Extras din curs
Operaţia de sortare a unui fişier binar presupune aranjarea articolelor în ordinea crescătoare
(descrescătoare) a valorilor unei zone, numită cheie de sortare. În cazul în care cheia de sortare este
formată dintr-un singur câmp din cadrul articolului, operaţia se numeşte sortare simplă. Sortarea
multiplă presupune aranjarea articolelor după valorile a două sau mai multe câmpuri, alcătuind, prin
juxtapunere, cheia de sortare. Juxtapunerea câmpurilor (nu neapărat adiacente în cadrul articolului) se
realizează pe lungimea efectivă a lor, alcătuind forma canonică a cheii de sortare. De exemplu, dacă
nume şi prenume sunt două câmpuri distincte, declarate de tip STRING, forma canonică a cheii de
sortare după nume şi prenume este dată de lungimea efectivă a fiecărei date de tip şir.
Dacă pentru sortarea simplă cheia poate fi însuşi câmpul din articol, pentru cea multiplă este
necesară o zonă auxiliară de memorie, în care se construieşte cheia de sortare, în forma canonică.
Sortarea unui fişier se poate realiza cu aducerea lui integrală în memorie (sortare în memorie)
sau cu aducerea în memorie a câte unui articol (sortare "direct pe disc"). Indiferent de modul utilizat,
sortarea poate fi realizată printr-unul din algoritmii cunoscuţi pentru masivele de date: sortare prin
interschimbare, prin selecţie, prin inserţie etc.
- Sortarea în memorie este o metodă rapidă şi presupune: citirea întregului fişier în memoria
principală; sortarea efectivă după cheia de sortare; recrearea fişierului pe disc. Metoda se poate aplica
numai fişierelor reduse ca dimensiuni sau cu lungime mică de articol, dată fiind capacitatea limitată a
memoriei interne asociată unui program. Ea poate avea mai multe variante:
- Sortarea cu vehicularea întregului articol presupune memorarea întregului fişier într-un
vector de articole. Compararea pentru sortare se va realiza pe câmpul cheie de sortare, însă
interschimbarea se realizează la nivelul întregului articol.
Exemplu:
Program sortare_1;
type
art=record
grupa:byte;
nume_student:string[30];
medie:real;
end;
var
f:file of art; x:array[1..250] of art;
i,j,n:byte; aux:art;
begin
assign(f,'student.dat'); reset(f):
n:=filesize(f):
for i:=1 to n do read (f,x[i]); {citirea fisierului
initial in memorie}
for i:=1 to n-1 do
for j:=i+1 to n do
if x[i].medie < x[j].medie then
begin
aux:=x[i];
x[i]:=x[j];
x[y]:=aux
end;
close(f); rewrite(f);
for i:=1 to n do write(f,x[i]);
close (f)
Algoritmi şi programe de prelucrare a fişierelor
end.
- Sortarea cu vehicularea cheii şi indexului, presupune memorarea într-un vector numai a
valorii cheii de sortare, împreună cu numărul relativ al articolului din fişierul iniţial (indexul).
Interschimbarea se va realiza la nivelul cheii de sortare, rezultând în final ordinea în care articolele vor
fi scrise în fişier. Deoarece articolele, în întregime, sunt rezidente pe disc, fişierul sortat va fi creat cu
un alt nume fizic, în acces secvenţial, preluând articolele din fişierul iniţial, în acces direct. Cheile de
sortare şi indexurile pot fi memorate în vectori distincţi sau într-unul singur, cu elemente de tip articol.
Exemplu:
program sortare_2;
type
art=record
grupa:byte;
nume_student:string[30];
medie:real;
end;
art_cheie=record
medie:real;
index:byte
end;
var
f,g:file of art; y:art; aux:art_cheie;
x:array[1..250] of art_cheie;
i,j,n:byte;
begin
assign(f,'student.dat'); reset(f);
assign(g,'students.dat'); rewrite(g);
n:=filesize(f):
(* ---------------------------------- *)
for i:=1 to n do
begin
read(f,y);
x[i].medie:=y.medie;
x[i].index:=i-1;
end;
(*-------------------------------------*)
for i:=1 to n-1 do
for j:=i+1 to n do
if x[i].medie <x[j].medie then
begin
aux:=x[i];
x[i]:=x[j];
x[j]:=aux
end;
(*--------------------------------------*)
for i:=1 to n do
begin
seek(f,x[i].index);
read(f,y);
write(g,y)
end;
Algoritmi şi programe de prelucrare a fişierelor
close(f); close(g)
end.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Algoritmi si Programe de Prelucrare a Fisierelor.pdf