Cuprins
- CAPITOLUL I 1
- 1. INTRODUCERE 1
- SISTEME INFORMAŢIONALE, INFORMAŢIA, DATA, BAZA DE DATE 1
- 1.1 INFORMAŢIA 1
- 1.2 DATA 2
- 1.3 FLUXUL INFORMAŢIONAL 3
- 1.4 CONŢINUTUL SISTEMULUI INFORMAŢIONAL 4
- 1.5 CIRCUITELE ŞI FLUXURI INFORMAŢIONALE 6
- 1.6 PROCEDURI INFORMAŢIONALE 7
- 1.7 MIJLOACE UTILIZATE ÎN TRATAREA INFORMAŢIILOR 8
- 1.8 STRUCTURA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL 9
- 1.9 BAZA DE DATE 10
- 1.9.1 ARHITECTURA UNEI BAZE DE DATE 11
- 1.10 SCHEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE (SGBD) 12
- 1.10.1 NOŢIUNI DESPRE SGBD 12
- 1.10.2 MODELE DE DATE 12
- 1.10.3 COMUNICAREA CU BAZA DE DATE 13
- 1.10.4 ACCESUL CONCURENT (SIMULTAN) LA DATE 13
- 1.10.5 TRANZACŢII 14
- 1.10.6 BAZE DE DATE DISTRIBUITE 14
- 1.11 SISTEME DE GESTIUNE A BAZELOR DE DATE 14
- 1.11.1 NOŢIUNI GENERALE 14
- 1.11.2 REGULILE LUI CODD 14
- CAPITOLUL II 18
- 2. MODELUL RELAŢIONAL 18
- 2.1 CONCEPTELE DE BAZĂ ALE MODELULUI RELAŢIONAL 18
- 2.1.1 STRUCTURILE DE DATE FOLOSITE 18
- 2.1.2 CONSTRÂNGERI DE INTEGRITATE 20
- 2.1.3 ELEMENTE ALE TERMINOLOGIEI DE BAZĂ 20
- 2.2 OPERATORII SISTEMULUI RELAŢIONAL 20
- CAPITOLUL III 29
- 3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE RELAŢIONALE 29
- 3.1 REALIZAREA SCHEMEI CONCEPTUALE A BD 29
- 3.1.1 ENTITATEA 30
- 3.1.2 RELAŢIA (LEGĂTURA) 30
- 3.1.3 ATRIBUTUL 32
- 3.1.4 CHEI PRIMARE, NATURALE, ARTIFICIALE 32
- 3.1.5 CAZURI SPECIALE DE ENTITĂŢI, 32
- 3.1.6 DIAGRAMA ENTITATE – LEGĂTURĂ 35
- 3.1.7 PROBLEME ÎN IDENTIFICAREA ENTITĂŢILOR, 35
- 3.1.8 ALGORITM 36
- 3.2 REALIZAREA SCHEMEI 37
- 3.2.1 TRANSFORMAREA ENTITĂŢILOR 37
- 3.2.2 TRANSFORMAREA RELATIILOR (LEGATURILOR) 38
- 3.2.3 TRANSFORMAREA ATRIBUTELOR 40
- 3.2.4 DIAGRAMA LOGICA A BD şi TABELELE ASOCIAT 42
- 3.3 FIRMA 44
- 3.3.1 INTRODUCERE 44
- 3.3.2 FACTORII EXTERNI 46
- 3.3.3 RELAŢIILE EXTERNE ALE ÎNTREPRINDERII 46
- 3.4 CONTUL 47
- 3.6 SCRIPT PENTRU CREAREA BD – “INTREPRINDERE” 50
- CAPITOLUL IV 51
- 4. NORMALIZAREA BAZELOR DE DATE 51
- 4.1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE 51
- 4.2 PRIMA FORMA NORMALA (1NF - FIRST NORMAL FORM) 53
- 4.3 A DOUA FORMA NORMALA 54
- 4.4 A TREIA FORMA NORMALA 57
- 4.5 FORMA NORMALĂ BOYCE-CODD 59
- 4.6 A 4-a FORMĂ NORMALĂ (4NF – FOURTH NORMAL FORM) 61
- 4.7 A 5-a FORMĂ NORMALĂ (5NF – FIFTH NORMAL FORM) 63
- 4.8 DENORMALIZAREA BD 65
- CAPITOLUL V 66
- 5. SQL 66
- 5.1 COMANDA SELECT 66
- 5.1.1 ATRIBUTELE COMENZII SELECT 66
