Sisteme Integrate de Proiectare si Programare

Imagine preview
(10/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Sisteme Integrate de Proiectare si Programare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere pdf de 259 de pagini (in total).

Profesor: Dorin Bocu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Calculatoare

Extras din document

Capitolul 1

Probleme a caror rezolvare depinde esential

de ingineria sistemelor soft

…Sistemele care se adapteaza usor la conditiile de mediu sunt înzestrate cu

subsisteme informationale performante si fiabile. De exemplu, conducerea

unei afaceri astfel încât aceasta sa functioneze fara sprijin din afara, ba

chiar sa fie generatoare de resurse ale dezvoltarii, este o problema

complexa care pretinde persoanelor implicate cunostinte si abilitati

remarcabile relativ la achizitionarea datelor necesare pentru cunoasterea

starii afacerii, interpretarea corecta a datelor si a conexiunilor dintre

acestea si, pe aceasta baza, elaborarea de decizii.

Cunoscând modul de a gândi si actiona al unor manageri, facând haz de

necaz, deducem, si din cele spuse mai sus, ca pentru a avea timp sa

doarma, unii manageri confunda informarea sistematica cu arta de a

supravietui cât mai mult informându-se fara metoda.

1.1 Ce este ingineria sistemelor soft?

Mai întâi, sa observam frecventa destul de mare cu care întâlnim sau vom întâlni sintagma

ingineria softului. Pentru comoditate o voi nota, prescurtat si IS.

Din dorinta de a închega repede un dialog cu cititorul, anticipez ca:

Ingineria softului este o ramura a stiintei calculatoarelor, în permanenta evolutie, care

fundamenteaza teoretic o parte din activitatile specifice realizarii sistemelor soft.

Spunem “o parte” deoarece realizarea unui sistem soft are, de regula, în spate, cunostinte

din multe alte ramuri ale stiintei calculatoarelor precum si din alte domenii (algoritmica,

programarea calculatoarelor, limbaje formale, cercetari operationale, psihologie, teoria

generala a sistemelor, etc.).

Tentanta si interesanta problema definirii riguroase a sintagmei “stiinta calculatoarelor”.

Autorul acestei lucrari vede în spatele acestei sintagme domenii precum: algoritmica,

teoria matematica a algoritmilor (calculabilitate si decidabilitate), bazele matematice ale

sistemelor de calcul, bazele logice ale sistemelor de calcul, teoria formala a specificarii

limbajelor de programare, problematica limbajelor de programare, bazele contructive ale

sistemelor de calcul (un domeniu de mare complexitate si cu o dinamica remarcabila),

inteligenta artificiala (un domeniu în care cautarile sunt din ce în ce mai ramificate si mai

profunde), ingineria softului, teoriile dezvoltate în jurul problematicii bazelor de date, teoriile

dezvoltate în jurul arhitecturilor de tip retea, etc.

Este clar, sper si pentru cei care înca mai vad în informatica “un exercitiu de utilizare

inspirata a tastaturii”, faptul ca stiinta calculatoarelor este variata ca preocupari, solicita

intens intelectul si, înca un amanunt important, viteza cu care afirmatiile din

informatica devin istorie este mult mai mare decât viteza cu care se întâmpla acelasi

lucri în fizica, sau matematica, de exemplu”.

Care sunt, totusi, acele activitati specifice realizarii sistemelor soft care cad sub incidenta

IS?

Le putem rezuma astfel:

10 Abstractizarea solutiei unui sistem soft, prin care desemnam demersul conceptual în

urma caruia specialistul în IS trece de la enuntul problemei la solutia acesteia.

20 Organizarea procesului de abstractizare (modelare) a solutiei unui sistem soft.

Îndeosebi în cazul sistemelor soft de complexitate mare si medie modul de organizare a

efortului de modelare poate influenta hotarâtor calitatea unui sistem soft.

30 Reprezentarea solutiei unui sistem soft de-a lungul întregului proces de modelare;

documentarea completa a solutiei sistemului soft.

Este vorba, în esenta, de rezolvarea eficienta a unor probleme de comunicare între

participantii la realizarea unui sistem soft, precum si de rezolvarea unor probleme de

comunicare între realizatorii sistemului si diferitele categorii de beneficiari ai sistemului soft.

40 Optimizarea managementului procesului de realizare a unui sistem soft. Ca în

orice alt tip de industrie si în industria softului conteaza enorm (pentru lansarea pe piata cu

succes a unui sistem soft) calitatea actului de management.

Sloganul – cheie în IS ar trebui sa fie: ”Cum se poate sistematiza ,eventual automatiza,

procesul de realizare a unui sistem soft de calitate, ieftin si obtinut în timp util?”.

IS încearca (în diferite chipuri si de mai mult timp) sa ne învete cum poate deveni realitate

acest slogan. Modalitatea prin care IS rezolva aceasta problema este (simplificând lucrurile)

propunerea de metodologii de dezvoltare a softului (MDS).

Istoria MDS este lunga si destul de dificil de sintetizat fara a omite numeroase aspecte

interesante. Firul calauzitor al acestei istorii ar putea fi, totusi, definit astfel:

10 Fiecare metodologie doreste sa instaureze o anumita rigoare în procesul de

elaborare a solutiei unui sistem soft.

20 Fiecare metodologie se individualizeaza prin accentul pe care îl pune pe un anumit

element definitor (unul sau mai multe concepte de baza, unul sau mai multe principii de

baza, formalizmul de reprezentre, etc.).

30 Fiecare metodologie doreste sa ofere suport cât mai consistent pentru realizarea

de sisteme soft de calitate.

Dupa unele aprecieri exista, înca, o diversitate prea mare de metodologii de dezvoltare a

softului, fapt care nu stimuleaza neaparat productivitatea specialistilor în IS. În jurul marilor

firme producatoare de soft se cristalizeaza, progresiv, elemente si idei cu ajutorul carora se

alimenteaza procesul de fundamentare a unor noi MDS. Aceste MDS primesc, de regula, girul

mediilor academice, dupa care se întorc la utilizatori, care le considera adecvate pentru

rezolvarea problemelor lor. Schematizând, avem situatia din Figura 1.1, adica “un fel de

circuit al apei în natura”. Privind mai atent, însa, observam ca este vorba de un proces cu

conexiune inversa pozitiva care, pe termen lung, are ca scop optimizarea suportului de care

au nevoie specialistii în IS pentru a realiza sisteme soft.

Astfel se prezinta IS daca “privim lucrurile din avion”. În realitate situatia este mult mai

complexa. Acest fapt va iesi la iveala în cele ce urmeaza, când aplicând descompunerea topdown

în conjunctie cu un permanent efort de abstractizare, vom întelege mai bine structura si

specificul unui demers IS.

Fisiere in arhiva (2):

  • Sisteme integrate de proiectare.pdf
  • Sisteme integrate.pdf