Informatica

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest curs prezinta Informatica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 96 de pagini .

Profesor: Marius Calin

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Calculatoare

Cuprins

1. PRELUCRAREA ELECTRONICĂ A DATELOR (1-1)
1.1. Date şi informaţii. Stadiile PED (1-2)
1.2. Principiile funcţionării unui calculator (1-3)
1.3. Unităţi de măsură utilizate în informatică (1-4)
1.4. Hardware şi software (1-5)
1.5. Ce este informatica? (1-6)
2. HARDWARE (2-1)
2.1. Arhitectura generală hardware(2-2)
2.2. Memoria şi microprocesorul (2-3)
2.3. Echipamente de intrare (2-5)
2.4. Echipamente de ieşire (2-6)
2.5. Echipamente de stocare (2-8)
2.6. Echipamente pentru comunicaţii în reţea (2-9)
2.7. Centru şi periferie, intrări şi ieşiri (2-10)
3. SOFTWARE
3.1. Sistemul de operare (3-2)
3.2. Windows (3-4)
3.3. Software de aplicaţie (3-15)
3.4. Pachetul integrat Microsoft Office (3-17)
3.5. Copiere şi mutare în Windows (3-20)
4. ORGANIZAREA INFORMAŢIILOR PE DISC (4-1)
4.1. Fişiere foldere (4-2)
4.2. Specificator de fişier (4-3)
4.3. Windows Explorer (4-4)
4.4. Deschiderea, închiderea şi salvarea documentelor (4-6)
5. PRELUCRAREA TEXTELOR CU MICROSOFT WORD
5.1. Prezentare generală a programului Word (5-2)
5.2. Principii generale de editare a textelor (5-3)
5.3. Formatarea caracterelor (5-5)
5.4. Formatarea paragrafelor (5-9)
5.5. Tabele (5-10)
5.6. Comenzi diverse (5-13)
6. CALCUL TABELAR CU MICROSOFT EXCEL (6-1)
6.1. Prezentare generală a programului Excel (6-2)
6.2. Comenzi de formatare (6-6)
6.3. Formule (6-9)
6.4. Copiere, mutare, umplere. Meniurile Edit şi Insert (6-15)
6.5. Referinţe relative, referinţe absolute (6-19)
6.6. Grafice (6-23)
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Prelucrarea electronică

a datelor

1.1 Date şi informaţii. Stadiile PED

1.2 Principiile funcţionării unui calculator

1.3 Unităţi de măsură utilizate în informatică

1.4 Hardware şi software

1.5 Ce este informatica?

Obiectivele capitolului

• Înţelegerea rolului calculatorului în sporirea eficienţei activităţii din orice domeniu.

• Descrierea principiilor elementare de funcţionare a unui calculator.

• Definirea unor unităţi de măsură utilizate în informatică.

• Definirea noţiunilor de hardware şi software

• Definirea termenului de informatică

În multe cazuri, cunoştinţele legate de calculatoare şi utilizarea acestora sunt căpătate din surse

întâmplătoare, nu neapărat corecte, iar cel care acumulează astfel de informaţii şi poate crea o imagine

eronată despre domeniu. Este, de aceea, necesară o prezentare sistematizată a elementelor de bază.

Acest capitol este punctul de start pentru explicarea structurii şi modului de funcţionare a unui

calculator. Sunt discutate principii general valabile pentru orice familie sau generaţie de calculatoare,

scopul fiind de a defini câteva elemente de bază care să permită dezvoltările din capitolele următoare.

1.1 Date şi informaţii. Stadiile PED

Impactul pe care calculatorul îl are asupra vieţii omului modern nu are nevoie de comentarii. În

prezent, primul contact cu calculatorul are loc la vârste foarte mici, adesea preşcolare. Calculatorul

intră apoi firesc în viaţa de zi cu zi a omului modern, ca televizorul sau radioul, indiferent de

activitatea de bază a acestuia.

