată să producă cât mai mult şi de calitate superioară.

Există preocupări în toate ţările pentru intensificarea producţiei agricole, iniţiindu-se diverse programe de lucru având caracter tehnologic şi social-economic. Aceste acţiuni pot avea o finalizare efectivă dacă se are în vedere esenţa teritoriului agricol şi a plantelor cultivate ca sistem ecologic, ca unitate fundamentală a biosferei, a peisajului geografic. De aici rezultă faptul că, teritoriul agricol, populat cu specii vegetale şi animale utile omului, trebuie privit în toată complexitatea lui, cu legăturile din interior şi exterior, cu dependenţa sa specifică faţă de condiţiile naturale şi resursele materiale, dar corespunzător unor acţiuni tehnice bine definite.

Preview document

Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 1
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 2
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 3
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 4
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 5
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 6
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 7
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 8
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 9
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 10
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 11
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 12
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 13
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 14
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 15
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 16
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 17
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 18
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 19
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 20
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 21
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 22
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 23
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 24
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 25
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 26
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 27
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 28
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 29
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 30
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 31
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 32
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 33
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 34
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 35
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 36
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 37
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 38
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 39
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 40
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 41
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 42
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 43
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 44
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 45
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 46
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 47
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 48
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 49
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 50
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 51
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 52
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 53
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 54
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 55
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 56
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 57
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 58
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 59
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 60
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 61
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 62
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 63
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 64
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 65
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 66
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 67
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 68
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 69
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 70
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 71
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 72
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 73
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 74
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 75
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 76
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 77
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 78
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 79
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 80
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 81
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 82
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 83
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 84
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 85
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 86
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 87
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 88
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 89
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 90
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 91
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 92
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 93
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 94
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 95
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 96
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 97
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 98
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 99
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 100
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 101
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 102
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 103
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 104
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 105
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 106
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 107
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 108
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 109
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 110
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 111
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 112
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 113
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 114
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 115
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 116
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 117
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 118
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 119
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 120
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 121
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 122
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 123
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 124
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 125
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 126
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 127
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 128
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 129
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 130
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 131
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 132
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 133
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 134
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 135
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 136
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 137
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 138
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 139
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 140
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 141
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 142
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 143
Tehnologii Agricole Comparate - Pagina 144

Conținut arhivă zip

  • Tehnologii Agricole Comparate.doc

Alții au mai descărcat și

Agro-Ecosistemul Florii-Soarelui

INTRODUCERE Agroecosistemul florii soarelui sufera pierderi de biomasa vegetala utila datorita daunarii plantei de anumiti patogeni si daunatori...

Etapele unui Proces Biotehnologic

Elaborarea şi industrializarea unei tehnologii de biosinteză presupune parcurgerea mai multor faze constând în cercetări la nivel de: laborator,...

Ingineria Drojdiilor

C A P. 6. T E H N I C I d e I N G I N E R I E G E N E T I C Ă l a D R O J D I I Drojdiile prezintă numeroase avantaje care le recomandă ca model...

Fitotehnie

Fitotehnia – stiinta agricola care are drept obiectiv stabilirea celor mai economice metode pentru sporirea continua a productiei vegetale....

Biologie Marină

Obiectul de studiu şi scopurile biologiei marine Biologia marină este o ramură a hidrobiologiei care se ocupă de studiul diversităţii...

Glucide - Reprezentanti

I.3.7. Reprezentanţi ai monozaharidelor 1) Triozele, aldehida glicerică şi respectiv dihidroxi-acetona, se găsesc în natură sub forma esterilor...

Microbiologie

Istoricul Microbiologiei Microbiologia este o ştiinţa relativ tânără, datorită faptului că din lipsa mijloacelor de investigaţie, oamenii de...

Bordetella

Bordetella Bacteria este de dimensiuni mici, fiind un cocobacil strict aerob. Cele trei specii ale genului variază în motilitate şi anumite...

Ai nevoie de altceva?