- 5.1.2 OPERATORI ARITMETICI 67
- 5.1.3 ALIASURI DE COLOANE 67
- 5.1.4 OPERATORUL DE CONCATENARE 68
- 5.1.5 CONVERTIREA VALORILOR NULL 68
- 5.1.6 PREVENIREA SELECTĂRII ÎNREGISTRĂRILOR 69
- 5.1.7 CLAUZA ORDER BY 70
- 5.1.8 CLAUZA WHERE 72
- 5.1.9 OPERATORI RELAŢIONALI 72
- 5.1.10 OPERATORI SQL 74
- 5.1.11 OPERATORII LOGICI 77
- 5.1.12 FUNCŢII 79
- 5.1.13 FUNCŢII REFERITOARE LA O SINGURĂ ÎNREGISTRARE 80
- 5.1.14 FUNCTII REFERITOARE LA MAI MULTE 85
- ÎNREGISTRARI 85
- 5.1.15 PSEUDO-COLOANA ROWNUM 86
- 5.1.16 CLAUZA GROUP BY 87
- 5.1.17 CLAUZA HAVING 88
- 5.18 REGASIREA DATELOR 89
- 5.1.19 OPERATORI PENTRU MULŢIMI 94
- 5.1.20 SUBINTEROGĂRI ŞI OPERATORII ANY, ALL, EXISTS 98
- 5.1.21 OPERAŢII PE TABELE 105
- 5.2 COMANDA INSERT 107
- 5.3 COMANDA UPDATE 108
- 5.4 COMANDA DELETE 110
- 5.5 COMANDA TRUNCATE 110
- CAPITOLUL VI 111
- MS EXCEL. OPERAŢII DE BAZĂ 111
- 6.1 LANSAREA APLICAŢIEI - Microsoft Excel 111
- 6.2 ÎNCHIDEREA APLICAŢIEI MICROSOFT EXCEL 111
- 6.3 PREZENTAREA MENIURILOR 112
- 6.4 CE ESTE O FOAIE DE CALCUL ? 118
- 6.5 UTILIZAREA MOUSE-ULUI ÎN MICROSOFT EXCEL 118
- 6.6 INTRODUCEREA DATELOR 119
- 6.7 ANULAREA COMENZILOR GREŞITE 120
- 6.8 POZIŢIONAREA ŞI DEPLASAREA ÎN FOAIA DE CALCUL 122
- CAPITOLUL VII 124
- GESTIUNEA AGENDELOR DE LUCRU 124
- 7.1 DESCHIDEREA UNUI CAIET CU FOI DE CALCUL 124
- 7.2 SALVAREA UNUI CAIET CU FOI DE CALCUL 124
- 7.3 ÎNCHIDEREA UNUI CAIET CU FOI DE CALCUL 125
- 7.4 PROTEJAREA CAIETELOR CU FOI DE CALCUL 125
- CAPITOLUL VIII 126
- OPERAŢII FUNDAMENTALE DE EDITARE A DATELOR 126
- 8.1 ŞTERGEREA DATELOR 126
- 8.2 COPIEREA DATELOR 127
- 8.3 MUTAREA DATELOR 128
- 8.4 INSERAREA DATELOR 129
- CAPITOLUL IX 129
- OPERAŢII SPECIALE DE EDITARE 129
- 9.1. MODIFICAREA DATELOR CONŢINUTE ÎNTR-O CELULĂ 129
- 9.2. CĂUTAREA ŞI ÎNLOCUIREA DATELOR 130
- 9.3 PROTECŢIA DATELOR 132
- CAPITOLUL X 132
- GESTIUNEA LINIILOR ŞI COLOANELOR 132
- 10.1 OPERAŢIA DE INSERARE 132
- 10.2 OPERAŢIA DE ŞTERGERE 133
- 10.3 FORMATAREA LINIILOR ŞI COLOANELOR 133
Extras din curs
1. INTRODUCERE
SISTEME INFORMAŢIONALE, INFORMAŢIA, DATA, BAZA DE DATE
Definiţii
1.1 INFORMAŢIA
Este o noţiune cu grad mare de generalizare, care se întâlneşte în toate domeniile activităţii umane, fără de care nu este posibilă existenţa nici unui sistem natural sau social. Informaţiile circulă atât între componentele fiecărui sistem în parte, cât şi între sistemul respectiv şi alte sisteme din spaţiul exterior.
