Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Calculatoare
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 23905
Mărime: 306.30KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Manole Velicanu

Extras din document

Capitolul 1

TEHNOLOGII INFORMATICE – aspecte fundamentale

1.1. Tehnologia

1.2. Informatica

1.3. Conceptul de integrarea tehnologiilor

1.1. Tehnologia

Definirea conceptului de tehnologie o vom face din două puncte de vedere: al componentelor, al scopului.

• Tehnologia, ţinând cont de componente, este un ansamblu de:

procese (prelucrări – şir de operaţii);

Exemplu. Proces Oracle = prelucrări efectuate într-o zonă de memorie de către client sau de către server.

metode (procedee de cunoaştere);

Exemplu. Metoda orizontală pentru fragmentare = pentru a cunoaşte (construi) un fragment, se utilizează schema de fragmentare şi se ia un număr de înregistrări dintr-o colecţie globală.

operatori (operaţii efectuate asupra unor operanzi);

Exemplu. Operatorul relaţional de proiecţie = acţionează asupra unei tabele din care se ia un număr de atribute, şi toate tuplurile distincte, rezultând o nouă tabelă.

condiţii (restricţii de lucru);

Exemplu. Restricţiile de integritate în modelul relaţional.

mijloace (instrumente şi interfeţe de prelucrare);

Exemplu,Oracle Reports = interfaţă software pentru prelucrarea datelor şi obţinerea rezultatelor.

utilizate în scopul obţinerii unui anumit produs (exemplu tehnologia BD).

• Tehnologia, ţinând cont de scopul său, este o ştiinţă a procedeelor (cum) şi mijloacelor (cu ce) de prelucrare a unor resurse (informaţionale, materiale, energetice), având ca obiect obţinerea unor produse.

Produsele informatice, ca rezultat al tehnologiei informaţiei (informatica), sunt de două categorii:

- hardware = sistemele de calcul şi componentele lor;

- software = de bază (sisteme de operare, SGBD, CASE etc.), aplicative (produse program, aplicaţii informatice, sisteme informatice).

Exemplu. Un produs software (program) se obţine prelucrând resurse informaţionale (materia primă pentru un calculator) pe un suport material (hardware).

Notă. Perioada de glorie a tehnologiei a fost sfârşitul secolului al XIX – lea (1876-1902), când au apărut tehnologii majore care se folosesc şi astăzi: telefonul (Bell), curentul continuu (Edison), curentul alternativ + transmisia la înalta tensiune + transmisia fără fir (Tesla), radio (Tesala, Marconi), motorul cu ardere internă (Otto, Daimler, Diesel), oţelul (Hadfield, Eiffel), razele X (Roentgen), frigiderul (von Linde), cinematografia (Lumiere), dinamita (Nobel), radioactivitatea (Rutherford), aspiratorul de praf (Booth), aerul condiţionat (Carrier), calculatorul electromecanic (Hollerith - IBM) etc.

1.2. Informatica

Informatica (informatics / information science) este ştiinţa care studiază (are ca obiectiv) culegerea, stocarea, prelucrarea şi transmiterea datelor cu ajutorul mijloacelor electronice de calcul (calculatoarelor electronice). Informatica se suprapune de multe ori cu tehnologia informaţiei (information technology – IT), dar se ocupă în plus faţă de aceasta şi de comportamenrul automat al informaţiei din natură şi societate.

Istoria informaticii: 1642 Blaise Pascal – prima maşină de calcul numerică, 1835 Charles Babbage – prima maşină de calcul analitică, 1890 – Hollerith – prima maşină electromagnetică de calcul, 1936 – Turing – principiile calculatoarelor, 1938 Şt. Odobleja – Psihologia consonantistă, 1948 Norbert Winner – Cibernetica, ştiinţa comenzii şi comunicaţiei informaţiei la maşini şi fiinţe vii, anii ’40 – primele calculatoare electronice, anii ’50 – primele limbaje de programare universale, sfârşitul anilor ’60 – primele baze de date şi apariţia Internetului, sfârşitul anilor ’70 – primele microcalculatoare şi apariţia inteligenţei artificiale, sfârşitul anilor ’80 – apariţia tehnologiei orientate obiect şi multimedia, sfârşitul anilor ’90 – începutul anilor 2000 apariţia tehnologiei Grid Computing, generalizarea Web, platforma Java, apariţia interfeţei USB.

