Introducere în Java

Curs
10/10 (8 voturi)
Domeniu: Calculatoare
Conține 5 fișiere: pdf
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 22510
Mărime: 1.21MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nicu Bîzdoacă

Extras din document

Aparitia programului Java

În 1990, unei echipe de programatori condusa de James Gosling i-a fost încredintat un

proiect destinat controlului aparaturii electronice. Gosling si echipa sa lucrând la compania

Sun Microsystems au început proiectarea sistemului utilizând C++, unul dintre limbajele

cele mai raspândite, datorita naturii sale de limbaj orientat pe obiecte. Din pacate Gosling

a realizat destul de repede ca acest limbaj nu era potrivit pentru aplicatia propusa.

Principalele probleme de care acestia s-au lovit au fost aspectele complicate ale limbajului

C++ în lucrul cu clase si modul de gestionare a memoriei. Decizia lui Gosling s-a

materializat prin crearea unui nou limbaj, simplificat care sa evite problemele întâlnite în

cadrul libajului C++.

Pe de alta parte Gosling a dorit simplificarea limbajului C++, pastrând elementele

sintactice de baza, dar si particularitatile de limbaj orientat pe obiecte. Astfel, atunci când

acesta a conturat noul limbaj a folosit C++ ca model, modificând toate elementele

limbajului C++ care nu au putut conduce la bune rezultate în cadrul proiectului sau

destinat controlului aparaturii electronice. Numele limbajului creat de Gosling în cadrul

proiectului sau a fost Oak - Stejar. (Ca o anecdota se spune ca numele Oak i-a venit lui

Gosling atunci când, gândindu-se la proiect, privea în gol un stejar care se vedea de la

fereastra biroului sau.)

Oak a fost folosit prima data în asa-numitul proiect Green, proiect în care se încerca

controlul tuturor sistemelor electronice utilizate într-o casa. Acest sistem de control

permitea utilizatorului sa comande o lista de dispozitive, cum ar fi televizoarele, lumina,

video recorder-ul, telefonul, toate prin intermediul unui minicomputer numit *7 (Star

Seven). Sistemul *7 folosea un ecran touch-sensitive care oferea utilizatorului posibilitatea

de a selecta si controla dispozitivele incluse în cadrul aplicatiei.

Observatie

Ecranul proiectului *7 includea o serie de figuri animate, printre care

si Duke (acum considerat ca mascota programului Java ).Pe site-ul

Sun Microsystems se întâlnesc o multime de Duke,(Figura 1.1),

acesta fiind si personajul principal în multe applete Java, de pe

server-ul companiei Sun.

Figura 1.1 : Duke a devenit mascota programului Java.

Urmatorul pas al limbajului Oak a fost un proiect Video-On-Demand (VOD), în care

Programare în Java – Introducere.

2

limbajul a fost folosit ca baza pentru soft-ul care controla un sistem de televiziune

interactiv. Chiar daca nici *7 nici proiectul VOD nu au condus la forma actuala a

limbajului Java, ele au oferit limbajului Oak o sansa sa se dezvolte si sa se maturizeze.

Sansa limbajului Java s-ar putea datora tocmai faptului ca acesta nu a fost dezvoltat în

laboratoarele unei universitati sau companii orientata excusiv pe programare, ci într-un

mediu în care inginerii electronisti, automatisti erau dominanti. Pentru a explica aceasta

idee trebuie sa remarcam faptul ca daca un programator descopera o problema de

programare acesta se va orienta spre o alta metoda sau artificiu care sa solutioneze

problema. Un inginer nu poate sa îsi permita ca în cazul unui bug al programului sa

lanseze o alta varianta, cu indicativ superior , varianta care sa explice de ce toaster-ul

controlat de prima varianta s-a ars!!!!! În aceste conditii solutia acestuia este sa elimine

acele elemente generatoare de erori, prin simplificare si robustete a programelor.

Pe de alta parte, numeroasele variante constructive de aparatura electronica, trebuiau

controlate utilizând un pachet soft cu o portabilitate deosebita, care sa poata rula în

aceleasi conditii pe toata diversitatea de microchip-uri implicate în aparatura electronica

casnica.

Între timp Sun a descoperit ca numele "Oak" a fost deja folosit de un alt produs soft, ceea

ce a condus la schimbarea numelui in Java.(Tot ca o anectoda se pare ca numele Java nu a

implicat un efort intelectual prea mare din partea celor care l-au ales, acest nume fiind

primul care inclus în baza de cautare nu era rezervat)

Cel mai important aspect al limbajului , Java este ca acesta este o platforma neutra, ceea ce

înseamna ca programele dezvoltate sub acest limbaj pot rula pe orice calculator, fara nici o

schimbare. Aceasta independenta de platforma s-a datorat formatului special pe care îl au

programele Java compilate. Acest format numit byte-code, poate fi citit si executat pe

orice computer care dispune de interpretorul Java. Desigur ca interpretorul Java trebuie

scris special pentru sistemul sub care ruleaza.

În 1993, dupa ce World Wide Web-ul a transformat Internet-ul bazat pe fisiere text, într-un

mediu bogat în grafica, echipa Java a realizat ca limbajul lor este perfect pentru

programarea în Web. Ei au pus la punct conceptul de Web applets, care sunt de fapt mici

programe ce pot fi incluse în paginile Web , mergând chiar mai departe la creearea unui

browser Web în anul 1994 numit initial WebRunner, redenumit apoi HotJava (câta agitatie

în lumea numelor produselor soft!!!!!).

