Informatică

1. Termenul computer este un sinonim pentru calculator electronic, preluat identic ca forma si ca sens din limba engleza. El a intrat în limba româna mai târziu decât ordinator, un alt sinonim pentru calculator electronic preluat din limba franceza.

Computerul este o masina electronica programabila compusa dintr-un numar variabil de dispozitive (interconectate între ele) si de programe (stocate intern), proiectata sa poata functiona si autonom, fara interventia umana si sa manipuleze simboluri în format binar pentru a executa urmatoarele operatii:

sa primeasca si sa manipuleze un volum mare de informatii în format digital sau analog;

sa stocheze (temporar sau permanent) sub forma de date informatiile primite sau achizitionate precum si programele necesare functionarii si realizarii sarcinilor ce i se dau;

sa prelucreze automat datele (stocate, achizitionate, primite sau salvate), sau sa realizeze sarcini complexe (cum ar fi comunicatiile electronice) conform unor programe stocate intern sau a unor secvente de instructiuni introduse de utilizator, care arata în ce fel trebuie procesate datele pentru a obtine rezultatul dorit;

sa furnizeze rezultatele prelucrarilor utilizatorului sau altor dispozitive;

sa poata salva rezultatele prelucrarilor (procesarilor).

Clasificarea computerelor

Clasificarea computerelor se face dupa mai multe criterii, cel mai general fiind cel ce tine cont de natura datelor prelucrate (computere digitale,analogice si hibride}. O alta clasificare, des întâlnita dar inexacta (atât timp cât nu se specifica si perioada la care se refera), tine cont de marimea fizica a unui computer conjugata cu puterea de calcul a acestuia ( microcomputer, minicomputer, mainframe si supercomputer). Clasificarile dupa acest criteriu sunt valabile pentru perioade scurte de timp, ele iesind relativ repede din actualitate datorita aparitiei unor tehnologii noi si a procesului de miniaturizare care, împreuna, ofera posibilitatea de a mari puterea unor computere de dimensiuni mici.

4. Memoria interna (memoria principala) a unui calculator are trei functii importante:

- memoreaza programul care se executa la un moment dat

- memoreaza programele de serviciu care asigura buna functionare a calculatorului

- memoreaza datele care sunt prelucrate de programe.

Indiferent de tipul constructiv al memoriei (tuburi electronice, inele de ferita, tranzistori, circuite integrate) ea este formata din celule adresabile, cu capacitatea de 1 Byte (opt biti sau 1 octet), care se pot accesa direct fara sa parcurgem celulele vecine, de unde si denumirea de RAM (Random Access Memory). Aceasta memorie functioneaza numai cat timp calculatorul este conectat la sursa de curent electric, in caz contrar continutul ei dispare daca se intrerupe curentul electric. Spunem ca memoria RAM este volatila. Accesarea memoriei interne se face prin mijloace electronice.

5. . Memoria externa

Calculatoarele moderne folosesc, pe langa memoria interna si anumite dispozitive periferice care pastreaza un volum mare de date si care formeaza ceea ce numim memorie externa. Aceasta memorie nu este volatila, datele raman disponibile pe suport si daca se intrerupe curentul electric (datorita tipului suportului: hirtie, magnetic, magneto-optic). Accesarea informatiei pe suport presupune o miscare mecanica, deci timpul de acces este mai mare ca la memoria interna; in schimb capacitatea de memorare este mai mare decat cea a memoriei interne. Dintre suporturile de memorie externa amintim:

- banda magnetica (caseta magnetica);

- discurile magnetice (flexibile = floppy disk; fixe = hard disk), montate in unitati de disc magnetic, cu capete de citire/scriere; datorita tehnologiilor foarte avansate capacitatea de memorare a hard-discurilor uzuale a ajuns pana la 10 GB, iar a discurilor flexibile (dischetele de 3 1/2) pana la 2 MB; discurile optice (CD-ROM = Compact Disk-Read Only Memory); informatia se memoreaza si se citeste cu ajutorul unui fascicol laser, de obicei pe o singura fata utila; au diametrul de 4,75 inch si pot memora pana la 660 MB; discul nu este refolosibil. Informatia este memorata pe disc la producerea acestuia cu un dispozitiv special numit inscriptor de CD-ROM, iar citirea se face cu ajutorul unui dispozitiv numit lector de CD-ROM. Este folosit la instalarea produselor soft comerciale si ca suporturi favorite de informatie:carti, enciclopedii etc.

6. (ntre componentele calculatorului, informatia circula pe magistrala sau bus.