Informaţia este un mesaj cu caracter de noutate despre evenimentele care au avut, au sau vor avea loc în interiorul sau exteriorul sistemului. Prin urmare, informaţia defineşte elementele noi pe care le conţine semnificaţia unui simbol sau grup de simboluri (mesaje verbale sau scrise, semnale de natură tehnică, economică etc.) cu ajutorul cărora se comunică date referitoare la anumite evenimente, stări sau acţiuni ale sistemului considerat.
Informaţia este o noţiune de largă generalitate filosofică (alături de materie şi energie) şi reprezintă reflectarea în conştiinţa noastră a legăturilor cauză-efect din lumea reală înconjurătoare.
Oricare ar fi accepţiunea termenului, informaţia are caracter semantic şi de noutate, de aport la cantitatea de cunoştinţe a celui ce o primeşte.
O informaţie este o triadă a elementelor entitate, atribut, valoare.
Entitatea formează obiectul informaţiei, atributul este elementul de descriere a entităţii respective, caracterul sau o proprietate a acesteia iar valoarea o măsură a proprietăţii. Astfel, informaţia privind capacitatea cilindrică a unui automobil se reprezintă astfel: entitatea - automobilul, atributul - cilindrul, valoarea - 1300.
Cantitatea de informaţie
Presupunând că pentru un sistem oarecare există o mulţime de stări posibile la fel de probabile, lucru care generează o nedeterminare a stărilor, primirea informaţiei despre una sau mai multe stări, dar nu despre toate, face că nedeterminarea să fie înlăturată într-o oarecare măsură.
Măsura care caracterizează înlăturarea nedeterminării se numeşte cantitate de informaţie, iar măsura cantităţii de informaţie se exprimă prin categoria de entropie, definită prin relaţia :
H(A)=H(p1,P2,...,pn),
unde, p1,p2,......... pn reprezintă probabilităţile rezultatelor
a1,a2......, an şi care se concretizează experimentul A.
Expresia matematică a lui H a fost dată pentru prima dată în anul 1448 de C. E. Shannon, astfel: n
H( p1, p 2,......... p n ) = - ∑ pk x logbpk
k=1
Dacă baza logaritmului, b, se alege egală cu 2 înseamnă că avem de-a face cu un experiment ce conţine două evenimente echiprobabile (p1=p2=1/2) În acest caz, unitatea de măsură a nedeterminării se numeşte unitate diadică, binară sau bit
(cifră binară; în engleză = binary digit).
Energia informaţională
În ţara noastră, academicianul Octav Onicescu a observat că pentru scopurile pur statistice se poate păstra ca informaţie probabilitatea însăşi şi nu logaritmul ei. Prin urmare, se poate considera ca informaţie medie expresia numită şi energie informaţională, pe baza căreia a fost creată o disciplină nouă, anume statistica informaţională. n
E = ∑ pk2
k=1
Calităţile de bază ale informaţiei
Informaţia este fundamentată pe date care au dobândit, prin prelucrare (procesare), semnificaţie, scop sau utilitate.
Deoarece informaţia constituie obiectul principal al comunicării, trebuie să atingă următoarele calităţi:
• Consistenţa - suficient de cuprinzătoare încât să poată furniza cât mai multe
cunoştinţe;
• Relevanţa - să poată furniza acele cunoştinţe care lipsesc, în vederea luării
unei decizii;
• Exactitate - conţinutul ei să reflecte situaţia reală a fenomenului;
• Oportunitate - să fie furnizată în timp util;
• Accesibilitate - să fie clară, uşor de înţeles.
1.2 DATA
DATELE constituie materia primă din care se obţin informaţiile .
În informatică, prin dată se desemnează un model de reprezentare a informaţiei accesibil unui anumit procesor (om, unitate centrală, program, etc.), model cu care se poate opera pentru a obţine noi informaţii despre fenomenele, procesele şi obiectele lumii reale.
Un calcul de eficienţă privind utilizarea informaţiei trebuie să ţină seama şi de costurile implicate în producerea, prelucrarea, transmiterea şi recepţionarea informaţiei în procesul de gestiune a activităţii firmelor.
Informaţia este caracterizată, în general, de următoarele trei niveluri:
- sintactic,
- semantic şi
- pragmatic.
