Baze de Date

– Cunoaşterea limbajului de manipulare a datelor utilizat la extragerea informaţiilor prin intermediul clauzelor (SELECT, FROM, WHERE, GROUP BY, HAVING), operaţiilor şi funcţiilor agregat.

– Prezentarea sistemelor de gestiune a bazelor de date: definiţie, obiective, componente, module şi funcţii.

– Avantajele bazelor de date

– O bază de date este o colecţie de date persistente utilizate de sistemul de aplicaţii al unei instituţii.

– Colecţia de date este concretizată printr-un ansamblu de fişiere pe disc care au o anumită stabilitate în timp, deci care nu sînt date de intrare, de ieşire sau de manevră.

– Un sistem de gestiune a bazelor de date (în engleză DBMS: DataBase Management System) este un pachet unitar de programe care oferă facilităţi de descriere a datelor şi de prelucrare a acestora.

– Aplicaţiile de baze de date se caracterizează în primul rînd prin faptul că majoritatea prelucrărilor care se fac sînt cele de memorare şi regăsire a datelor, efectuate asupra unor volume mari de date.

– În general operaţiile de prelucrare sînt destul de simple, spre deosebire de alte domenii ale informaticii - cum este de exemplu domeniul tehnic unde predomină operaţiile de calcul care au o complexitate destul de ridicată.

– Cea mai frecventă operaţie care apare într-o aplicaţie de baze de date este aceea de consultare a datelor: într-adevăr, pentru ce creăm o bază de date dacă nu o folosim-

– Alte operaţii care apar pe lîngă cea de consultare: introducerea unor noi date, modificarea unor date existente, ştergerea unor date perimate.

– Prin organizarea datelor în baze de date se asigură centralizarea acestora, fapt care conduce la o serie de avantaje:

– 1) Reducerea redundanţei datelor.

– Dacă fiecare aplicaţie lucrează cu fişiere proprii este posibil ca aceleaşi date să apară de mai multe ori în fişiere diferite.

– În cazul centralizării datelor administratorul bazei de date poate organiza datele în aşa fel încît toate aplicaţiile să folosească aceleaşi fişiere.

– Astfel se obţine o economie importantă a spaţiului de memorie, şi nu numai atît.

– 2) Evitarea inconsistenţei datelor.

– Duplicarea datelor în fişiere diferite poate crea probleme la actualizare: este posibil ca prin actualizări parţiale (din omisiune sau datorită unor accidente neprevăzute) să avem valori diferite pentru una şi aceeaşi entitate (de exemplu, un client poate avea mai multe nume: nu mai ştim care este cel real).

– 3) Posibilitatea partajării datelor.

– Aceasta se referă la posibilitatea utilizării datelor în comun de mai mulţi utilizatori şi la posibilitatea dezvoltării de noi aplicaţii folosind datele deja existente.

– 4) Încurajarea utilizării unor standarde.

– Administratorul bazei de date poate impune alinierea la anumite standarde, fapt care permite ulterior un transfer rapid al datelor de pe o platformă (hardware sau software) pe alta.

– 5) Posibilitatea protejării datelor.

– Administratorul bazei de date, avînd un control centralizat al datelor, poate introduce restricţii diferite de acces la date pentru fiecare categorie de utilizatori.

– 6) Menţinerea integrităţii datelor.

– Baza de date trebuie să conţină în permanenţă date corecte; aceasta presupune date coerente şi plauzibile, fapt care poate fi garantat de procedurile de validare utilizate.

– 7) Independenţa datelor.

– Într-o aplicaţie scrisă într-un limbaj clasic de programare, cunoştinţele despre structura datelor şi tehnicile de accesare a acestora sînt "zidite" în programe.

– Orice schimbare în modul de reprezentare sau accesare face imposibilă utilizarea aplicaţiei: toate programele care referă aceste date trebuie rescrise.

– Independenţa datelor, garantată de utilizarea bazelor de date, presupune independenţa aplicaţiei de modul de reprezentare a datelor şi de tehnicile de acces utilizate.

– Administratorul bazei de date trebuie să aibă o viziune de ansamblu asupra problemei care trebuie rezolvată, să cunoască toate datele problemei (ce se dă, ce se cere, cum se prelucrează) şi să cunoască facilităţile oferite de SGBD-ul folosit pentru a putea beneficia de avantajele de mai sus.

– Şi în primul rînd trebuie să aibă cunoştinţe serioase despre proiectarea aplicaţiilor de baze de date.

– Evoluţia organizării datelor

Societatea contemporană, caracterizată prin afluxul fără precedent de informaţie de diferite tipuri şi pe diverse canale, necesită strategii şi instrumente din ce in ce mai complexe pentru stocare, procesare şi, mai ales, interpretare.

– In acest context, se pune problema transformării informaţiei în date şi organizarea acestora într-o asemenea manieră încât în orice moment să poată fi extrase, cu promptitudine şi exactitate, datele favorabile realizării unui scop specific.

– Datele sunt fapte culese din lumea reală.

– Ele sunt preluate din măsurători şi observaţii şi constituie orice mesaj primit de un receptor sub o anumită formă.

– O percepţie a lumii reale poate fi privită ca o serie de obiecte sau fenomene distincte sau interdependente.

– Datele în sine nu au nici un fel de semnificaţie.

– Mai mult decât atât, nefiind altceva decât o înşiruire de litere şi cifre, ele pot primi diverse interpretări, cele mai multe dintre ele fiind, de obicei, greşite.

– Datele în sine nu au nici un fel de semnificaţie.

– Mai mult decât atât, nefiind altceva decât o înşiruire de litere şi cifre, ele pot primi diverse interpretări, cele mai multe dintre ele fiind, de obicei, greşite.

– Datele se refera la numere, fapte, diferite documente etc.

– Informaţiile se referă la date organizate, date care au fost filtrate şi ordonate după anumite criterii.

– Dorinţa oricărui utilizator este obţinerea de informaţie şi nu manipularea unor date seci.

– Un model de date corect alcătuit oferă posibilitatea transformării informaţiilor în date şi a acestora înapoi în informaţii fără a denatura sensul lor iniţial.

– A obţine informaţie înseamnă, de fapt, a introduce datele disponibile într-un anumit context conferindu-le în acest fel o anume semnificaţie.

– Ceea ce se înmagazinează într-o bază de date, sunt datele care au o natură statică în sensul că ele rămân în aceeaşi stare până în momentul modificării lor de către administratorul bazei de date prin intermediul unui proces manual sau automat.

– A obţine informaţie înseamnă, de fapt, a introduce datele disponibile într-un anumit context conferindu-le în acest fel o anume semnificaţie.

– Ceea ce se înmagazinează într-o bază de date, sunt datele care au o natură statică în sensul că ele rămân în aceeaşi stare până în momentul modificării lor de către administratorul bazei de date prin intermediul unui proces manual sau automat.