Introducere în Java

Aparitia programului Java

În 1990, unei echipe de programatori condusa de James Gosling i-a fost încredintat un

proiect destinat controlului aparaturii electronice. Gosling si echipa sa lucrând la compania

Sun Microsystems au început proiectarea sistemului utilizând C++, unul dintre limbajele

cele mai raspândite, datorita naturii sale de limbaj orientat pe obiecte. Din pacate Gosling

a realizat destul de repede ca acest limbaj nu era potrivit pentru aplicatia propusa.

Principalele probleme de care acestia s-au lovit au fost aspectele complicate ale limbajului

C++ în lucrul cu clase si modul de gestionare a memoriei. Decizia lui Gosling s-a

materializat prin crearea unui nou limbaj, simplificat care sa evite problemele întâlnite în

cadrul libajului C++.

Pe de alta parte Gosling a dorit simplificarea limbajului C++, pastrând elementele

sintactice de baza, dar si particularitatile de limbaj orientat pe obiecte. Astfel, atunci când

acesta a conturat noul limbaj a folosit C++ ca model, modificând toate elementele

limbajului C++ care nu au putut conduce la bune rezultate în cadrul proiectului sau

destinat controlului aparaturii electronice. Numele limbajului creat de Gosling în cadrul

proiectului sau a fost Oak - Stejar. (Ca o anecdota se spune ca numele Oak i-a venit lui

Gosling atunci când, gândindu-se la proiect, privea în gol un stejar care se vedea de la

fereastra biroului sau.)

Oak a fost folosit prima data în asa-numitul proiect Green, proiect în care se încerca

controlul tuturor sistemelor electronice utilizate într-o casa. Acest sistem de control

permitea utilizatorului sa comande o lista de dispozitive, cum ar fi televizoarele, lumina,

video recorder-ul, telefonul, toate prin intermediul unui minicomputer numit *7 (Star

Seven). Sistemul *7 folosea un ecran touch-sensitive care oferea utilizatorului posibilitatea

de a selecta si controla dispozitivele incluse în cadrul aplicatiei.

Observatie

Ecranul proiectului *7 includea o serie de figuri animate, printre care

si Duke (acum considerat ca mascota programului Java ).Pe site-ul

Sun Microsystems se întâlnesc o multime de Duke,(Figura 1.1),

acesta fiind si personajul principal în multe applete Java, de pe

server-ul companiei Sun.

Figura 1.1 : Duke a devenit mascota programului Java.

Urmatorul pas al limbajului Oak a fost un proiect Video-On-Demand (VOD), în care

Programare în Java – Introducere.

2

limbajul a fost folosit ca baza pentru soft-ul care controla un sistem de televiziune

interactiv. Chiar daca nici *7 nici proiectul VOD nu au condus la forma actuala a

limbajului Java, ele au oferit limbajului Oak o sansa sa se dezvolte si sa se maturizeze.

Sansa limbajului Java s-ar putea datora tocmai faptului ca acesta nu a fost dezvoltat în

laboratoarele unei universitati sau companii orientata excusiv pe programare, ci într-un

mediu în care inginerii electronisti, automatisti erau dominanti. Pentru a explica aceasta

idee trebuie sa remarcam faptul ca daca un programator descopera o problema de

programare acesta se va orienta spre o alta metoda sau artificiu care sa solutioneze

problema. Un inginer nu poate sa îsi permita ca în cazul unui bug al programului sa

lanseze o alta varianta, cu indicativ superior , varianta care sa explice de ce toaster-ul

controlat de prima varianta s-a ars!!!!! În aceste conditii solutia acestuia este sa elimine

acele elemente generatoare de erori, prin simplificare si robustete a programelor.

Pe de alta parte, numeroasele variante constructive de aparatura electronica, trebuiau

controlate utilizând un pachet soft cu o portabilitate deosebita, care sa poata rula în

aceleasi conditii pe toata diversitatea de microchip-uri implicate în aparatura electronica

casnica.

Între timp Sun a descoperit ca numele "Oak" a fost deja folosit de un alt produs soft, ceea

ce a condus la schimbarea numelui in Java.(Tot ca o anectoda se pare ca numele Java nu a

implicat un efort intelectual prea mare din partea celor care l-au ales, acest nume fiind

primul care inclus în baza de cautare nu era rezervat)

Cel mai important aspect al limbajului , Java este ca acesta este o platforma neutra, ceea ce

înseamna ca programele dezvoltate sub acest limbaj pot rula pe orice calculator, fara nici o

schimbare. Aceasta independenta de platforma s-a datorat formatului special pe care îl au

programele Java compilate. Acest format numit byte-code, poate fi citit si executat pe

orice computer care dispune de interpretorul Java. Desigur ca interpretorul Java trebuie

scris special pentru sistemul sub care ruleaza.

În 1993, dupa ce World Wide Web-ul a transformat Internet-ul bazat pe fisiere text, într-un

mediu bogat în grafica, echipa Java a realizat ca limbajul lor este perfect pentru

programarea în Web. Ei au pus la punct conceptul de Web applets, care sunt de fapt mici

programe ce pot fi incluse în paginile Web , mergând chiar mai departe la creearea unui

browser Web în anul 1994 numit initial WebRunner, redenumit apoi HotJava (câta agitatie

în lumea numelor produselor soft!!!!!).

În a doua jumatate a anului 1995, Sun Microsystems a lansat în mod oficial limbajul Java.

Acest "nou" limbaj a fost rapid îmbratisat ca o puternica unealta în dezvoltarea aplicatiilor

Internet. Netscape Communications, cel care a lansat popularul Netscape Navigator Web

browser, a adaugat suportul Java începând cu varianta Netscape Navigator 2.0. Alti

developeri de soft Internet au urmat cu repeziciune, printre acestia numarându-se fara

îndoiala ti Microsoft, care a oferit suportul java începând cu varianta Internet Explorer 3.