Nivelul sintactic se referă la sistemul de semne şi la regulile de reunire a acestora în construcţii sintactice utilizate pentru reprezentarea informaţiilor în procesul culegerii, transmiterii şi prelucrării acestora. Acestui nivel îi corespunde conceptul de dată, concept central în informatică, exprimat prin formulă BNF (Backus-Naur Form) astfel:
<data> : : = < identificator<atribut<valoare>
Noţiunea de dată în informatică cuprinde şi noţiunea de valoare, dar presupune în plus şi elementul de reprezentare şi manipulare, adică o modalitate simbolică de exprimare într-un sistem de reguli de transformare a acestuia prin care se pot obţine date noi. Apare astfel clară nu numai distincţia dintre dată şi valoare ci şi deosebirea dintre informaţie şi dată, ca deosebire dintre obiect şi modelul său.
Finalitatea procesului de informare presupune trecerea de la structură la sens, adică de la nivelul sintactic la cel semantic.
Sub aspect semantic, informaţia poate fi caracterizată ca semnificaţie a datelor. Sensul informaţiei la nivel semantic este corespondenţa dintre o dată, pe de o parte, şi obiectul real sau situaţia pe care o reprezintă, pe de altă parte.
Nivelul cel mai concret de considerare a informaţiei este însă cel pragmatic, singurul care raportează informaţia la scopurile observatorului. În raport cu necesităţile observatorului se definesc caracteristici ca importanţa sau utilitatea informaţiei. Obiectul pragmaticii include, deci, într-o anumită măsură, problemele de conducere, de necesar de informaţii şi de eficienţă a sistemelor informaţionale. Abordarea pragmatică impune utilizarea noţiunii de cunoştinţă. Considerând situaţia la un moment dat, cunoştinţele reprezintă totalitatea informaţiilor dobândite anterior cu privire la obiectul considerat. Pentru a desemna mulţimea acestor cunoştinţe se foloseşte termenul de tezaur, la care trebuie raportat rezultatul oricărui proces de informare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Sistem de Gestiune a Bazelor de Date.doc
Alții au mai descărcat și
1. INTRODUCERE Domeniul gestiunii informaţiilor abordează problema organizării, stocării şi regăsirii în timp util a datelor de care dispunem...
1. SECURITATEA DATELOR Securitatea este o preocupare constanta in proiectarea si dezvoltarea bazelor de date. In mod uzual, nu se pun probleme...
1. STEGANOGRAFIA 1.1 INTRODUCERE Steganografia este arta ascunderii de informatie secreta în informatie obisnuita non-secreta. Un atacator se...
Introducere Tema proiectului ”Proiecatarea unui sistem informatic pentru gestiunea stocurilor” este în strânsă legătură atât cu disciplina...
Proiectul prezinta gestiunea datelor unui hotel, factorilor definitorii si anume datele despre turisti acestuia, rezervariile facute si tipul...
Introducere Scoala Generela Particula cu clasele I-VIII „Otilia Cazimir” din judetul Vrancea reprezinta o unitate de invatamant de prestigiu pe...
Conceptul de evoluţie a fost propus de savantul englez Charles Darwin în 1859 în celebra sa carte “Originea speciilor prin selecţie naturală”....
1. Prezentarea sistemului In cadrul unei organizatii, bazele de date reprezinta una din componentele cele mai importante a oricarui sistem...
Te-ar putea interesa și
1. INTRODUCERE Evoluţia tehnicii de calcul a dus la o creştere substanţială a capacităţii de memorare şi a vitezei de prelucrare a datelor. Astfel...
Capitolul 1 INTRODUCERE 1.1 Scop şi obiective Într-o societate informaţională cum este cea în care trăim, în care viteza de transmitere şi de...
Introducere Scopul principal al acestui proiect il constituie introducerea in lucrul cu baze de date in limbajul Microsoft Access. Obiectul...
INTRODUCERE Oracle este cel mai răspîndit Sistem de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale (Relaţional Database Management System - RDBMS) din...
INTRODUCERE În prezenta lucrare s-a dorit realizarea unui sistem informatic privind gestiunea stocurilor, punând accent pe aprovizionarea cu...
MODULUL 1. INTRODUCERE IN STUDIUL LIMBAJELOR DE PROGRAMARE 1.1 Notiuni generale privind limbajele de programare 1.2 Clasificarea limbajelor de...
Introducere Proiectul de specialitate constituie un element obligatoriu al planului de învatamânt astfel, proiectul de specialitate reprezinta...
1. OBIECTIVE GENERALE Sistemul informational de gestiune a bazelor de date realizat urmareste usurarea gestionarii si evidentei in orice moment...