Tehnoredactare Computerizată

Curs
9.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Calculatoare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 43 în total
Cuvinte : 21534
Mărime: 71.02KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATǍ – PREZENTARE GENERALǍ

Fenomenul tehnoredactării computerizate (desktop publishing) a luat proporţii incredibile. Niciodată până acum nu a fost posibilă redactarea uşoară şi necostisitoare, fie că este vorba de o firmă sau o persoană, a unor documente, de înaltă calitate, de la rapoarte anuale până la scrisori personale

1.1. Scurtă introducere

Dicţionarul Explicativ al Limbii Române prezintă tehnoredactarea în forma “pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a începe operaţia de tipărire”. În acelaşi sens procesul de tehnoredactare este procesul prin care sunt aplicate o serie de operaţii de prelucrare asupra unui document primar (manuscris), în vederea obţinerii unui document care are calităţi grafice superioare, este lizibil, are un aspect plăcut şi forma lui de prezentare este adaptată la conţinut.

Tehnoredactarea poate fi executată:

- manual, prin mijloace mecanice de prelucrare: maşina de scris, maşini tipografice;

- automat, computerizat, prin utilizarea calculatorului ca mijloc de prelucrare a conţinutului manuscrisului.

Tehnoredactarea computerizată îmbracă caracteristicile specifice modului de funcţionare ale unui calculator, fiind influenţată de principiile lui de lucru. Această metodă de tehnoredactare presupune existenţa unui sistem fizic de prelucrare, calculatorul, împreună cu echipamentele periferice aferente şi a unui sistem logic de prelucrare, alcătuit din programele cu ajutorul cărora funcţionează calculatorul pentru a realiza prelucrări specifice.

Software-ul, destinat operaţiunilor de tehnoredactare, este numit procesor de texte sau editor de texte. El asigură câteva funcţiuni elementare pentru prelucrarea textelor cum ar fi:

- alinierea automată a textelor,

- stabilirea diferitelor tipuri de caractere sau stiluri de afişare pentru textul prelucrat,

- aranjarea textului în pagină, etc.

Aceste funcţiuni elementare sunt completate de un set de facilităţi suplimentare, care ţin de facilităţile editoarelor sau procesoarelor de texte: combinarea textului cu imagini, stabilirea de antete şi subsoluri, editarea de tabele şi ecuaţii, etc.7

Procesorul de texte operează cu documente. Documentul reprezintă un ansamblu de texte, imagini, tabele, grafice şi alte elemente, aparţinând aceleiaşi lucrări (au o legătură logică între ele), procesate unitar de procesorul de texte. Documentul este echivalentul lucrării care se editează (articol, carte, revistă etc.) văzut din punctul de vedere mai tehnic al procesorului de texte.

1.2. Istoric

Primele forme ale tehnoredactării, în formă incipientă, au apărut odată cu primele documente scrise de către vechii chinezi. În această etapă, procesul de tehnoredactare nu era conştientizat, nu reprezenta o etapă distinctă, dar se poate considera că operaţiile de încadrare a textului pe suportul fizic de tipărire, de caligrafiere a caracterelor se încadrează în conceptul larg de tehnoredactare.

Mai târziu, după apariţia hârtiei (China), a penelor şi peniţei, la curţile domneşti s-au dezvoltat centre de editare a diferitelor documente oficiale, ca scrisori domneşti, letopiseţe şi diferite lucrări religioase. Pe măsura răspândirii tehnicii scrisului printre clasele înalte ale societăţii, editarea documentelor a coborât de la rangul domnesc la casele boiereşti, apoi la nivelul unor învăţaţi locali din regiuni, târguri, sate.

Apariţia primelor tipografii, la mijlocul secolului al XV-lea a determinat delimitarea mai exactă a procesului de tehnoredactare în cadrul editării unui document scris, pentru aceasta existând mai multe persoane specializate, cunoscătoare ale tehnicii de tipărire şi, de asemenea, cu simţ artistic deosebit.

