Prelucrarea Imaginilor Digitale 1

Curs
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Calculatoare
Conține 4 fișiere: ppt
Pagini : 59 în total
Mărime: 12.66MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Esantionarea si cuantificare sunt realizate de dispozitivele de achizitie a imaginilor.

Acestea pot consta intr-un singur senzor care se misca (caz in care esantionarea depinde de precizia de miscare a senzorului, dar si de precizia de focalizare a elementului optic), sau dintr-o retea de senzori –matrice – caz in care esantionarea este data de densitatea retelei de senzori insasi.

Curbele de izopreferinte cuantifica efectul asupra calitatii unei imagini a variatiei simultane a celor doi parametri: rezolutia spatiala, respectiv cea in nuante de gri.

Ele sunt evident subiective. Un punct de pe o curba corespunde unei imagini caracterizata de valorile corespunzatoare ale parametrilor N si K. Punctele de pe o curba corespund imaginilor cu acelasi nivel de calitate (asa cum este ea perceputa de un observator). Exemplul considerat, analizeaza trei imagini, cu putine detalii (1), numar mediu de detalii (2), respectiv numar mare de detalii(3).

Marirea unei imagini poate fi privita ca un proces de supra-esantionare (over sampling), in timp ce micsorarea unei imagini poate fi privita ca un proces de sub-esantionare (under sampling), aplicate insa deja unei imagini digitale, si nu uneia continui.

Marirea (ZOOM)

Presupune doua procese:

Crearea de noi pixeli.

Atribuirea de nivele de gri acestor noi pixeli.

Metode:

Interpolarea fata de cel mai apropiat pixel (Nearest neighbor interpolation)

Replicarea pixelilor (Pixel replication) -se poate folosi numai pentru scari intregi

Interpolarea biliniara (Biliniar interpolation)

Interpolare de ordine superioare

Micsorarea

Problema micsorarilor este echivalenta cu cea a maririlor. Metoda replicarii pixelilor se transforma in stergerea de linii si coloane din 2 in 2.

Pentru evitarea fenomenului de “aliasing” (muchii zimtate), se recomanda ca inainte de micsorare imaginea sa fie estompata (blur).

Pentru definirea adiacentei a doi pixeli trebuie sa luam in considerare vecinatatea si indeplinirea unei conditii de similaritate, de exemplu nivelul de gri. Intr-o imagine alb-negru, doi pixeli se considera adiacenti daca sunt vecini (in sensul definit mai sus) si daca au asociata – ambii - valoarea 0 sau 1. Pentru o imagine cu nuante de gri pentru stabilirea criteriului se similaritate se poate face apel la un set de valori (de nivele de gri). Fie acest set notat cu V. Pentru o imagine cu 256 nuante de gri de exemplu, V poate fi orice subset ale acestor valori.

Adiacenta 4: q este sunt adiacent 4 cu p, daca [ambii pixeli] au valorile din V si q N4(p)

Adiacenta 8: q este adiacent 8 cu p, daca [ambii pixeli] au valorile din V si q N8(p)

Adiacenta m: q este adiacent m cu p, daca [ambii pixeli] au valorile din V si:

q N4(p), sau

q ND(p) si N4(p) N4(q) nu contine nicinu pixel cu valoare din V

Conținut arhivă zip

  • Prelucrarea Imaginilor Digitale
    • S 1.ppt
    • S 2.ppt
    • S 3.ppt
    • S 4.ppt

Alții au mai descărcat și

Anliza și Prelucrarea Imaginilor

Introducere Prelucrarea de imagini este un domeniu care îsi pastreaza dinamismul în ciuda trecerii anilor. Dezvoltarile tehnologice au facilitat...

Medii de Programare Vizuala (JAVA) - Evidenta Autovehiculelor Inmatriculate

1. Enuntul temei: Sa se realizeze un proiect pentru evidenta autovehiculelor inmatriculate in circulatie. Pentru fiecare autoturism se considera...

Baze de Date - Gestionarea Cartilor intr-o Biblioteca

1 Introducere Trebuie menţionat faptul că lucrarea de faţă îşi propune înainte de toate să identifice cele mai importante aspecte şi probleme ale...

Firewall

Firewall-uri de filtrare a pachetelor (Packet Filtering Firewalls) Firewall-urile de tip filtru de pachete sunt firewall-uri care pentru fiecare...

Sistemul Dinamic de Rutare a Pachetelor

CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ Această secţiune prezintă o imagine de ansamblu asupra sistemului dinamic de rutare a pachetelor (DPRS) şi...

Probleme Rezolvate Oracle

I. SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE 1. Facultăţi Se dă următoarea structură de fişier: Denumire C,20 (Denumirea facultăţii) Localitate...

Subsistem Informatic Privind Evidența Fondului de Cărți în Bibliotecă

INTRODUCERE J. C. Levinson sublinia că cei care studiază “cu asiduitate proprii clienţi, clienţii concurenţei şi clienţii întregului lor domeniu...

Sistem Informatic pentru Gestiunea unei Librarii

I. Prezentarea sistemului informatic I.1. Descrierea generală a sistemului informatic Scopul aplicației ce urmează a fi proiectată este acela de...

Ai nevoie de altceva?