Interfețe de Proces

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Calculatoare
Conține 14 fișiere: doc
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 25127
Mărime: 542.49KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cap.1. Noţiuni de bază despre interfeţe de proces

În primul capitol, Noţiuni de bază despre interfeţe de proces, se va defini termenul de proces, asociind şi o clasificare-discuţie asupra a ce înseamnă proces; se vor defini noţiunea de automatică, noţiunea de automatizare şi noţiunea de conducere, ca şi cea de proces condus. Noţiunea de calculator va fi prezentată într-o formă caracteristică acestui domeniu, al interfeţelor de proces, de asemeni noţiunea de sistem de prelucrare numerică SPN. Un termen important în automatizări este cel de conducere în timp real. Odată acestea bine înţelese, se va prezenta interfaţa de proces prin locul şi rolul ei într-un ansamblu proces condus – sistem de prelucrare numerică.

Prin proces se înţelege o succesiune de transformări ce caracterizează diferite obiecte sau fenomene în desfăşurarea lor spaţio-temporală 10. Include atât transformări de masă cât şi de energie, şi în final este vorba de un ansamblu de schimbări.

Sub numele de proces se ascunde o întreagă diversitate.

Aici se vor avea în vedere trei situaţii, potrivit unui prim criteriu de clasificare al proceselor, şi anume posibilitatea omului de a interveni în crearea şi conducerea sistemului 9.

În prima, procesul care se desfăşoară este de tip supraveghere (monitorizare), cu scopul de a obţine date privind comportarea unui sistem natural, sistem asupra căruia nu avem acces. Exemple ar fi astronomia, sau seismologia. Fireşte, se poate observa uşor că activitatea omului nu poate fi considerată ca perturbatoare asupra mişcării corpurilor cereşti, în timp ce diverse activităţi umane sunt generatoare de efecte seismice: prăbuşirea unei clădiri, încercările diverselor tipuri de arme, etc. Pe considerentul că nu acesta e scopul lor principal, şi pe considerentul că nu se pot repeta exact în acelaşi loc, deci asupra aceluiaşi sistem, şi în aceleaşi condiţii (iar studiul ştiinţific presupune repetabilitate), excludem din discuţia despre comenzile date unui sistem ambele domenii ştiinţifice. Utilitatea studiului unor astfel de domenii rămâne însă indiscutabilă.

În a doua situaţie se discută despre procese cu intrări impuse, ca de exemplu în experimentele din biologie, în care într-adevăr se urmăresc rezultatele intrărilor impuse, dar asupra unui sistem natural, nemodificabil.

Abia în cel de-al treilea caz situaţia se referă la procesele industriale, caz în care sistemul suport al procesului este artificial. I se impun anumite intrări şi se monitorizează procesul, totul pentru o obţine rezultatele dorite, deci sistemul este condus.

În toate cazurile enumerate, prelucrarea datelor poate fi făcută în sisteme numerice de calcul.

Conform 10, automatica este acea parte a ştiinţelor tehnice care se ocupă de teoria şi practica realizării constructive a sistemelor de conducere, destinate eliminării intervenţiei umane în elaborarea deciziilor directe privind funcţionarea proceselor industriale. Face parte din progresul industrial, reprezentat de mecanizare, automatizare, robotizare, cibernetizare, cu observaţia că definiţia dată acoperă şi ultimele 2 etape. În primele două cazuri prezentate de primul criteriu de clasificare luarea deciziei nu este lăsată în seama sistemului de calcul decât parţial, ceea ce contravine definiţiei automaticii, în consecinţă, această noţiune de proces va fi folosită în continuare numai în cazul sistemelor create de om, în mediul industrial, cu extensie la cazurile legate de învăţământ / cercetare (laboratoare).

Prin automatizare se înţelege aplicarea automaticii la un proces sau clasă de procese specificate 10, într-un domeniu oarecare al ştiinţei.

Termenul de conducere a unui proces industrial trebuie înţeles atât ca impunere de obiective, cât şi ca urmărire (supervizare), diagnoză, reglare…(deci un ansamblu de funcţiuni). Engleza fiind o limbă tehnică larg răspândită, trebuie ţinut cont că termenul corespunzător în engleză este cel de “control”. Expresia “industrial process control” se traduce ca şi “conducerea procesului industrial”, în timp ce în expresia “control loop” echivalentul este de reglare (buclă de reglare). Cu alte cuvinte conducerea este un ansamblu de funcţiuni (cele enumerate mai sus) ce vizează atingerea unui obiectiv sau a unei strategii impuse.

Prin comandă 14, ne referim la ansamblul de operaţii prin care stabilim o dependenţă între mărimea din proces ce ne interesează şi o mărime aplicată, deci externă procesului, după o anumită lege prestabilită.

