Baze de Date

1. Baze de date. Proiectare. Implementare. Gestionare

Obiectivele acestui modul sunt:

- Cunoaşterea noţiunilor de bază privind sistemele informatice de gestionare a bazelor de date relaţionale;

- Planificarea, proiectarea şi administrarea bazelor de date;

1.1 Introducere în BD. Tratarea datelor. Sisteme de gestionare a bazelor de date. Sisteme bazate pe fişiere

1.1.1 Introducere

Cu siguranţă cei mai mulţi dintre Dvs. au - idee despre ce ar putea fi - bază de date (BD). Bazele de date au apărut ca răspuns la nevoia organizaţiilor (instituţii, întreprinderi, societăţi comerciale etc.) de a eficientiza evidenţa activităţii lor, din toate punctele de vedere: producţie, stocuri, aprovizionare, contabilitate, resurse umane, vânzări etc.

Vedem BD în viaţa de zi cu zi – listele de ofertă ale diferiţilor furnizori de cărţi, CD-uri, cartea de telefon, piesele în stoc de furnizat pentru un anumit proiect, fişe sau înregistrări de prelucrat de un anumit program etc.

Exprimându-ne mai precis, atunci când utilizăm termenul de bază de date ne referim la - colecţie structurată de articole de date, între care există legături logice. - astfel de colecţie, - BD, a fost construită pentru a servi pentru - anume aplicaţie, reprezentând - lume în miniatură. Articolele dintr-- BD se manipulează, pentru a extrage informaţiile utile.

Un sistem de gestionare de bază de date (SGBD), sau database management system (DBMS) este softul care permite ca bazele de date să fie definite/configurate, construite şi exploatate/manipulate. Obiectul cursului nostru este SGBDR, sistemul de gestionare de baze de date relaţionale, cu aplicaţii în MS-Access.

Modelul relaţional de BD

Există trei modele uzuale de implementare de BD: ierarhic, reţea sau relaţional. Fiecare se bazează pe conceptul de date stocate ca set sau mulţime de înregistrări. Imaginaţi-vă un set de fişe, de exemplu. Modelele ierarhic şi reţea se bazează pe parcurgerea legăturilor dintre date pentru a lucra cu baza de date; de regulă sunt utilizate pentru sisteme-cadru generale, vaste şi nu fac obiectul cursului nostru.

Sistemele de gestionare a bazelor de date relaţionale (SGBDR) au cunoscut - largă răspândire, datorită modelului simplu, relaţional de date pe care-l utilizează:

- Datele se prezintă sub forma unei colecţii (unui set) de relaţii

- Fiecare relaţie are forma unui tabel (cea mai importantă componentă a unei BD)

- Rândurile (înregistrările) tabelului reprezintă entităţi

- Coloanele (câmpurile) tabelului sunt atribute/proprietăţi ale acestor entităţi

- Fiecare tabel are un set de atribute, care împreună reprezintă - “cheie” care defineşte fiecare entitate în mod unic.

De exemplu, - societate poate avea în baza sa de date un tabel cu angajaţii săi, cu un rând/înregistrare pentru fiecare angajat. Ce atribute ar fi de interes? Depinde de sigur de scopul pentru care a fost creat tabelul, şi atributele sunt stabilite la momentul configurării bazei de date. Ca exemplu aplicaţia poate fi un ştat de plată, deci va fi nevoie, în afară de nume, cod angajat şi de informaţii referitoare la adresă şi salariu.

1.1.2 Tratarea datelor prin sisteme bazate pe fişiere

Superioritatea administrării datelor dintr-- organizaţie cu ajutorul unui sistem de gestionare de baze de date (SGBD) rezultă dintr-- scurtă comparaţie între sistemele tradiţionale de date, bazate pe fişiere şi sistemele de gestionare a bazelor de date (SGBD)

Sistemul bazat pe fişiere este - colecţie de programe de aplicaţie care efectuează servicii pentru utilizatorii finali, cum ar fi producerea de rapoarte. Fiecare program defineşte şi gestionează propriile date.

Exemplu: - firmă care furnizează componente pentru diferite proiecte/clienţi.

Compartimentul magazie (al firmei) va ţine fişiere cu:

- componentele în stoc, pe fişa fiecărei componente apărând denumirea, seria, costul, nr. bucăţi etc.

Compartimentul contabilitate (al firmei) va ţine fişiere cu:

- componentele în stoc, documentele de achiziţie, intrare, denumirea, seria, costul, nr. bucăţi etc.

- ieşirile de componente, cu caracteristicile şi cantităţile de componente, documentaţie însoţitoare de ieşire (inclusiv numele proiectelor/clienţilor către care se furnizează)

Compartimentul vânzări (al firmei) va ţine fişiere cu:

- numele proiectelor către care se livrează, inclusiv nume clienţi, număr contract, tipuri de componente livrate

- cerinţele clienţilor, cu detalierea componentelor necesitate, inclusiv descrierea componentelor, gradul de urgenţă şi prioritate etc.

Rezultă următoarele limitări ale sistemelor bazate pe fişiere:

- Separarea şi izolarea datelor. Atunci când datele sunt izolate în fişiere separate, cele care ar trebui să fie disponibile sunt mai greu de accesat. De exemplu dacă vrem să aflăm care componente până la - anumită limită de preţ şi în ce cantitate se află în stoc pentru un anumit proiect, va trebui sa extragem date din fişierul cu proiecte şi apoi din cel cu stocuri (fişiere existând la compartimente diferite), va trebui să creăm un fişier temporar care să cuprindă toate aceste date. Extragerea corectă de date este dificilă, necesitând sincronizarea prelucrării (în compartimente diferite) a două sau mai multe fişiere.

- Dublarea datelor. Din cauza modului de abordare descentralizat, specific fiecărui compartiment, tratarea datelor pe bază de fişiere a dus la dublarea necontrolată a datelor. Observăm în exemplul nostru, că mai multe compartimente au introdus aceleaşi date în fişierele lor. Dublarea datelor este de nedorit din următoarele cauze:

- Risipă: introducerea datelor de mai multe ori costă timp şi bani, ocupă spaţiu suplimentar de stocare, deci alte costuri;

- Alterarea integrităţii datelor, prin dublare, deci datele nu mai concordă. De exemplu, dacă intrarea unor componente cu preţ nou nu este comunicată de către compartimentul contabilitate celor de la magazie, aceleaşi componente vor apărea în fişierele diferitelor compartimente cu preţ diferit.