În România: anii ’50 şi ’60 - primele încercări de construire a unor calculatoare electronice; sfârşitul anilor ‘60 – ia fiinţă învăţământul superior de informatică (ASE, Universitate, Politehnică), pătrund în ţară primele calculatoare mari IBM, încep să se folosească limbajele de programare universale, pătrund primele SGBD; 1970 – începe fabricarea calculatoarelor Felix (medii-mari); sfârşitul anilor ’70 – încep să se fabrice primele minicalculatoare; anii ’80 – încep să se fabrice microcalculatoare, cercetări pe baze de date relaţionale, inteligenţă artificială; anii ’90 – pătrunde Internet, cercetări în tehnologiile: orientată obiect, multimedia, Web, platforma Java; anii 2000 – generalizare Web, cercetări în tehnologiile: Business Intelligence, Grid Computing etc.

Cibernetica (cybernetics) este ştiinţă a reglajului şi comunicaţiei informaţiei la maşini şi fiinţe vii. Ea se ocupă cu studiul matematic al legăturilor, comenzilor, controlului, reglării şi autoreglării în sistemele dinamice complexe (tehnice, dar şi vii), evidenţiind în mod unitar legile lor de funcţionare şi dezvoltare. “Părintele” ciberneticii este Norbert Winer (1948), iar la noi în ţară – Ştefan Odobleja (1938 şi apoi anii 50).

Preview document

Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 1
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 2
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 3
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 4
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 5
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 6
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 7
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 8
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 9
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 10
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 11
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 12
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 13
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 14
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 15
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 16
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 17
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 18
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 19
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 20
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 21
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 22
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 23
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 24
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 25
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 26
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 27
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 28
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 29
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 30
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 31
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 32
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 33
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 34
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 35
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 36
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 37
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 38
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 39
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 40
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 41
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 42
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 43
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 44
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 45
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 46
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 47
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 48
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 49
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 50
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 51
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 52
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 53
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 54
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 55
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 56
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 57
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 58
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 59
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 60
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 61
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 62
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 63
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 64
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 65
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 66
Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Tehnologii Informatice - Aspecte Fundamentale
    • Cap1.doc
    • Cap2.doc

Alții au mai descărcat și

Routere Wireless - Instalare - Configurare - Securizare

1. Instalare, configurare, securizare retea wireless - router Linksys WRT54G Instalarea fizică a routerului wireless: Se introduce...

Prelucrarea Imaginilor Digitale 1

Esantionarea si cuantificare sunt realizate de dispozitivele de achizitie a imaginilor. Acestea pot consta intr-un singur senzor care se misca...

Prelucrarea Imaginilor Digitale 2

Orice functie periodica poate fi exprimata ca o suma de functii cos si sin, fiecare multiplicata cu un coeficient: Seria Fourier O functie...

Informatică în Transport

Rolul unui sistem de achiziţie de date •Un sistem de achiziţie de date culege informaţiile necesare cunoaşterii şi conducerii unui proces...

Curs ASDN

1.1. Sisteme de numeratie - Sistemele numerice prelucrează informatie - Informatia este codificată ® un anumit tip de reprezentare - Sistemul...

Logica Computațională

Ce este logica? Logica este ramura filosofiei care se ocupã cu analiza modelelor de raþionament prin care o concluzie este obþinutã dintr-un set de...

Inginerie Software

Fazele dezvoltării unui produs software 1 Ce este ingineria programării? 2. Fazele ingineriei programării 2.1. Faza de analiză 2.2. Faza de...

Structuri de Date

CURS 1. - STRUCTURI DE DATE Scop : prezentarea celor mai importante structuri de date ce pot fi utilizate pentru modelarea datelor din aplicatii....

Ai nevoie de altceva?