Arhitectura sistemelor de calcul

Introducere

Ce este arhitectura unui sistem de calcul ?

Termenul de arhitectură se referă, de regulă, la clădiri, nu la calculatoare.

Un arhitect este o persoană care proiectează.

Printre multiplele definiţii ale arhitecturii putem găsi că este “ structura unui lucru oarecare “.

De aici se deduce că a vorbi de arhitectura unui calculator înseamnă că facem referire la dispunerea componentelor acestuia şi la modul în care au fost ele proiectate pentru a funcţiona împreună.

Din aceste raţiuni, proiectanţii de calculatoare şi chiar utilizatorii acestora folosesc adeseori expresia “ arhitectura calculatoarelor “.

Scurt istoric

ABAC-ul, inventat în China cu 500 ani î.e.n., care realiza un număr limitat de calcule simple este considerat primul instrument de calcul.

1617 John Napier(1550-1617), matematician scoţian, cel care a introdus logaritmul, a inventat un sistem de bastonaşe cu care se realizau înmulţiri (corespondentul riglei de calcul moderne).

1632 englezul William Oughtred realizează prima riglă de calcul.

1642 matematicianul francez Blaise Pascal(1623-1664) construieşte prima maşină mecanică de calculat care efectua adunări şi scăderi cu numere de 6 cifre.

1671 matematicianul german Gottfried Wilhelm von Leibniz(1648-1716) a inventat prima maşină mecanică de calculat care efectua cele patru operaţii şi extragerea răsăcinii pătrate a unui număr.

1804 J. M. Jackuard utilizează pentru prima dată cartele perforate la războaiele de ţesut.

1833 Charles Babbage(1792-1871), profesor de matematică la Universitatea din Cambridge, propune un proiect de maşină analitică – primul calculator mecanic automat - destinată alcătuirii tabelelor pentru fncţii. Proiectul a fost publicat în anul 1871 şi principalele componente ale calculatoarelor moderne : un dispozitiv aritmetic numit mill, un dispozitiv de memorare şi un dispozitiv de comandă cu păstrarea programului pe cartele perforate.

1890 recensământul populaţiei din SUA este realizat deo maşină care număra voturile construită de Herman Hollerith în anul1884, care îşi prelua datele de pe cartele perforate, fiind prima maşină de prelucrare a informaţiilor.

1914 Oscar Sundstrand, Rockford, Illinois, produce prima maşină cu tasatură modernă(4 rânduri: 789-456-123-0).

1938 matematicianul american Claude Shannon (printele teoriei informaţiei)numeşte cifra binară BIT.

1937-1944 au fost realizate primele calculatoare electronice MARK I şi MARK II la Universitatea Harward de profesorul Howard Aiken şi firmele IBM(International Business Machines) şi Bell Telephone Laboratories) .

1945 John von Neumann a redactat o descriere a schemei funcţionale a oricărui calculator, descriind modelul de calculator cu program memorat.

1947 la BELL laboratory din New Jersz, John Bardeen şi Walter Brattain construiesc primul tranzistor. La Universitatea din Manchester este construită prima memorie RAM de către Frederic Williams.

1949 apare cartea lui Norbert Wiener Cybernetics în care sunt descrise mecanismele inteligenţei artificiale.

1944-1946 a fost realizat primul calculator nelectronic digital ENIAC(Electronic Numerical Integrator and Computer) la Universitatea Pensylvania, de o echipă condusă de J.P.Eckert şi J.W. Mauchly, avându-l consultant pe John von Neumann.

1949 la Universitatea din Cambridge afost realizat calculatorul EDSAC(Electronic Delay Storage Automatic Calculator).

1949 a fost realizat un calculator evoluat denumit EDVAC(Electronic Discrete Variable Automatic Computer) proiect la care a colaborat şi Neumann.

1951 Eckert şi Mauchly realizează primul calculator comercial denumit UNIVAC I(Universal Automatic Computer) care a fost instalat la Biroul de Recensământ al SUA.

1953 firma IBM realizează calculatorul IBM 701.

1957 Institutul de Fizică Atomică Bucureşti produce calculatoarele CIFA1 şi CIFA-2.

1961 Institutul Politehnic Timişoara realizează calculatorul MECIPT-1.

1964 Institutul de Calcul Cluj realizează calculatorul DACCIC-1.