În a doua jumatate a anului 1995, Sun Microsystems a lansat în mod oficial limbajul Java.

Acest "nou" limbaj a fost rapid îmbratisat ca o puternica unealta în dezvoltarea aplicatiilor

Internet. Netscape Communications, cel care a lansat popularul Netscape Navigator Web

browser, a adaugat suportul Java începând cu varianta Netscape Navigator 2.0. Alti

developeri de soft Internet au urmat cu repeziciune, printre acestia numarându-se fara

îndoiala ti Microsoft, care a oferit suportul java începând cu varianta Internet Explorer 3.

Preview document

Introducere în Java - Pagina 1
Introducere în Java - Pagina 2
Introducere în Java - Pagina 3
Introducere în Java - Pagina 4
Introducere în Java - Pagina 5
Introducere în Java - Pagina 6
Introducere în Java - Pagina 7
Introducere în Java - Pagina 8
Introducere în Java - Pagina 9
Introducere în Java - Pagina 10
Introducere în Java - Pagina 11
Introducere în Java - Pagina 12
Introducere în Java - Pagina 13
Introducere în Java - Pagina 14
Introducere în Java - Pagina 15
Introducere în Java - Pagina 16
Introducere în Java - Pagina 17
Introducere în Java - Pagina 18
Introducere în Java - Pagina 19
Introducere în Java - Pagina 20
Introducere în Java - Pagina 21
Introducere în Java - Pagina 22
Introducere în Java - Pagina 23
Introducere în Java - Pagina 24
Introducere în Java - Pagina 25
Introducere în Java - Pagina 26
Introducere în Java - Pagina 27
Introducere în Java - Pagina 28
Introducere în Java - Pagina 29
Introducere în Java - Pagina 30
Introducere în Java - Pagina 31
Introducere în Java - Pagina 32
Introducere în Java - Pagina 33
Introducere în Java - Pagina 34
Introducere în Java - Pagina 35
Introducere în Java - Pagina 36
Introducere în Java - Pagina 37
Introducere în Java - Pagina 38
Introducere în Java - Pagina 39
Introducere în Java - Pagina 40
Introducere în Java - Pagina 41
Introducere în Java - Pagina 42
Introducere în Java - Pagina 43
Introducere în Java - Pagina 44
Introducere în Java - Pagina 45
Introducere în Java - Pagina 46
Introducere în Java - Pagina 47
Introducere în Java - Pagina 48
Introducere în Java - Pagina 49
Introducere în Java - Pagina 50
Introducere în Java - Pagina 51
Introducere în Java - Pagina 52
Introducere în Java - Pagina 53
Introducere în Java - Pagina 54
Introducere în Java - Pagina 55
Introducere în Java - Pagina 56
Introducere în Java - Pagina 57
Introducere în Java - Pagina 58
Introducere în Java - Pagina 59
Introducere în Java - Pagina 60
Introducere în Java - Pagina 61
Introducere în Java - Pagina 62
Introducere în Java - Pagina 63
Introducere în Java - Pagina 64
Introducere în Java - Pagina 65
Introducere în Java - Pagina 66
Introducere în Java - Pagina 67
Introducere în Java - Pagina 68
Introducere în Java - Pagina 69
Introducere în Java - Pagina 70
Introducere în Java - Pagina 71
Introducere în Java - Pagina 72
Introducere în Java - Pagina 73
Introducere în Java - Pagina 74
Introducere în Java - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • 0
  • 1
    • CURS1.pdf
  • 2
    • curs2.pdf
  • 3
    • CURS3_4.pdf
  • 4
    • curs56.pdf
  • 5
    • curs7.pdf

Alții au mai descărcat și

Crearea unui Sistem de Telefonie Mobila in Baza Tehnologiei CORBA

Întroducere Orice construcţie are nevoie mai întâi de o bază. Aceasta nu e teoremă ci o axiomă. Şi pentru că de cum a fost pusă baza depinde...

Crearea unui Site Web

1. INTRODUCERE 1.1. Contextul Într-o eră în care informaţia devine din ce în ce mai abundentă şi din ce în ce mai necesară apare nevoia ca...

Factori de Succes în Dezvoltarea Sistemelor Informaționale

INTRODUCERE În noua economie, producătorii de soluţii IT sunt confruntaţi cu o nouă cerinţă care îi obligă să schimbe total modul de construcţie a...

Bazele Programarii pe Obiecte

Partea 1. Teorie I. Programarea pe Obiecte.Notiuni Generale I.1. Obiecte.Clase.Caracteristici. I.1.1. Introducere. Limbajele de programare,...

Subsistemul Informatic privind Proiectarea și Elaborarea Complexului Program în Domeniul Construcțiilor

Introducere Proiectarea sistemelor informatice constituie o activitate complexă care, presupune îmbinarea strânsă a cunoştinţelor economice de...

Comert Electronic - Magazinul Virtual

Introducere Prin accesibilitatea reţelei web de către toată lumea a devenit posibil şi una din cele mai reuşite metode de bussiness din lume, care...

Codul Bunelor Maniere in Afaceri si Aplicatii in Activitatea de Secretariat - Lucru cu Baze de Date

PARTEA I CODUL BUNELOR MANIERE IN AFACERI SI APLICATII IN ACTIVITATEA DE SECRETARIAT Capitolul 1 Conceptul de secretariat Istoric, tendinte de...

Ai nevoie de altceva?