Câteva evenimente mai importante jalonează evoluţia tiparului:

1798 – introducerea presei metalice,

1886 – culegerea textelor trece în sarcina maşinilor,

1890 – imprimarea color pe presa rotativă.

Primele lucrări tipărite în tipografii au fost de natură religioasă. În ele găsim primele efecte speciale cum ar fi sublinierea cuvintelor mai importante sau scrierea lor cu altă ciloare, scoaterea în evidenţă a titlurilor, efecte grafice deosebite.

Cea mai veche carte din lume a fost publicată în China în 868 de către Dand Chieh. Ziarul îşi are rădăcinile în Germania, în anul 1609 (editor necunoscut). Începând cu acest an şi până la jumătatea secolului al XVII-lea sunt semnalate primele forme ale presei scrise:

1609 – Strasbourg, 1610 – Köln, 1620 – Amsterdam, 1621 – Londra, 1631 – Paris.

O nouă etapă în dezvoltarea tehnicii de editare a documentelor scrise a fost iniţiată de primele maşini de scris care au determinat apariţia unor miniateliere de editare, de dimensiuni mai mici decât tipografiile, în principalele târguri şi oraşe. Avantajele acestor ateliere constau în costul scăzut al echipamentelor şi posibilitatea obţinerii pe loc a documentelor, fără a fi necesare pregătiri anterioare speciale. Dar, în timp ce tipografiile puteau efectua un număr mare de copii, pregătirea textului şi tehnoredactarea realizându-se doar o singură dată, cu ajutorul maşinilor de scris nu se poate edita decât o singură dată la un moment dat, pentru o altă copie trebuind reintrodus şi tehnoredactat din nou conţinutul documentului.

Aceste tehnici de tipărire, folosind maşinile de tipografiat sau maşinile de scris, corespund celor două nivele de editare a documentelor, unul de masă presupunând tipărirea mai multor exemplare şi unul de exemplar. Fiecare din ele necesită folosirea unor tehnici de tehnoredactare specifice. Aceste tehnici se regăsesc şi în epoca modernă, în atelierele de editare, în edituri, tipografii, care şi-au dezvoltat ateliere, secţii, departamente speciale pentru tehnoredactare, pentru acestea fiind pregătite persoane speciale numite tehnoredactori.

În această perioadă metodele de tehnoredactare se dezvoltă foarte mult. De la primele ziare, reviste, editate în mod periodic, în care regăsim doar tehnici elementare, se introduc treptat efectele speciale cum ar fi scrisul vertical sau oblic, îmbinarea textului cu imagini şi chiar suprapunerea acestor duoă elemente, efecte de umbrire, subliniere, diferite tipuri de caractere şi stiluri de afişare a acestora.

Impactul tehnicii de calcul asupra acestei industrii a editării de publicaţii nu a fost imediat. Modul greoi de lucru cu primele sisteme de calcul, dimensiunile forte, puterea de calcul redusă şi costul lor foarte mare au fost inconveniente care nu favorizau dotarea atelierelor de tehnoredactare cu sisteme de acest tip. Abia după apariţia primelor PC-uri (în 1981 a apărut primul IBM-PC) a început informatizarea procesului de tehnoredactare în cadrul editurilor şi tipografiilor. S-au dezvoltat astfel firmele producătoare de soft specializat pentru procesarea textelor cum ar fi Microsoft, Micropro, Borland etc.

Procesarea textelor s-a dezvoltat pornind de la dactilografie, folosind tehnologia calculatoarelor pentru a automatiza procedurile pentru scrierea mesajelor, scrisorilor, rapoartelor, formularelor, listelor etc.

