Baze de Date

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Calculatoare
Conține 16 fișiere: doc
Pagini : 27 în total
Cuvinte : 10684
Mărime: 345.59KB (arhivat)
Cost: Gratis
facultatea de inginerie sibiu

Extras din document

1. Definiţi noţiunea de:

- Tuplu

Set ordonat de valori care descriu anumite caracteristici ale datelor la un anumit moment în timp. Exemplu: Termenii neformali - rând, articol, înregistrare.

- Atribut

Evidenţiază o anumită caracteristică a datelor. Exemplu: Termenii neformali – coloană, câmp.

- Domeniu

Setul de valori pe care le poate lua un atribut. Toate valorile unui domeniu sunt de acelaşi tip.

O relaţie R asupra domeniilor D1, D2, D3,…, Dn, nu neapărat distincte, este construită dintr-un header şi un corp al relaţiei. Header-ul conţine un set fix de atribute A1, A2, A3, …, An, astfel încât fiecare atribut Ai este definit exact pe unul dintre domenii, şi anume Di, unde i=1,n. Corpul constă dintr-un set variabil în timp de tupluri, unde fiecare tuplu la rândul său constă dintr-un set de perechi atribut-valoare (Ai:vi), unde i=1,n. Există câte o astfel de pereche pentru fiecare atribut Ai din header. Pentru oricare pereche atribut-valoare (Ai:vi), vi este o valoare din domeniul unic Di asociat cu atributul Ai.

- Cheie primară ( primary key )

Cheia primară este un identificator unic la nivelul relaţiei, formată dintr-un atribut sau dintr-o combinaţie de atribute ale relaţiei, care are proprietatea că la orice moment de timp nu există două tupluri ale relaţiei care să aibă exact aceeaşi valoare pentru acel atribut sau acea combinaţie de atribute.

• relaţia are întotdeauna o cheie primară

• cel puţin combinaţia tuturor atributelor relaţiei formează o cheie primară (proprietatea de unicitate a tuplurilor la nivelul relaţiei)

• de obicei, cheia primară formată dintr-un singur atribut sau din cel mult două, trei atribute ale relaţiei

• se specifică prin intermediul limbajului de descriere a datelor (DDL)

• de regulă, la crearea tabelei se specifică cheia primară cu ajutorul construcţiei PRIMARY KEY sau anumite coloane pot fi restricţionate de la a accepta valori duplicat, prin crearea de indecşi cu opţiunea UNIQUE, şi valori nenule, prin folosirea restricţiei NOT NULL.

Exemplu: Cheia primară a relaţiei STUDENT este, de exemplu, Legitimaţie.

- Cheie externă ( foreign key )

O cheie externă sau străină este un atribut sau o combinaţie de atribute ale unei relaţii R2 ale căror valori trebuie să se potrivească cu cele ale unei chei primare dintr-o altă relaţie R1. Relaţiile R1 şi R2 nu sunt neapărat distincte. Cheia externă şi cheia ei primară corespondentă trebuie să fie definite pe acelaşi domeniu de valori.

Cheia externă (foreign key)

• se specifică prin intermediul limbajului de descriere a datelor (DDL)

• de regulă, la crearea tabelei se specifică cheia externă cu ajutorul construcţiei FOREIGN KEY la nivelul căreia se indică cheia primară către care va referi aceasta.

- Cheie candidată (candidate key)

Fiind dată o relaţie R cu atributele A1, A2, …, An, setul de atribute K=(Ai, Aj, …,Ak) din R, este o cheie candidată a lui R dacă şi numai dacă satisface următoarele două proprietăţi:

• Unicitate - nu există nici un moment în timp în care două tupluri distincte ale relaţiei R să aibă aceeaşi valoare pentru atributul Ai, aceeaşi valoare pentru atributul Aj, …, şi aceeaşi valoare pentru atributul Ak.

• Formă minimală - nici unul din atributele Ai, Aj, …, Ak ale cheii K nu pot fi înlăturate din aceasta fără a distruge proprietatea de unicitate.

Dacă o relaţie are mai multe chei candidate, cea aleasă pentru a reprezenta relaţia se va numi cheie primară, iar celelalte chei alternative.

Exemplu: Dacă extindem relaţia STUDENT adăugându-i şi atributele Data_Naşterii şi Buletin_Identitate, atunci chei candidate pentru această relaţie pot fi: Legitimaţie, Nume+Data_Naşterii sau Buletin_Identitate.

- Tranzacţie

O tranzacţie este o secvenţă de acţiuni dintr-un program, considerată ca fiind o unitate logică de lucru, care citeşte şi/sau scrie date în baza de date şi care satisface testul ACID, adică proprietăţile de atomicitate, consistenţă, izolare şi durabilitate.

- Savepoint

Este o comanda care impreuna cu comenzile COMMIT şi ROLLBACK controleaza logica de execuţie a declaraţiilor de la nivelul tranzacţiilor. (singura “definitie” din curs)

Este un punct de sincronizare cu ajutorul caruia prin comenzile COMMIT si ROLLBACK se aduce baza de date intr-o stare consistenta in urma unor erori aparute.

