Curs Calculatoare Sem 2

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Calculatoare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 65 în total
Cuvinte : 27200
Mărime: 533.22KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Limbajul PSEUDOCOD

Limbajul Pseudocod este un limbaj inventat în scopul proiectarii algoritmilor si este format din propozitii asemanatoare propozitiilor limbii române, care corespund structurilor de calcul folosite în construirea algoritmilor.

Tinând seama ca obtinerea unui algoritm pentru rezolvarea unei probleme nu este întotdeauna o sarcina simpla, ca în acest scop sunt folosite anumite metode, în etapele intermediare din obtinerea algoritmului se vor folosi propozitii curente din limba româna. Acestea sunt considerate elemente nefinisate din algoritm, asupra carora trebuie sa se revina si se vor numi propozitii nestandard.

Prin urmare, limbajul Pseudocod are doua tipuri de propozitii:

- propozitii standard, care vor fi prezentate fiecare cu sintaxa si semnificatia (semantica) ei;

- propozitii nestandard.

Propozitiile nestandard sunt texte care descriu parti ale algoritmului înca incomplet elaborate, nefinisate, asupra carora urmeaza sa se revina.

Pe lânga aceste propozitii standard si nestandard, în textul algoritmului vom mai introduce propozitii explicative, numite comentarii. Pentru a le distinge de celelalte propozitii, comentariile vor fi închise între acolade.

Fiecare propozitie standard începe cu un cuvânt cheie. Pentru a deosebi aceste cuvinte de celelalte denumiri, construite de programator, se vor scrie, de regula, cuvintele cheie cu litere mari. Se mentioneaza faptul ca si propozitiile simple se termina cu caracterul ';' în timp ce propozitiile compuse, deci cele în interiorul carora se afla alte propozitii, au un marcaj de sfârsit propriu. De asemenea, se mentioneaza ca propozitiile limbajului Pseudocod vor fi luate în seama în ordinea întâlnirii lor în text, asemenea oricarui text al limbii române.

Prin executia unui algoritm descris în Pseudocod se întelege efectuarea operatiilor precizate de propozitiile algoritmului, în ordinea citirii lor.

Si in limbajul pseudocod se porneste de la subschemele logice, adica de la acele secvente de oricâte structuri construite conform celor trei reguli de baza:

Structura secventiala - redata prin concatenarea propozitiilor, simple sau compuse, ale limbajului Pseudocod, care vor fi executate în ordinea întâlnirii lor în text.

Propozitiile simple din limbajul Pseudocod sunt CITESTE, TIPARESTE, FIE si apelul de subprogram.

Propozitiile compuse corespund structurilor alternative si repetitive.

Structura alternativa - redata în Pseudocod prin propozitia DACA;

Structura repetitiva - redata în Pseudocod prin propozitia CÂT TIMP.

Propozitiile DATE si REZULTATE sunt folosite în faza de specificare a problemelor, adica enuntarea riguroasa a acestora.

Propozitia DATE se foloseste pentru precizarea datelor initiale, deci a datelor considerate cunoscute în problema (numite si date de intrare) si are sintaxa:

DATE lista;

unde lista contine toate numele variabilelor a caror valoare initiala este cunoscuta. În general, prin lista se întelege o succesiune de elemente de acelasi fel despartite prin virgula. Deci în propozitia DATE, în dreapta acestui cuvânt se vor scrie acele variabile care marcheaza marimile cunoscute în problema.

Pentru precizarea rezultatelor dorite se foloseste propozitia standard

REZULTATE lista;

în constructia "lista" ce urmeaza dupa cuvântul REZULTATE fiind trecute numele variabilelor care marcheaza (contin) rezultatele cerute în problema.

O problema este cunoscuta atunci când se stie care sunt datele cunoscute în problema si ce rezultate trebuiesc obtinute. Deci pentru cunoasterea unei probleme este necesara precizarea variabilelor care marcheaza date considerate cunoscute în problema, care va fi reflectata printr o propozitie DATE si cunoasterea exacta a cerintelor problemei, care se va reflecta prin propozitii REZULTATE. Variabilele prezente în aceste propozitii au anumite semnificatii, presupuse cunoscute. Cunoasterea acestora, scrierea lor explicita, formeaza ceea ce vom numi în continuare specificarea problemei. Specificarea unei probleme este o activitate foarte importanta dar nu si simpla.

