Baze de Date

Curs
9.2/10 (9 voturi)
Domeniu: Calculatoare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 84 în total
Cuvinte : 37607
Mărime: 364.52KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: ANDREEA MELNIC
suport de curs

Cuprins

Capitolul 1. INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBAJELOR DE PROGRAMARE.3

1.1. Noţiuni generale privind limbajele de programare

1.2. Clasificarea limbajelor de programare

1.3. Structurarea şi organizarea datelor. Tipuri de date utilizate în limbajele de programare

1.4. Caracterizarea principalelor limbaje de programare

1.5. Criterii de selecţie a limbajelor de programare

CAPITOLUL 2 BAZE DE DATE ŞI SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE.17

2.1 Concepte utilizate în studiul bazelor de date şi al sistemelor de gestiune a bazelor de date

2.2. Modele de structurare a datelor în baze de date

2.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date

2.4. Arhitecturi multiutilizator pentru sisteme de gestiune a bazelor de date

2.5. Protecţia şi securitatea bazelor de date

2.6. Administrarea datelor şi a bazelor de date

Capitolul 3. MODELUL RELAŢIONAL AL DATELOR.52

3.1. Elementele modelului relaţional

3.2. Algebra relaţională

3.3. Studiul dependenţelor funcţionale

3.4. Normalizarea bazelor de date relaţionale

Capitolul 4. LIMBAJE DE INTEROGARE A BAZELOR DE DATE – SQL.67

4.1. SQL - Evoluţie şi performanţe

4.2. Comenzi pentru descrierea datelor;

4.3. Comenzi pentru interogarea bazelor de date

Extras din document

Capitolul 1. INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBAJELOR DE PROGRAMARE

1.1. Noţiuni generale privind limbajele de programare

1.2. Clasificarea limbajelor de programare

1.3. Structurarea şi organizarea datelor. Tipuri de date utilizate în limbajele de programare

1.4. Caracterizarea principalelor limbaje de programare

1.5. Criterii de selecţie a limbajelor de programare

1.1. Noţiuni generale privind limbajele de programare

Odată cu apariţia calculatoarelor electronice a apărut şi noţiunea de limbaj de programare ca mijloc de dialog om-calculator.

Limbajele de programare aparţin setului de limbaje artificiale create de om şi servesc la exprimarea, sub formă de instrucţiuni executabile de către calculator, a algoritmului de rezolvare a unei probleme. Algoritmul indică modul de prelucrare a datelor iniţiale şi modificarea lor pas cu pas până la obţinerea rezultatelor finale. Natura datelor, organizarea lor şi relaţiile dintre ele trebuie precizate prin program. Limbajele de programare oferă facilităţi corespunzătoare de descriere.

Definiţia modernă consideră limbajul de programare un instrument de dialog om-calculator care are proprietatea că este înţeles de ambii participanţi la dialog.

Toate limbajele de programare se bazează pe un set de simboluri elementare (de obicei, literele mari şi mici ale alfabetului latin, cifrele sistemului zecimal, caractere speciale (+ - * /, %...), numit alfabetul limbajului. Aceste simboluri sunt asamblate în cuvinte-cheie sau expresii care formează vocabularul limbajului (instrucţiuni, comenzi, funcţii, variabile, constante). Ansamblul regulilor prin care se construiesc instrucţiunile constituie gramatica limbajului.

Exprimarea regulilor gramaticale din limbajul de programare se realizează cu ajutorul unui metalimbaj. Elementele de metalimbaj apar în documentaţiile care însoţesc produsele-program. Cele mai des utilizate elemente de metalimbaj sunt:

• cuvinte scrise cu majuscule reprezintă cuvinte rezervate şi trebuie folosite exact în aceeaşi formă. De exemplu.: comenzi, clauze şi funcţii în Visual FoxPro - LIST, CREATE, FOR, IIF();

• cuvinte utilizator - sunt scrise cu litere mici şi reprezintă construcţii care vor fi înlocuite de utilizator. De exemplu: codprod, um, cant, pretu;

• [ ]- încadrează o construcţie opţională (programatorul decide dacă acestea vor fi sau nu folosite). De exemplu: LIST [FIELDS <lista_câmpuri>] etc.;

• { } sau | - sau exclusiv din elementele prezente se va alege unul singur. Exemplu: TO PRINT| TO FILE, ON|OFF, etc.;

În practică există şi încercări de standardizare a metalimbajelor, cele mai cunoscute fiind BNF (Backus Naur Form) şi EBNF(Extended BNF).

Limbajele de programare servesc la transformarea într-un format accesibil calculatorului a modului de rezolvare a unei probleme. Utilizând limbajul de programare, omul va întocmi un program care descrie problema de rezolvat în termeni inteligibili pentru calculator. Programul reprezintă un ansamblu de instrucţiuni şi/sau comenzi scrise cu ajutorul unui limbaj de programare care descriu prelucrările de date pe care trebuie să le execute calculatorul în scopul rezolvării unei probleme. Instrucţiunile şi/sau comenzile reprezintă informaţii codificate prin care se transmite calculatorului acţiunea ce urmează a fi executată. La rândul lor acestea pot fi structurate în două mari grupe:

• de prelucrare prin care se realizează introducerea/extragerea datelor în/din sistem, efectuarea operaţiunilor de calcul, efectuarea transferului de date între diferite zone de memorie etc.;

• de organizare (de structurare internă a programului) ce asigură codificarea structurilor de control şi de apelare sau de salt la alte programe.

