Birotică

Evolutia fulminanta a tehnologiilor comunicationale Internet si silueta societatii informationale ce se profileaza

la orizont, anunta o revolutie economica, sociala si politica profunda. Revolutia s-a produs si în cadrul birourilor&

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE ÎN BIROTICA. DESPRE LOCUL SI ROLUL BIROTICII

Resursa regina a secolului nostru este informatia. Constantin Noica sublinia importanta informatiei,

în convorbirile sale, astfel: Exista, în vremuri de mare densitate cum sunt cele de azi, o suprema valoare,

din care omul îsi face hrana zilnica: informatia.

Modalitatile si amploarea cu care informatia este produsa, colectata, prelucrata, pastrata si difuzata au

evoluat odata cu dezvoltarea societatii omenesti. La toate acestea se adauga mariajul dintre calculator si

telecomunicatii, determinant pentru amplificarea comunicarii. Cele doua tehnologii (tehnologia

calculatoarelor si aceea a telecomunicatiilor), luate împreuna, sunt denumite tehnologie informationala1.

Performantele tehnologiei informationale au modificat radical peisajul birourilor. Acestea au devenit

terenul de joaca al NTI astfel încât e-revolution a favorizat aparitia unor modalitati revolutionare (pentru

deja apusul secol XX) de desfasurare a muncii prin birourile mobile sau birourile electronice.

1.1. DESPRE NOI TEHNOLOGII INFORMATIONALE

Caracteristica principala a TI este evolutia progresiva: 50% din tehnologia actuala a fost inventata în

ultimii 2 ani iar durata de viata a unei tehnologii informationale este considerata a fi, în prezent, de 18 luni

(legea lui Moore).

Putem afirma, cu certitudine, ca traim o adevarata revolutie informationala, în care tehnologiile au

sporit considerabil capacitatea noastra de a achizitiona, manipula, stoca si comunica informatii. Dispunem de

instrumente care ne permit sa extragem si sa comunicam informatii în câteva secunde, oriunde, oricui si la

orice ora, si mai ales suntem în masura sa comunicam usor, sa lucram împreuna, sa partajam resursele si sa

luam decizii electronic.

Este aproape imposibil de prevazut, la modul exhaustiv, impactul digitizarii asupra societatii.

Revolutia tehnologica se dezvolta în functie de reactiile indivizilor, influentând, în acelasi timp, practicile

culturale si catalizând evolutia progresiva a sistemelor de gândire traditionale.

Într-o lucrare din 1993, Post Capitalist Society, Peter F. Drucker facea urmatoarea apreciere2:

Cunoasterea nu este doar o alta resursa; precum factorii traditionali ai productiei, ea este astazi unica

resursa semnificativa& muncitorul pe tarâmul cunoasterii este unica si cea mai mare avere.

Industriile bazate pe cunostinte, caracteristice noii economii, sunt singurul factor care asigura

pastrarea avantajului concurential al firmelor si avantajul competitiv al unei tari. Cu alte cuvinte,

înregimentarea în noua realitate economica este singura cale în care vom putea asigura locuri de munca,

dezvoltare si profituri.

1 Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W., Stiinta comunicarii, Editura Humanitas, Bucuresti, 1998, p.59

2 Drucker, P., Societatea postcapitalista, Editura Image, Bucuresti, 1999, p. 17

Introducere in Birotica lect. dr. Doina FOTACHE

3

Economiei cunoasterii i se atribuie, în general, trei trasaturi:

Este inevitabila. Cei mai mari actori ai viitoarei economii vor fi cei care plaseaza în centrul resurselor si

strategiilor cunostintele, cunoasterea si averea intelectuala.

Pentru a rezista mediului concurential, firmele vor opta pentru strategii bazate pe cunostinte

(supravietuirea pe piata nu înseamna numai reducerea costurilor).

Atributele produsului/serviciului vândut devin mai putin importante decât caracteristicile din afara

produsului/serviciului. Un exemplu: multe firme din industria tehnologiei informationale câstiga mai mult

din asistenta si service-ul oferit produselor lor, decât din vânzarea propriu-zisa a produselor. Imaginea unui

produs este deseori mai importanta decât caracteristicile acestuia. Un articol din 1992, aparut în InfoWorld,

indica topul calculatoarelor foarte bune cu slabe vânzari si a produselor mai slabe dar care se vând bine.

Comparatia viza firmele IBM si Compaq. Desi considerate mai bune ca ale IBM-ului, calculatoarele Compaq

se vindeau mai prost, aceasta din cauza celebritatii marcii si politicii de promovare. Între timp însa lucrurile

s-au schimbat, raportul vânzarilor schimbându-se în favoarea firmei Compaq.

Tehnologiile informationale au influentat atât interdependentele dintre tari cât si interdependentele

dintre indivizi. Existenta lor a repus în discutie functionarea sectoarelor de activitate. Cel mai influentat de

fenomen este sectorul militar care are acces la un volum important de informatii de orice tip. Evolutia NTI a

facut posibila urmarirea online a derularii conflictelor (razboiul din Golf, evenimentele din Haiti, razboiul

iugoslav, s.a.), lucru ce a antrenat o profunda readaptare a strategiilor militare.

Retelele pot sa influenteze foarte mult frontierele geografice ale puterii. Tehnologiile informationale,

aplicabile în mod egal, amplifica globalizarea schimbarilor si deschide portile unei societati mai deschise, în

care informatia, veritabila materie prima, a devenit accesibila unui numar important de persoane. Stapânirea

acestora va modifica harta competitivitatii internationale, modificând astfel strategiile factorilor politici si

economici.

Întreprinderea este cea care trebuie sa raspunda, la un pret acceptabil, gusturilor consumatorului, în

vederea ameliorarii gradului de satisfactie al acestuia. Gratie noilor tehnologii informationale este posibila

cunoasterea în timp real a comportamentului indivizilor în fata unui produs nou sau a unui mesaj publicitar

(mentionam exemplul agentilor inteligenti sau al tehnologiilor webmedia). Si comertul va profita de NTI, de

la care se spera a se obtine avantaje competitiv-organizationale. Dezvoltarea retelelor, a sistemelor EDI

(Electronic Data Interchange), a comertului electronic, va continua sa bulverseze lumea comerciala în

conditiile în care indivizii lucreaza împreuna. Munca în afara locului fizic al întreprinderii (telemunca) va fi

în mod progresiv facilitata de telematica, ceea ce va permite veritabile economii de timp si energie.

Bancile de date, accesibile unor largi categorii de persoane, vor permite partajarea cunostintelor si

dirijarea lor catre o societate fara frontiere si foarte transparenta. Reteaua Internet constituie cel mai bun

exemplu în acest sens. Dezvoltarea puternica a unei tehnologii poate angaja noi aplicatii si determina

fuzionarea cu alte tehnologii (televiziunea, copiatoarele, imprimantele).

Este banal sa afirmi în zilele noastre ca NTI dematerializeaza informatia. Dematerializarea

influenteaza statutul probelor juridice; în consecinta, legislatiile statelor dezvoltate din punct de vedere

tehnologic tin cont, în prezent, de forma electronica de prezentare a informatiei si de suporturile electronice.

Herbert Simon, caruia i s-a conferit premiul Nobel pentru Economie în 1978, opereaza aceeasi

paralela descrisa în primul paragraf, cea dintre motorul cu aburi, care a fost declansatorul Revolutiei