Iniţial procesoarele de texte erau orientate spre lucrul la nivel de caracter (în modul de lucru text al sistemului grafic), atât datorită rezoluţiei mai slabe a plăcii grafice cât şi datorită puterii limitate a procesorului. Acestea, deşi realizau principalele operaţii ce ţin de tehnoredactare cum ar fi alinierea şi încadrarea textului în pagină, despărţirea în silabe, alineatul, nu permiteau obţinerea unor documente cu calităţi grafice deosebite datorită limitărilor impuse de modul de lucru text al sistemului grafic (şi al imprimantei): un singur set de caractere, o singură dimensiune de afişare a acestora, imposibilitatea scrierii între rânduri, imposibilitatea prelucrării de imagini.

Treptat procesoarele de texte au evoluat incluzând noi facilităţi, de tipul: lucrul pe coloane, antete şi subsoluri, stiluri, blocuri de text, vocabular incorporat, posibilitatea realizării de index şi cuprins etc.

Un pas important în dezvoltarea procesoarelor de texte a constat în trecerea acestora în modul grafic al sistemului video şi al imprimante. Lucrând acum la nivel de pixel, seturile de caractere, dimensiunile, stlurile de afişare a lor au devenit nelimitate. A crescut foarte mult şi puterea de calcul a calculatoarelor, ce pot face astfel faţă nevoilor tot mai mari de prelucrare cerute de rezoluţiile în creştere ale sistemelor grafice (CGA, EGA, VGA, SVGA). Abia la acest nivel a fost posibilă punerea la punct a unor proceduri de tehnoredactare folosind calculatorul ca mijloc de prelucrare a textelor.

Preview document

Tehnoredactare Computerizată - Pagina 1
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 2
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 3
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 4
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 5
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 6
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 7
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 8
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 9
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 10
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 11
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 12
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 13
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 14
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 15
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 16
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 17
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 18
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 19
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 20
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 21
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 22
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 23
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 24
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 25
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 26
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 27
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 28
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 29
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 30
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 31
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 32
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 33
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 34
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 35
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 36
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 37
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 38
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 39
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 40
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 41
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 42
Tehnoredactare Computerizată - Pagina 43

Conținut arhivă zip

  • Tehnoredactare Computerizata.doc

Alții au mai descărcat și

Ghid Office

Cap. 1. SISTEME DE OPERARE 1.1,Prezentare generala Se numeste sistem de operare ansamblul programelor si procedurilor care asigura indeplinirea...

Arhitectura Calculatoarelor - Configuratia Hardware a unui P.C. Compatibil I.B.M.

CAPITOLUL I CONFIGURATIA HARDWARE A UNUI P.C. COMPATIBIL I.B.M. Configuratia unui PC compatibil IBM Introducere Au trecut mai bine de doua...

Transpunerea Digitala a Lucrarilor cu Destinatie Editorial-Tipografica

Capitolul 1. Pregătirea unei prezentări Sustinerea unei prezentari orale este una din cerintele frecvente în facultati si colegii. Faptul ca multi...

Curs Excel

1. Noţiuni de bază 1.1. Lansarea în execuţie a programului Programul Excel, la fel ca şi programul Word, face parte din pachetul Microsoft...

Baze de Date Access

Capitolul 1. Utilizarea aplicaţiei Access Concepte generale privind bazele de date Evoluţia diferitelor metode şi tehnici de organizare a...

Autocad pentru Incepatori

C1.1.CONCEPTUL DE CAD TERMINOLOGIE - COMPUTER AIDED ENGINEERING -CAE-vizeazăetapeledecercetare,inovaresiconcepţie; - COMPUTER AIDED DRAWING/...

Power Point

1 Introducere Aplicaţia PowerPoint crează prezentări. Lansarea aplicaţiei PowerPoint se face astfel: - se execută clic pe butonul Start, - se...

Microsoft Office Excel - O Introducere în Calculul Tabelar

Un program de calcul tabelar (Spreadsheets), numit şi "foaie electronică de calcul" este un produs ce cuprinde facilităţi de lucru cu tabele,...

Ai nevoie de altceva?