Ansamblul activităţilor de concepere, dezvoltare şi întreţinere a programelor poartă denumirea de programare. Programul scris de om se numeşte program-sursă. Pentru a putea fi înţeles de calculator el trebuie adus în format executabil. Obţinerea formatului executabil se realizează prin traducere, cu ajutorul unor programe speciale, care pot fi interpretoare sau compilatoare.

Figura 1.1 ilustrează procesul de programare.

Figura 1.1. Procesul de programare

Aşa cum rezultă din figura 1.1, în cazul problemelor simple, calea de la problema de rezolvat la rezultate este relativ uşoară, putând fi sintetizată astfel: definirea şi analiza problemei, elaborarea algoritmului de rezolvare a problemei şi reprezentarea acestuia, codificarea algoritmului într-un program utilizând un limbaj de programare, transformarea programului sursă în program executabil (prin compilare sau interpretare), testarea şi documentarea, exploatarea şi întreţinerea.

În cazul problemelor complexe, activitatea de programare capătă caracteristicile activităţilor de tip industrial, presupunând implicarea mai multor categorii de specialişti, mai mult timp şi mai mulţi bani. În acest caz, rezultatul activitităţii de programare este produsul-program. Acesta ilustrează tocmai trecerea de la “artizanal” la “industrial” în programare. Prin produs-program se desemnează atât programul propriu-zis, cât şi documentaţia pentru elaborarea, implementarea şi întreţinerea sa. Documentaţia poate fi inclusă în program prin linii de documentare/linii comentariu, care nu influenţează modul de derulare a execuţiei programului, facilitând doar înţelegerea sa sau ataşată programului sub forma dosarului de programare care la rândul său cuprinde descrierea problemei şi a funcţiilor sale, descrierea structurii datelor (de intrare şi de ieşire), descrierea algoritmului de rezolvare a problemei, programul sursă, descrierea condiţiilor de implementare şi exploatare.

Produsele-program sunt realizate atât de către firme specializate, cât şi de firme care-şi dezvoltă propriile aplicaţii.

Industrializarea activităţii de programare a determinat apariţia, în 1968, a conceptului de ingineria programării (software engineering), un domeniu al informaticii care se ocupă cu identificarea celor mai adecvate soluţii, metode, procedee şi instrumente care să conducă, în condiţii optime de productivitate şi eficienţă, la elaborarea de produse-program performante. De la ingineria programării s-a trecut apoi la ingineria programării asistate de calculator (CASE- Computer Aided Software Engineering). Altfel spus, calculatorul îşi face singur programele, numai că trebuie să-i furnizăm singuri intrările într-un mod ordonat, după anumite reguli.

La primele limbaje de programare trecerea de la programele sursă la programele executabile se realiza prin comenzi distincte în care se specificau explicit operaţiunile de efectuat. Ulterior, evoluţia s-a orientat către medii de programare. Mediile de programare reprezintă pachete de programe care asigură integrarea următoarelor funcţii: introducerea şi editarea programului sursă, interpretarea sau compilarea, respectiv editarea de legături, încărcarea şi lansarea în execuţie, depanarea programului. Actualmente majoritatea limbajelor de programare sunt integrate în medii de programare. Spre exemplu, Visual Basic se poate considera că reprezintă un mediu de programare care oferă un editor de texte, un interpretor, un încărcător de programe, un depanator de programe. În puls, oferă facilităţi de gestionare a fişierelor prin meniul FILE şi o informare completă şi rapidă prin sistemul HELP.