Definitie de pe net: Punctele de salvare (savepoints) permit utilizatorului sa retina toata munca sa la orice moment din timp, cu optiunea de a inregistra mai tarziu totul sau a anula totul sau o parte din ea. Astfel, pentru o tran- zactie lunga, se pot salva parti din ea, pe masura executiei, la sfarsit inregistrandu-se sau refacandu-se continutul initial. La aparitia unei erori nu trebuie executat din nou fiecare bloc.

- Granularitate a blocării

Granularitatea blocării, adică mărimea obiectului care trebuie blocat, poate varia.

Sunt posibile următoarele tipuri de granularităţi:

• blocare la nivelul întregii baze de date - Acest tip de blocare încetineşte foarte mult lucrul cu baza de date şi nu este indicată să se adopte decât atunci când se fac prelucrări de tip batch (în loturi de înregistrări) la nivelul tranzacţiei.

• blocare la nivelul tabelei - Această granularitate a blocării este mai bună decât precedenta, dar şi ea poate cauza întârzieri ale accesului la date mult prea mari pentru a putea fi întotdeauna acceptate, de aceea şi ea se foloseşte cu precădere tot atunci când se prelucrează la nivelul unei tranzacţii blocuri de înregistrări ale tabelei.

Preview document

Baze de Date - Pagina 1
Baze de Date - Pagina 2
Baze de Date - Pagina 3
Baze de Date - Pagina 4
Baze de Date - Pagina 5
Baze de Date - Pagina 6
Baze de Date - Pagina 7
Baze de Date - Pagina 8
Baze de Date - Pagina 9
Baze de Date - Pagina 10
Baze de Date - Pagina 11
Baze de Date - Pagina 12
Baze de Date - Pagina 13
Baze de Date - Pagina 14
Baze de Date - Pagina 15
Baze de Date - Pagina 16
Baze de Date - Pagina 17
Baze de Date - Pagina 18
Baze de Date - Pagina 19
Baze de Date - Pagina 20
Baze de Date - Pagina 21
Baze de Date - Pagina 22
Baze de Date - Pagina 23
Baze de Date - Pagina 24
Baze de Date - Pagina 25
Baze de Date - Pagina 26
Baze de Date - Pagina 27

Conținut arhivă zip

  • Baze de Date
    • 1. Definitii Notiuni.doc
    • 10. Proprietatile unei tranzactii.doc
    • 11.Protocolul de blocare in doua faze.doc
    • 12.Tipuri de blocari. Compatibilitati.doc
    • 13. Refacerea datelor in caz de accident prin intermediul tranzactiilor.doc
    • 14. Refacerea datelor in caz de accident prin backup.doc
    • 15. Mecanisme de asigurare a securitatii datelor..doc
    • 16 Mecanisme de asigurare a integritatii datelor.doc
    • 2. Proprietatile unei relatii.doc
    • 3.Reguli de integritate relationala.doc
    • 4. Operatori algebrici relationali traditionali.doc
    • 5 Operatori algebrici relationali speciali (definitie, exemplu).doc
    • 6 Modelul relational al datelor.doc
    • 7 Arhitectura unui SGBD relational (2).doc
    • 8 Administratorul bazei de date.doc
    • 9. Scenariul accesului la o BD.doc

Alții au mai descărcat și

Medii de Programare Vizuala (JAVA) - Evidenta Autovehiculelor Inmatriculate

1. Enuntul temei: Sa se realizeze un proiect pentru evidenta autovehiculelor inmatriculate in circulatie. Pentru fiecare autoturism se considera...

Baze de Date - Gestionarea Cartilor intr-o Biblioteca

1 Introducere Trebuie menţionat faptul că lucrarea de faţă îşi propune înainte de toate să identifice cele mai importante aspecte şi probleme ale...

Sistemul Dinamic de Rutare a Pachetelor

CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ Această secţiune prezintă o imagine de ansamblu asupra sistemului dinamic de rutare a pachetelor (DPRS) şi...

Probleme Rezolvate Oracle

I. SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE 1. Facultăţi Se dă următoarea structură de fişier: Denumire C,20 (Denumirea facultăţii) Localitate...

Subsistem Informatic Privind Evidența Fondului de Cărți în Bibliotecă

INTRODUCERE J. C. Levinson sublinia că cei care studiază “cu asiduitate proprii clienţi, clienţii concurenţei şi clienţii întregului lor domeniu...

Sistem Informatic pentru Gestiunea unei Librarii

I. Prezentarea sistemului informatic I.1. Descrierea generală a sistemului informatic Scopul aplicației ce urmează a fi proiectată este acela de...

Dezvoltarea Site-urilor Web

Oportunitatea creării unui site web al organizaţiei La prima vedere, crearea şi dezvoltarea unui site web al organizaţiei reprezintă o problemă...

Sisteme Informatice de Gestiune

Sisteme informatice de gestiune 1. ABORDAREA SISTEMICĂ 1.1. Sistem; noţiuni generale Conceptul de sistem apare în forme embrionare în filosofia...

Ai nevoie de altceva?