De exemplu, pentru rezolvarea ecuatiei de gradul al doilea, specificarea problemei, scrisa de un începator, poate fi:

DATE a,b,c; { Coeficientii ecuatiei }

REZULTATE x1,x2; { Radacinile ecuatiei }

Aceasta specificatie este însa incompleta daca ecuatia nu are radacini reale. În cazul în care radacinile sunt complexe putem nota prin x1, x2 partea reala respectiv partea imaginara a radacinilor. Sau pur si simplu, nu ne intereseaza valoarea radacinilor în acest caz, ci doar faptul ca ecuatia nu are radacini reale. Cu alte cuvinte avem nevoie de un mesaj care sa ne indice aceasta situatie sau de un indicator, notat, de exemplu, ind. Acest indicator va lua valoarea 1 daca radacinile sunt reale si valoarea 0 în caz contrar. Deci specificatia corecta a problemei va fi:

DATE a,b,c; { Coeficientii ecuatiei }

REZULTATE ind, {Un indicator: 1=radacini reale, 0=complexe}

x1,x2; { Radacinile ecuatiei, în cazul ind=1,}

{respectiv partea reala si cea }

{imaginara în cazul ind=0}

Evident ca specificarea problemei este o etapa importanta pentru gasirea unei metode de rezolvare si apoi în proiectarea algoritmului corespunzator. Nu se poate rezolva o problema daca aceasta nu este bine cunoscuta, adica nu avem scrisa specificarea problemei.

Cunoasterea completa a problemei este prima regula ce trebuie respectata pentru a obtine cât mai repede un algoritm corect pentru rezolvarea ei.

Algoritmi liniari

Propozitiile CITESTE si TIPARESTE sunt folosite pentru initializarea variabilelor de intrare cu datele cunoscute în problema, respectiv pentru tiparirea (aflarea) rezultatelor obtinute. În etapa de programare propriu-zisa acestor propozitii le corespund într-un limbaj de programare instructiuni de intrare-iesire.

Propozitia CITESTE se foloseste pentru precizarea datelor initiale, deci a datelor considerate cunoscute în problema (numite si date de intrare) si are sintaxa:

Preview document

Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 1
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 2
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 3
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 4
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 5
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 6
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 7
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 8
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 9
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 10
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 11
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 12
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 13
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 14
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 15
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 16
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 17
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 18
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 19
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 20
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 21
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 22
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 23
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 24
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 25
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 26
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 27
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 28
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 29
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 30
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 31
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 32
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 33
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 34
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 35
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 36
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 37
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 38
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 39
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 40
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 41
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 42
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 43
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 44
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 45
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 46
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 47
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 48
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 49
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 50
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 51
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 52
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 53
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 54
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 55
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 56
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 57
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 58
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 59
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 60
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 61
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 62
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 63
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 64
Curs Calculatoare Sem 2 - Pagina 65

Conținut arhivă zip

  • Curs Calculatoare Sem 2.doc

Alții au mai descărcat și

Virusi si Antivirusi

Denumirea de virus a fost folosita în literatura de specialitate pentru prima data în anul 1983, de catre expertul american Fred Coen, de la...

Retele Wireless

Argument INFORMATIA INSEAMNA PUTERE . A avea putere inseamna sa ai bani . Suntem intr-o era in care ne batem orbeste pentru putere , deoarece...

Viata la Inaltime - Pagina Web

Motivaţia alegerii temei Experienţa didactică arată că elevii sunt mai puţin atraşi de probleme, abandonează repede când întâmpină greutăţi şi au...

Arhitectura Sistemelor de Calcul

Arhitectura sistemelor de calcul Denumirea informatica de arhitectura se refera la structura si componentele fizice ale unui sistem de calcul....

Procesorul și Microprocesoare

I. Introducere 1.1 Definitie Conform dictionarului, computerul este un aparat de facut calcule sau de controlat operatii care sunt accesibile...

Evoluția Microprocesoarelor

IBM-PC/AT, 80286 În februarie 1982, Intel lanseazã 80286, deschizând epoca computerelor AT (Advanced Technology), spre deosebire de cele bazate...

Memorii

Cea mai importanta si costisitoare componenta fizica a unui calculator personal este memoria interna, prin intermediul careia vom putea aprecia...

Microprocesoare

Microcalculatoarele; o privire asupra tehnologiei Inventarea microprocesorului în 1971 de catre Ted Hoff în laboratoarele Fairchild a avut o...

Ai nevoie de altceva?