Teoria Sistemelor

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Calculatoare
Conține 5 fișiere: doc
Pagini : 140 în total
Cuvinte : 46217
Mărime: 2.09MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cap. 1. Noţiuni fundamentale şi terminologie

1.1. Conceptele de semnal, sistem şi model

Conceptul de semnal

Noţiunea de semnal posedă un conţinut semantic larg, echivalent termenilor mărime sau variabilă, care sunt utilizaţi în descrierea comportării unui obiect sau fenomen (indiferent de natura fizică concretă a acestuia). Din punct de vedere matematic, în această lucrare, orice semnal trebuie privit ca o funcţie f(t) : R→R, în care argumentul (variabila independentă) t are semnificaţie temporală, permiţând, astfel, exprimarea modului în care o anumită cantitate (cu înţeles fizic) se modifică în timp. Aşadar, utilizând termenul de semnal, ne putem referi la evoluţia în timp a oricărei mărimi fizice, cum ar fi, de exemplu: temperatura dintr-o incintă, viteza unui mobil, volumul de fluid dintr-un rezervor, tensiunea la bornele unui rezistor electric etc.

În funcţie de complexitatea sistemului studiat, nu toate semnalele sunt accesibile măsurătorilor sau înregistrărilor, dar imposibilitatea accesului practic la aceste semnale nu înseamnă inexistenţa lor ca entităţi ce corespund, la nivel conceptual, caracterizării de mai sus. Cu alte cuvinte, chiar dacă construcţia obiectului nu permite efectuarea de măsurători în structura internă, ne putem imagina că, într-o altă variantă constructivă (cu aceeaşi funcţionalitate), măsurătorile ar deveni posibile cu un echipament adecvat, adică am putea obţine descrieri de tipul f(t).

Conceptul de sistem

Prin conceptul de sistem vom înţelege un obiect fizic (o colecţie de obiecte fizice care interacţionează) ale cărui (căror) proprietăţi intenţionăm sa le studiem. O serie din aceste proprietăţi pot fi investigate prin intermediul experienţelor efectuate asupra sistemelor; această manieră de studiu a caracterizat, pe parcursul timpului, dezvoltarea ştiinţelor naturii, în general. Există totuşi anumite limitări, destul de severe, pentru cunoaşterea strict empirică (bazată numai pe organizarea şi desfăşurarea experienţelor). Dacă ne referim numai la experienţele costisitoare din punct de vedere financiar, sau la acelea ce comportă acţiuni, manevre periculoase, posibil distructive, este suficient a ne crea o imagine elocventă privind limitările cunoaşterii strict empirice. În fine, experienţele sunt imposibil de efectuat asupra unor sisteme care nu există încă, aflându-se doar în faza de proiect şi necesitând analiza unor proprietăţi.

Ca terminologie, vom folosi în anumite situaţii substantivul “proces” drept sinonim al substantivului “sistem” în sensul de obiect fizic (sau colecţie de obiecte fizice) precizat la începutul acestui paragraf.

Conceptul de model

În toate situaţiile amintite anterior, când cunoaşterea bazată pe experienţe nu este posibilă, pentru investigarea proprietăţilor unui sistem se face apel la un model al acestuia. În general vorbind, modelul unui sistem ne permite să răspundem la întrebări legate de comportarea sistemului, fără a trebui să efectuăm experienţe.

Cunoaşterea umană face apel la mai multe tipuri de modele, pe care le vom trece în revistă succint în cele ce urmează.

Angrenarea individului în ansamblul social al vieţii cotidiene se realizează pe baza unor modele mentale care oferă individului premise pentru interacţiunea cu alţi indivizi (de exemplu, cunoaşterea modului de a reacţiona a diferitor persoane, în anumite situaţii) sau pentru utilizarea unor obiecte (de exemplu, cunoaşterea modului în care răspund la comenzi unele vehicule).

Comportarea unui sistem în diferite condiţii poate fi descrisă în cuvinte, cu ajutorul unui model verbal (de exemplu, formularea unor principii de funcţionare a unui vehicul căruia i se aplică anumite comenzi). Trebuie remarcată distincţia dintre un model mental şi unul verbal (de exemplu, o persoană poate cunoaşte pentru sine modul de utilizare a unui vehicul, fără a formula în cuvinte principiile de funcţionare pe care se bazează cunoaşterea proprie). Un model mental poate fi transformat într-un model verbal dacă informaţiile conţinute de către modelul mental sunt exprimate sub formă de unităţi sintactice coerente (propoziţii, fraze). Calitatea unui model mental nu este automat transmisă şi modelului verbal, în sensul că o serie de informaţii disponibile în modelul mental nu se regăsesc în cel verbal (de exemplu, o persoană ştie foarte bine să manevreze un vehicul, dar nu este capabilă să furnizeze toate cunoştinţele sale sub forma unor principii de utilizare care să servească şi altor persoane). Un model verbal poate fi formalizat sub forma unor reguli If, then sau If, then, else (formalizare ce este exploatată în prezent de către diferite domenii ale inteligenţei artificiale).

