Sisteme Automate

Curs
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Calculatoare
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 89 în total
Cuvinte : 21584
Mărime: 391.26KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Razvan Andonie, Ilie Garbacea
Automatica, Calculatoare si Electronica, Craiova

Extras din document

CURS 1

Capitolul I

INTRODUCERE ÎN AUTOMATE FINITE

Introducere

Utilizarea pe scara larga a calculatoarelor a dus la necesitatea studierii lor globale, ca dispozitive de prelucrare a informatiei reprezentata simbolic, în scopul descoperirii de noi resurse de dezvoltare sau a limitarii acestor masini.

Studiul, pentru a fi general, trebuie sa plece de la caracteristici comune – teoria automatelor realizeaza acest studiu al posibilitatilor si limitarilor dispozitivelor de prelucrare a informatiei, folosind un model abstract al tuturor dispozitivelor, model care imita activitatea si aspectul functional al acestora. Acest model abstract de numeste AUTOMAT.

1.1. Definitie

Un automat este un sistem dinamic a carui comportare se poate descrie ca o succesiune de evenimente numite stari, ce apar la momente discrete ale variabilei timp.

Fiecare sistem care opereaza la momente de timp discrete si a carui intrari/iesiri si structura interna îsi poate atribui numai un numar finit de configuratii distincte, poate fi considerat în mod abstract ca fiind un automat finit.

Automatul finit, ca termen, va fi acceptat ca un concept abstract (obiect logico-matematic realizat sau realizabil), fara legatura directa cu notiunea de automatizare, dar cu derivatie directa din conceptul de sistem dinamic cu reactie negativa. Considerat ca o cutie neagra, automatul poate fi reprezentat ca în figura 1.

x (t) Automat z (t)

s (t)

Fig. 1

Daca multimea starilor interne s(t) este finita, automatul este considerat automat finit. Automatul finit interactioneaza cu mediul deoarece la un anumit moment de timp t este supus unui semnal de intrare x(t), iar ca raspuns la iesire ofera la momentul t+dt semnalul z(t). Datorita faptului ca atât semnalele de intrare cât si cele de iesire sunt de regula succesiuni de valori binare (0 sau 1) si aplicarea intrarilor si succesiunea iesirilor se face în ordine secventiala se justifica denumirea de circuit logic secvential (CLS). Automatele finite sunt o reprezentare abstracta a circuitelor logice secventiale.

Automatul infinit este o masina la care multimea starilor, precum si multimea variabilelor de intrare si de iesire sunt infinite. Nu exista un automat infinit realizabil, dar trebuie luat ca limita spre care tind masinile de calcul moderne. În practica, finitudinea masinilor de calcul se datoreaza fie limitarii în timp a functionarii, fie limitarii în complexitate a structurii sau în lungime a secventei de instructiuni. Pentru a se putea studia un automat infinit se foloseste un compromis. Se studiaza acele masini care au la un moment dat o structura finita, structura pe care o pot extinde nedefinit în timp. O astfel de masina este masina Turing, realizata dintr-un automat finit si o memorie extinsa, formata de exemplu dintr-o banda infinita, reprezentând o multime de celule continând elemente ale multimii variabilelor de intrare si de iesire. (Fig. 2)