În cel mai general sens, calculatoarele se folosesc pentru a prelucra date. O definiţie de dicţionar

pentru termenul date este: lucruri ştiute sau presupuse; fapte sau reprezentări din care pot fi derivate

concluzii. Pentru utilizarea conceptului în lumea calculatoarelor, Institutul Naţional American pentru

Standarde (American National Standards Institute - ANSI) oferă următoarea definiţie duală a datelor:

1. O reprezentare a faptelor, conceptelor, sau instrucţiunilor într-o manieră formalizată

adecvată pentru comunicare, interpretare, sau prelucrare de către om prin mijloace

automate.

2. Orice reprezentare cum ar fi litere, cifre sau cantităţi analogice căreia îi este asociată o

semnificaţie. În general, se execută operaţii asupra datelor pentru a furniza informaţii

despre o anumită entitate.

Datele constau în simboluri scrise sau stocate pe un anumit suport. Simbolurile reprezintă

anumite obiecte, idei sau valori, care transmit informaţii într-un context particular. În această discuţie

intervine două concepte, date şi informaţii, între care există legături şi deosebiri care au fost analizate

din multiple puncte de vedere. Este larg acceptată, în prezent, următoarea distincţie între date şi

informaţii:

Datele sunt forma codificată a informaţiilor.

Informaţiile sunt extrase din date şi sunt folosite pentru a rezolva probleme (în sens larg).

ANSI împreună cu Organizaţia Internaţională pentru Standarde (International Standards

Organization - ISO) au definit informaţia ca fiind semnificaţia pe care omul o asociază datelor prin

intermediul unor convenţii stabilite în reprezentarea acestora.

Consideraţiile enumerate pe scurt justifică de ce vorbim despre calculator ca fiind un sistem

pentru prelucrarea electronică datelor şi nu sistem pentru prelucrarea informaţiilor: indiferent de

cantitatea de date care se prelucrează, acestea nu pot deveni informaţii până când nu sunt interpretate

de cel care are de rezolvat problema.

Prelucrarea electronică a datelor (PED) are trei stadii care sunt ilustrate în figura 1.1.1.

INPUT procesare OUTPUT

Prelucrare Extragerea

rezultatelor

Introducerea

datelor

Fig. 1.1.1. Prelucrarea electronica a datelor

Într-o anumită perioadă din istoria dezvoltării tehnologiei calculatoarelor, cele trei stadii

constituiau etape distincte ale unui proces liniar care se desfăşura chiar în succesiunea indicată în

figura 1.1.1. Această perioadă a durat în ţările avansate până la sfârşitul anilor şaptezeci, iar în

România până la mijlocul anilor optzeci şi avea ca element caracteristic faptul că utilizatorii

calculatorului nu aveau contact nemijlocit cu calculatorul pentru a introduce date în prelucrare şi

pentru a extrage rezultatele. Un calculator al acelei epoci ocupa o întreagă sală climatizătă, iar într-un

oraş important existau câteva calculatoare. Ele se aflau în centre de calcul electronic la care cei

interesaţi, în special unităţi economice, îşi aduceau datele pentru a fi prelucrate. Suportul pe care erau

codificate datele de prelucrat erau cartelele perforate , fiecare coloană de perforaţii reprezentând un

cod. Pachetele de date erau preluate prin serviciul de relaţii cu beneficiarii şi introduse în prelucrare.

Urma procesare propriu-zisă, iar rezultatele prelucrării erau tipărite pe hârtie şi predate beneficiarului

tot prin serviciul de relaţii. În cazul în care, din analizarea rezultatelor, se consta că în setul de date de

intrare se strecuraseră erori, cartelele respective erau perforate din nou, iar lanţul de prelucrare trebuia

reluat. De aceea, prelucrarea datelor referitoare la o anumită problemă, de exemplu calculul salariilor

pentru o mare unitate industrială, putea dura câteva zile.

Fisiere in arhiva (1):

  • Informatica.pdf