În esenţă, un proces supus automatizării este un proces condus. Se aşteaptă fie ca desfăşurarea lui să respecte o anumită succesiune (secvenţă), fie ca o anumită mărime (sau mai multe) să prezinte o formă de variaţie impusă. Aici apare un al doilea criteriu de clasificare al proceselor industriale, şi anume în procese de tip secvenţial şi procese de reglare.

Noţiunea de control în limba română se apropie de cea de verificare, măsurare - controlul fiind un ansamblu de operaţii destinat garantării înscrierii performanţelor unui produs (aparat, instalaţie, dispozitiv…) în limite de toleranţă admise 10. În cazul asimilării (omologării) unui produs, ca şi în cazul în care acest produs este “controlat”, adică testat, măsurat, verificat în timpul desfăşurării procesului, rezultatul controlului are efect asupra desfăşurării procesului. Este vorba de un control de tip (în opoziţie cu controlul de lot, când se vizează doar produsele finite, iar concluziile nu se repercutează asupra condiţiilor de funcţionare ale procesului, ducând doar la acceptarea sau respingerea lotului). În funcţie de momentul în care se desfăşoară controlul de tip, el poate fi pasiv, dacă se efectuează doar la încheierea producţiei, sau activ, dacă e efectuat în cursul procesului de producţie; în această ultimă variantă se disting două cazuri, al controlului activ off-line, la care datele prelucrate statistic dau informaţii asupra procesului global, şi cazul controlului activ on-line, datele prelucrate determinând concluzii ce se repercutează asupra procesului. Acesta din urmă, controlul activ automat, devine parte integrantă a conducerii automate a unui proces industrial. Efectuarea controlului activ automat se face în anumite momente, faze ale desfăşurării procesului, deci conform celui de-al doilea criteriu de clasificare un proces în care se desfăşoară activităţi de control activ automat este de tip secvenţial, dar efectul ar putea fi modificări ale parametrilor unei legi de reglare, sau chiar al alegerii unei alte legi de reglare. Rigoarea trebuie deci să urmărească nu a răspunde unei anumite clasificări, ci de a reuşi să impunem acelui proces condus atingerea obiectivelor dorite de noi.

Un al treilea criteriu de clasificare al proceselor industriale ar viza organizarea obiectului transformării: dacă e vorba de un flux continuu de materiale, într-un proces tehnologic (de exemplu în industriile chimică, petrochimică), sau de obiecte distincte supuse prelucrărilor, în procese de fabricaţie (în care totalitatea activităţilor umane sau automate concură la realizarea unui produs de o anumită concepţie şi o anumită destinaţie dată, pornind de la starea de semifabricat până la cea de produs finit).

Observaţie: Dacă primul criteriu de clasificare este general valabil pentru toate procesele existente, ultimele două criterii se referă doar la procesele care, conform primului criteriu şi definiţiilor automaticii şi automatizării, se încadrează în cea de-a treia situaţie.

Prin calculator se înţelege în sensul cel mai larg un ansamblu fizic care calculează (efectuează operaţii aritmetice şi logice).

Primele calculatoare erau analogice (sistem de calcul destinat rezolvării ecuaţiilor diferenţiale în care una din variabilele independente esenţiale este timpul).

În sistemele de prelucrare numerică – SPN - există o structură numerică cu acest rol, deci un calculator numeric, care este completată de unităţi de comandă şi control, regiştrii cu diferite funcţiuni, memorii, porturi de intrare şi ieşire, conectate în diverse variante prin intermediul unor magistrale şi linii de comandă, şi fie că circuitul pe scară largă pe care se bazează SPN-ul este microcontroler, microprocesor, procesor numeric de semnal, putem identifica aceleaşi blocuri funcţionale în diverse variante constructive şi acelaşi rol al SPN: de a prelucra numeric datele venite din proces pentru a obţine informaţii despre starea procesului - memorarea şi redarea informaţiei – şi / sau semnale de comandă pentru proces.

Noţiunea de interfaţă de proces IP este legată de conducerea proceselor industriale cu echipamente numerice. Structura din figura 1.1 prezintă un ansamblu de proces condus şi sistem de prelucrare numerică SPN, fiind explicativă pentru locul unei IP.