Preview document

Sisteme Automate - Pagina 1
Sisteme Automate - Pagina 2
Sisteme Automate - Pagina 3
Sisteme Automate - Pagina 4
Sisteme Automate - Pagina 5
Sisteme Automate - Pagina 6
Sisteme Automate - Pagina 7
Sisteme Automate - Pagina 8
Sisteme Automate - Pagina 9
Sisteme Automate - Pagina 10
Sisteme Automate - Pagina 11
Sisteme Automate - Pagina 12
Sisteme Automate - Pagina 13
Sisteme Automate - Pagina 14
Sisteme Automate - Pagina 15
Sisteme Automate - Pagina 16
Sisteme Automate - Pagina 17
Sisteme Automate - Pagina 18
Sisteme Automate - Pagina 19
Sisteme Automate - Pagina 20
Sisteme Automate - Pagina 21
Sisteme Automate - Pagina 22
Sisteme Automate - Pagina 23
Sisteme Automate - Pagina 24
Sisteme Automate - Pagina 25
Sisteme Automate - Pagina 26
Sisteme Automate - Pagina 27
Sisteme Automate - Pagina 28
Sisteme Automate - Pagina 29
Sisteme Automate - Pagina 30
Sisteme Automate - Pagina 31
Sisteme Automate - Pagina 32
Sisteme Automate - Pagina 33
Sisteme Automate - Pagina 34
Sisteme Automate - Pagina 35
Sisteme Automate - Pagina 36
Sisteme Automate - Pagina 37
Sisteme Automate - Pagina 38
Sisteme Automate - Pagina 39
Sisteme Automate - Pagina 40
Sisteme Automate - Pagina 41
Sisteme Automate - Pagina 42
Sisteme Automate - Pagina 43
Sisteme Automate - Pagina 44
Sisteme Automate - Pagina 45
Sisteme Automate - Pagina 46
Sisteme Automate - Pagina 47
Sisteme Automate - Pagina 48
Sisteme Automate - Pagina 49
Sisteme Automate - Pagina 50
Sisteme Automate - Pagina 51
Sisteme Automate - Pagina 52
Sisteme Automate - Pagina 53
Sisteme Automate - Pagina 54
Sisteme Automate - Pagina 55
Sisteme Automate - Pagina 56
Sisteme Automate - Pagina 57
Sisteme Automate - Pagina 58
Sisteme Automate - Pagina 59
Sisteme Automate - Pagina 60
Sisteme Automate - Pagina 61
Sisteme Automate - Pagina 62
Sisteme Automate - Pagina 63
Sisteme Automate - Pagina 64
Sisteme Automate - Pagina 65
Sisteme Automate - Pagina 66
Sisteme Automate - Pagina 67
Sisteme Automate - Pagina 68
Sisteme Automate - Pagina 69
Sisteme Automate - Pagina 70
Sisteme Automate - Pagina 71
Sisteme Automate - Pagina 72
Sisteme Automate - Pagina 73
Sisteme Automate - Pagina 74
Sisteme Automate - Pagina 75
Sisteme Automate - Pagina 76
Sisteme Automate - Pagina 77
Sisteme Automate - Pagina 78
Sisteme Automate - Pagina 79
Sisteme Automate - Pagina 80
Sisteme Automate - Pagina 81
Sisteme Automate - Pagina 82
Sisteme Automate - Pagina 83
Sisteme Automate - Pagina 84
Sisteme Automate - Pagina 85
Sisteme Automate - Pagina 86
Sisteme Automate - Pagina 87
Sisteme Automate - Pagina 88
Sisteme Automate - Pagina 89

Conținut arhivă zip

  • Sisteme Automate
    • Curs 1.doc
    • Curs 2.doc
    • Curs 3.doc
    • Curs 4.doc
    • Curs 5.doc
    • Curs 6.doc
    • Curs 7.doc
    • Curs 8.doc
    • Curs 9.doc

Alții au mai descărcat și

Programare în Limbaj de Asamblare

Bitii din registrul Flag sunt indicatori de stare care se pozitioneaza functie de rezultatul ultimei operatii aritmetice sau logice si se testeaza...

Retele de Calculatoare

Capitolul 1: Notiuni generale În acest capitol va veti familiariza cu rolul pe care îl joaca calculatorul în cadrul unei retele. Cu cît stiti mai...

Microprocesoare

Stiinta calculatoarelor se caracterizeaza printr-o deosebita dinamicitate. Desi foarte scurta, de aproximativ 60 de ani, istoria stiintei...

Partitionarea si Formatarea HDD

In aceasta sectiune vor fi prezentate pe scurt citeva date despre functionarea hardiscului, ca si despre pregatirea acestuia pentru stocarea de...

Microprocesoare

Z80 contine în plus fata de 8080, ca si componente structurale specifice, registrele de 8 biti A’, F’, B’, C’, D’, E’, H’, L’ numite secundare,...

Prelucrarea Semnalelor - Curs 2

2.4. Aplicatii ale seriilor Fourier Seriile Fourier reprezinta baza întregii discipline a prelucrarii semnalelor. Aplicatiile seriilor Fourier...

Prelucrarea Semnalelor - Curs 4

4.1.1 Esantionarea Vom presupune pentru început ca discretizarea timpului se efectueaza cu pas constant T (esantionare periodica sau uniforma)...

Ai nevoie de altceva?