Preview document

Baze de Date - Pagina 1
Baze de Date - Pagina 2
Baze de Date - Pagina 3
Baze de Date - Pagina 4
Baze de Date - Pagina 5
Baze de Date - Pagina 6
Baze de Date - Pagina 7
Baze de Date - Pagina 8
Baze de Date - Pagina 9
Baze de Date - Pagina 10
Baze de Date - Pagina 11
Baze de Date - Pagina 12
Baze de Date - Pagina 13
Baze de Date - Pagina 14
Baze de Date - Pagina 15
Baze de Date - Pagina 16
Baze de Date - Pagina 17
Baze de Date - Pagina 18
Baze de Date - Pagina 19
Baze de Date - Pagina 20
Baze de Date - Pagina 21
Baze de Date - Pagina 22
Baze de Date - Pagina 23
Baze de Date - Pagina 24
Baze de Date - Pagina 25
Baze de Date - Pagina 26
Baze de Date - Pagina 27
Baze de Date - Pagina 28
Baze de Date - Pagina 29
Baze de Date - Pagina 30
Baze de Date - Pagina 31
Baze de Date - Pagina 32
Baze de Date - Pagina 33
Baze de Date - Pagina 34
Baze de Date - Pagina 35
Baze de Date - Pagina 36
Baze de Date - Pagina 37
Baze de Date - Pagina 38
Baze de Date - Pagina 39
Baze de Date - Pagina 40
Baze de Date - Pagina 41
Baze de Date - Pagina 42
Baze de Date - Pagina 43
Baze de Date - Pagina 44
Baze de Date - Pagina 45
Baze de Date - Pagina 46
Baze de Date - Pagina 47
Baze de Date - Pagina 48
Baze de Date - Pagina 49
Baze de Date - Pagina 50
Baze de Date - Pagina 51
Baze de Date - Pagina 52
Baze de Date - Pagina 53
Baze de Date - Pagina 54
Baze de Date - Pagina 55
Baze de Date - Pagina 56
Baze de Date - Pagina 57
Baze de Date - Pagina 58
Baze de Date - Pagina 59
Baze de Date - Pagina 60
Baze de Date - Pagina 61
Baze de Date - Pagina 62
Baze de Date - Pagina 63
Baze de Date - Pagina 64
Baze de Date - Pagina 65
Baze de Date - Pagina 66
Baze de Date - Pagina 67
Baze de Date - Pagina 68
Baze de Date - Pagina 69
Baze de Date - Pagina 70
Baze de Date - Pagina 71
Baze de Date - Pagina 72
Baze de Date - Pagina 73
Baze de Date - Pagina 74
Baze de Date - Pagina 75
Baze de Date - Pagina 76
Baze de Date - Pagina 77
Baze de Date - Pagina 78
Baze de Date - Pagina 79
Baze de Date - Pagina 80
Baze de Date - Pagina 81
Baze de Date - Pagina 82
Baze de Date - Pagina 83
Baze de Date - Pagina 84
Baze de Date - Pagina 85

Conținut arhivă zip

  • Baze de Date.doc

Alții au mai descărcat și

Virusi si Antivirusi

Denumirea de virus a fost folosita în literatura de specialitate pentru prima data în anul 1983, de catre expertul american Fred Coen, de la...

Proiectarea și Crearea unui Web Server

INTRODUCERE În prezent produsele soft se implementează foarte rapid, din cauza dezvoltării enorme a tehnologiilor informaţionale, acumulării...

Securitatea Bazelor de Date

1. SECURITATEA DATELOR Securitatea este o preocupare constanta in proiectarea si dezvoltarea bazelor de date. In mod uzual, nu se pun probleme...

Stocarea Datelor în Baze de Date

Activitatea umană include o mulţime de activităţi desfăşurate pentru a satisface diverse necesităţi, fie ele de natură materială sau spirituală....

Generarea Automată a Diferitelor Modele de Pagini de Web cu Conținut Informativ din Baze de Date

Introducere MOTO: Programatorul este un creator de universuri pentru care este în întregime responsabil. (Joseph Weizenbaum) Odatǎ cu apariţia...

Baze de Date

Consideram exemplul unei societati de proiectare. Obiectivul este de a pastra informatii privind proiectele si salariatii care lucreaza la aceste...

Baza de Date in Access - Gestiunea Datelor unui Hotel

Proiectul prezinta gestiunea datelor unui hotel, factorilor definitorii si anume datele despre turisti acestuia, rezervariile facute si tipul...

Folosirea MySQL și PHP în Gestionarea unei Baze de Date pe Web

Introducere Conţinutul lucrării este dat de construcţia de legături dintre World Wide Web şi baze de date, dintre tehnologia veche şi cea nouă,...

Te-ar putea interesa și

Gestiunea Analitică a Materialelor

1. INTRODUCERE Evoluţia tehnicii de calcul a dus la o creştere substanţială a capacităţii de memorare şi a vitezei de prelucrare a datelor. Astfel...

Baze de Date

3.2. DEFINIREA ELEMENTELOR BAZELOR DE DATE DIN ACCESS Definitia traditionala a unei baze de date este aceea de colectie de date înregistrate...

Proiect Microsoft Acces - Dictionar

Introducere Scopul principal al acestui proiect il constituie introducerea in lucrul cu baze de date in limbajul Microsoft Access. Obiectul...

Comert Electronic - Magazinul Virtual

Introducere Prin accesibilitatea reţelei web de către toată lumea a devenit posibil şi una din cele mai reuşite metode de bussiness din lume, care...

Magazin Virtual în Access

Capitolul 1 INTRODUCERE 1.1 Scop şi obiective Într-o societate informaţională cum este cea în care trăim, în care viteza de transmitere şi de...

Sistem de Informare

Introducere Rezultatul final al oricărui sistem informaţional este:ridicarea eficacităţii funcţionării procesului de control. Toate sistemele...

Proiectare Baze de date în Access

Aplicatia I - BAZA DE DATE ÎN EXCEL I.1 CREAREA UNEI BAZE DE DATE Am creat 4 baze de date reprezentând situatia ?colarA a studentilor de la...

Folosirea MS Access în Gestionarea unei Baze de Date

Introducere Proiectul este structurat pe 5 capitole şi are ca scop demonstrarea avantajelor sistemelor de gestiune, asigurând astfel o interfaţă...

Ai nevoie de altceva?