Un alt tip de model îl constituie modelul fizic sau macheta, care îşi propune să reducă la o anumită scară caracteristicile unui sistem dat (de exemplu, macheta unei clădiri, a unui vehicul etc).

Dezvoltarea, de-a lungul timpului, a ştiinţelor fizico-tehnice s-a bazat pe modelul matematic care exprimă sub formă de relaţii matematice legăturile existente între diferite mărimi sau cantităţi ce prezintă interes pentru funcţionarea sistemului (de exemplu, legile studiate de către anumite domenii ale fizicii). Complexitatea unui model matematic este dictată, în general, de acurateţea (precizia) dorită în descrierea comportării sistemului, în sensul că un model simplu neglijează sau idealizează anumite aspecte ale comportării.

Pe parcursul acestui curs vom utiliza numai modele matematice, motiv pentru care se va renunţa frecvent la atributul “matematice”, neexistând pericolul creării de confuzii în exprimare.

Modele matematice în analiza asistată de calculator

Modelul matematic al unui sistem poate fi exploatat prin intermediul unor prelucrări analitice care conduc la formulări sau expresii noi (de exemplu, rezolvarea unor ecuaţii algebrice sau a unor ecuaţii diferenţiale). Dar prelucrările analitice nu sunt întotdeauna posibile şi, în atare situaţii, se apelează la metode specifice calculului numeric. Aceste metode sunt, în general, uşor de utilizat într-unul din multiplele limbaje sau medii de programare disponibile, în prezent, pe diverse calculatoare. Astfel, investigarea unor proprietăţi ale sistemului studiat revine la rezolvarea numerică a unor probleme, procedeele de investigare de atare natură fiind referite în totalitatea lor sub denumirea de analiză asistată de calculator. Dintre acestea un rol important este deţinut de tehnicile de simulare numerică. Precizăm faptul că termenul “simulare” poate avea o semnificaţie mai largă (de exemplu, simularea unor defecţiuni pe un anumit echipament) şi de aceea s–a adăugat atributul “numerică”. Totuşi, în contextele unde nu există pericol de confuzii, se poate renunţa la acest atribut, subînţelegându-se că activitatea de simulare se desfăşoară cu ajutorul calculatorului.