Preview document

Interfețe de Proces - Pagina 1
Interfețe de Proces - Pagina 2
Interfețe de Proces - Pagina 3
Interfețe de Proces - Pagina 4
Interfețe de Proces - Pagina 5
Interfețe de Proces - Pagina 6
Interfețe de Proces - Pagina 7
Interfețe de Proces - Pagina 8
Interfețe de Proces - Pagina 9
Interfețe de Proces - Pagina 10
Interfețe de Proces - Pagina 11
Interfețe de Proces - Pagina 12
Interfețe de Proces - Pagina 13
Interfețe de Proces - Pagina 14
Interfețe de Proces - Pagina 15
Interfețe de Proces - Pagina 16
Interfețe de Proces - Pagina 17
Interfețe de Proces - Pagina 18
Interfețe de Proces - Pagina 19
Interfețe de Proces - Pagina 20
Interfețe de Proces - Pagina 21
Interfețe de Proces - Pagina 22
Interfețe de Proces - Pagina 23
Interfețe de Proces - Pagina 24
Interfețe de Proces - Pagina 25
Interfețe de Proces - Pagina 26
Interfețe de Proces - Pagina 27
Interfețe de Proces - Pagina 28
Interfețe de Proces - Pagina 29
Interfețe de Proces - Pagina 30
Interfețe de Proces - Pagina 31
Interfețe de Proces - Pagina 32
Interfețe de Proces - Pagina 33
Interfețe de Proces - Pagina 34
Interfețe de Proces - Pagina 35
Interfețe de Proces - Pagina 36
Interfețe de Proces - Pagina 37
Interfețe de Proces - Pagina 38
Interfețe de Proces - Pagina 39
Interfețe de Proces - Pagina 40
Interfețe de Proces - Pagina 41
Interfețe de Proces - Pagina 42
Interfețe de Proces - Pagina 43
Interfețe de Proces - Pagina 44
Interfețe de Proces - Pagina 45
Interfețe de Proces - Pagina 46
Interfețe de Proces - Pagina 47
Interfețe de Proces - Pagina 48
Interfețe de Proces - Pagina 49
Interfețe de Proces - Pagina 50
Interfețe de Proces - Pagina 51
Interfețe de Proces - Pagina 52
Interfețe de Proces - Pagina 53
Interfețe de Proces - Pagina 54
Interfețe de Proces - Pagina 55
Interfețe de Proces - Pagina 56
Interfețe de Proces - Pagina 57
Interfețe de Proces - Pagina 58
Interfețe de Proces - Pagina 59
Interfețe de Proces - Pagina 60
Interfețe de Proces - Pagina 61
Interfețe de Proces - Pagina 62
Interfețe de Proces - Pagina 63
Interfețe de Proces - Pagina 64
Interfețe de Proces - Pagina 65
Interfețe de Proces - Pagina 66
Interfețe de Proces - Pagina 67
Interfețe de Proces - Pagina 68
Interfețe de Proces - Pagina 69
Interfețe de Proces - Pagina 70
Interfețe de Proces - Pagina 71
Interfețe de Proces - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • Cap1_A4.doc
  • cap2_A4.doc
  • Cap3_A4.doc
  • Cap4.1_1.doc
  • Cap4.1_2.doc
  • Cap4.2_CNA.doc
  • Cap4.3_CAN.doc
  • Cap4.4_CEM.doc
  • Cap5.1.doc
  • Cap5.2.doc
  • Cap5.3.doc
  • Cap5.4_Standardul GPIB.doc
  • Cap5.5.doc
  • Figuri pentru ISA.doc

Alții au mai descărcat și

Autocad pentru Incepatori

C1.1.CONCEPTUL DE CAD TERMINOLOGIE - COMPUTER AIDED ENGINEERING -CAE-vizeazăetapeledecercetare,inovaresiconcepţie; - COMPUTER AIDED DRAWING/...

Utilizarea și Programarea Calculatorului

Introducere în programarea calculatoarelor 1. Utilizarea unui calculator 2. Programarea unui calculator 3. Structura şi funcţionarea unui...

Autocad

EXERCIŢIUL NR. 1: Desenul de ansamblu al scripetului Avantajul important al proiectării asistate de calculator constă în primul rând în uşurinţa...

Rețele Neuronale și Logica Fuzzy în Automatizări

Prefaţă În proiectarea sistemelor de reglare automată, un algoritm competitiv ar trebui să valorifice orice fel de informaţie legată de procesul...

Manual Autocad

Introducere Pentru a intelege lucrul cu AutoCAD, este important sa cunoastem modul in care acesta isi pastreaza desenele. Pentru fiecare desen se...

Retelistica

1960 - Paul Baran, Donald Davies, Joseph Licklider au publicat independent primele articole ce descriau ideea construirii reţelelor de calculatoare...

Senzori și traductoare

Introducere 1.1. Noţiuni definitorii Orice activitate tehnică industrială necesită măsurarea parametrilor de proces. Orice activitate de...

Achizitii de Date

Un sistem de achiziţie de date culege informaţiile necesare cunoaşterii şi conducerii unui proces industrial şi le prelucrează în vederea...

Ai nevoie de altceva?