Magistrala este un manunchi de cabluri electrice prin care informatia circula sub forma de impulsuri electrice cu doua niveluri de tensiune, carora le corespund cele doua niveluri de tensiune, carora le corespund cele doua cifre binare 0 si 1.

Dupa natura informatiilor transmise, magistralele sunt :

- magistrale de date;

- magistrale de comenzi;

- magistrale de semnale si control.

Dupa sensul de circulatie a informatiei, magistralele se clasifica in :

- magistrale bidirectionale;

- magistrale unidirectionale.

Dispozitivele periferice se conecteaza la magistrala prin intermediul unor interfete care se mai numesc si controlere, adaptoare, drivere, care au rolul:

- de a controla traficul intre periferie si magistrala;

- de a transforma semnalele din serie in paralel sau invers, realizand compatibilitatea intre emitatorul si receptorul semnalului;

- de a converti semnalele care au codificari diferite;

- de a pregati semnalul pentru teletransmitere.

Astfel, pe magistrala de date circula adresele si datele:

- de la memoria interna la mp.:

- instructiunile programului;

- datele prelucrate de instructiuni;

- de la mp. la memoria interna:

- adresele instructiunilor;

- adresele datelor de prelucrat;

- adresele rezultatelor;

- rezultatele obtinute in urma prelucrarilor

CAPITOLUL II

CASA DE LOCUIT LA PADURENI

Casa, ca adapost strict necesar contra intemperiilor si loc de desfasurare a unor ocupatii specifice, are un trecut multimilenar pe teritoriul tarii noastre.

Casele mai vechi arata ca cele monocelulare, frecvente în perioada prefeudala si feudala timpurie, au fost de curând întregite cu încaperi destinate pastrarii în cât mai mare siguranta a alimentelor si uneltelor principale.

În unele zone locuintei i s-a alaturat o camara. La noi, casa cu camara a fost specifica zonelor în care resursele alimentare, în primul rând cerealele, s-au procurat cu mai multa truda, cum este si cazul Tinutului Padurenilor.

Izolarea rezultata din lipsa de cai de comunicatii a facut ca satele din Tinutul Padurenilor sa pastreze în buna parte caractere vadit arhaice în toate domeniile vietii. Aceleasi caractere arhaice se regasesc si în arhitectura zonei.

Tipurile vechi de locuinte sunt întâlnite aici în mod curent.

Tip de casa româneasca 

Mediul geografic si viata sociala a oamenilor si-au pus puternic amprenta si pe felul asezarilor omenesti. În zona se întâlnesc sate adunate, de culme, înconjurate de culturi facute în terase, sate de tipul complexelor de catune si, mai putine, sate însirate de-a lungul drumurilor care merg pe vaile râurilor.

Casa cu un singur nivel este tipul specific de locuinta taraneasca care apare pe teritoriul românesc.

Izolarea de orase a tinutului a determinat ocupatiile locuitorilor: pastoritul, agricultura pe terase sau în luncile înguste ale râurilor, mineritul si lucrul la padure. Localnicii fac lungi drumuri pentru lucru, la intreprinderile industriale din împrejurimi.

Pe o singura culme a început sa fie simtita influenta vietii economice moderne. Este vorba de patrunderea care se face de-a lungul drumului care, urcând de la Hunedoara fie pe valea Govajdiei, fie pe la Teliuc, ajunge sus la Ghelar si urmeaza culmea prin Poienita Voinii, pâna la Vadul Dobrii, de unde coboara în Banat. Contactul cu orasul si legatura econimica mai strânsa cu zona industriala au provocat schimbarea într-un ritm accelerat a vietii din satele mai apropiate de drumul Ghelar  Vadul Dobrii. Aici s-au gasit si elementele cele mai noi de arhitectura din zona cercetata.

2.1 TIPURI DE CASE

Se pot deosebi doua subzone principale în ceea ce priveste tipul de organizare a planului locuintei la padureni.

1. Pe valea Cernei tipul dominant este constituit din doua încaperi legate între ele si având prispa numai pe o parte a laturii din fata. Este un plan care se întâlneste si în alte zone din Muntii Apuseni. Prima încapere este tinda, în care se afla caloniul (hornul) sub care se face foc. Cea de a doua încapere este pentru locuit (ANEXA I).

2. Pe platou, tipul dominant este cel format din doua încaperi fara legatura interioara între ele, fiecare având o intrare care da în prispa care se întinde de-a lungul întregii fatade (ANEXA I).

Aceste doua tipuri de plan au mai multe variante, definite de felul întrebuintarii încaperilor: tinda, casa de locuit, camara.

În afara de tipul de locuinta numai cu parter, apare în zona si tipul mai recent de casa cu etaj (ANEXA II)