Preview document

Teoria Sistemelor - Pagina 1
Teoria Sistemelor - Pagina 2
Teoria Sistemelor - Pagina 3
Teoria Sistemelor - Pagina 4
Teoria Sistemelor - Pagina 5
Teoria Sistemelor - Pagina 6
Teoria Sistemelor - Pagina 7
Teoria Sistemelor - Pagina 8
Teoria Sistemelor - Pagina 9
Teoria Sistemelor - Pagina 10
Teoria Sistemelor - Pagina 11
Teoria Sistemelor - Pagina 12
Teoria Sistemelor - Pagina 13
Teoria Sistemelor - Pagina 14
Teoria Sistemelor - Pagina 15
Teoria Sistemelor - Pagina 16
Teoria Sistemelor - Pagina 17
Teoria Sistemelor - Pagina 18
Teoria Sistemelor - Pagina 19
Teoria Sistemelor - Pagina 20
Teoria Sistemelor - Pagina 21
Teoria Sistemelor - Pagina 22
Teoria Sistemelor - Pagina 23
Teoria Sistemelor - Pagina 24
Teoria Sistemelor - Pagina 25
Teoria Sistemelor - Pagina 26
Teoria Sistemelor - Pagina 27
Teoria Sistemelor - Pagina 28
Teoria Sistemelor - Pagina 29
Teoria Sistemelor - Pagina 30
Teoria Sistemelor - Pagina 31
Teoria Sistemelor - Pagina 32
Teoria Sistemelor - Pagina 33
Teoria Sistemelor - Pagina 34
Teoria Sistemelor - Pagina 35
Teoria Sistemelor - Pagina 36
Teoria Sistemelor - Pagina 37
Teoria Sistemelor - Pagina 38
Teoria Sistemelor - Pagina 39
Teoria Sistemelor - Pagina 40
Teoria Sistemelor - Pagina 41
Teoria Sistemelor - Pagina 42
Teoria Sistemelor - Pagina 43
Teoria Sistemelor - Pagina 44
Teoria Sistemelor - Pagina 45
Teoria Sistemelor - Pagina 46
Teoria Sistemelor - Pagina 47
Teoria Sistemelor - Pagina 48
Teoria Sistemelor - Pagina 49
Teoria Sistemelor - Pagina 50
Teoria Sistemelor - Pagina 51
Teoria Sistemelor - Pagina 52
Teoria Sistemelor - Pagina 53
Teoria Sistemelor - Pagina 54
Teoria Sistemelor - Pagina 55
Teoria Sistemelor - Pagina 56
Teoria Sistemelor - Pagina 57
Teoria Sistemelor - Pagina 58
Teoria Sistemelor - Pagina 59
Teoria Sistemelor - Pagina 60
Teoria Sistemelor - Pagina 61
Teoria Sistemelor - Pagina 62
Teoria Sistemelor - Pagina 63
Teoria Sistemelor - Pagina 64
Teoria Sistemelor - Pagina 65
Teoria Sistemelor - Pagina 66
Teoria Sistemelor - Pagina 67
Teoria Sistemelor - Pagina 68
Teoria Sistemelor - Pagina 69
Teoria Sistemelor - Pagina 70
Teoria Sistemelor - Pagina 71
Teoria Sistemelor - Pagina 72
Teoria Sistemelor - Pagina 73
Teoria Sistemelor - Pagina 74
Teoria Sistemelor - Pagina 75
Teoria Sistemelor - Pagina 76
Teoria Sistemelor - Pagina 77
Teoria Sistemelor - Pagina 78
Teoria Sistemelor - Pagina 79
Teoria Sistemelor - Pagina 80
Teoria Sistemelor - Pagina 81
Teoria Sistemelor - Pagina 82
Teoria Sistemelor - Pagina 83
Teoria Sistemelor - Pagina 84
Teoria Sistemelor - Pagina 85
Teoria Sistemelor - Pagina 86
Teoria Sistemelor - Pagina 87
Teoria Sistemelor - Pagina 88
Teoria Sistemelor - Pagina 89
Teoria Sistemelor - Pagina 90
Teoria Sistemelor - Pagina 91
Teoria Sistemelor - Pagina 92
Teoria Sistemelor - Pagina 93
Teoria Sistemelor - Pagina 94
Teoria Sistemelor - Pagina 95
Teoria Sistemelor - Pagina 96
Teoria Sistemelor - Pagina 97
Teoria Sistemelor - Pagina 98
Teoria Sistemelor - Pagina 99
Teoria Sistemelor - Pagina 100
Teoria Sistemelor - Pagina 101
Teoria Sistemelor - Pagina 102
Teoria Sistemelor - Pagina 103
Teoria Sistemelor - Pagina 104
Teoria Sistemelor - Pagina 105
Teoria Sistemelor - Pagina 106
Teoria Sistemelor - Pagina 107
Teoria Sistemelor - Pagina 108
Teoria Sistemelor - Pagina 109
Teoria Sistemelor - Pagina 110
Teoria Sistemelor - Pagina 111
Teoria Sistemelor - Pagina 112
Teoria Sistemelor - Pagina 113
Teoria Sistemelor - Pagina 114
Teoria Sistemelor - Pagina 115
Teoria Sistemelor - Pagina 116
Teoria Sistemelor - Pagina 117
Teoria Sistemelor - Pagina 118
Teoria Sistemelor - Pagina 119
Teoria Sistemelor - Pagina 120
Teoria Sistemelor - Pagina 121
Teoria Sistemelor - Pagina 122
Teoria Sistemelor - Pagina 123
Teoria Sistemelor - Pagina 124
Teoria Sistemelor - Pagina 125
Teoria Sistemelor - Pagina 126
Teoria Sistemelor - Pagina 127
Teoria Sistemelor - Pagina 128
Teoria Sistemelor - Pagina 129
Teoria Sistemelor - Pagina 130
Teoria Sistemelor - Pagina 131
Teoria Sistemelor - Pagina 132
Teoria Sistemelor - Pagina 133
Teoria Sistemelor - Pagina 134
Teoria Sistemelor - Pagina 135
Teoria Sistemelor - Pagina 136
Teoria Sistemelor - Pagina 137
Teoria Sistemelor - Pagina 138
Teoria Sistemelor - Pagina 139

Conținut arhivă zip

  • Teoria Sistemelor
    • Capitolul 1.doc
    • Capitolul 2.doc
    • Capitolul 3.doc
    • Capitolul 4.doc
    • Capitolul 5.doc

Alții au mai descărcat și

Memorii RAM și ROM

Capitolul I – Generalitati I.1. Introducere Memoria este absolut necesara pentru functionarea microprocesorului si a PC-ului. Mai mult, memoria...

Ingineria Sistemelor

Introducere Scopul Ingineriei de sistem este de a descrie şi de a înţelege sistemele complexe,asadar inginerii de sistem trebuie in primul rand să...

Limbaje de Asamblare

Introducere. Necesitatea programării în limbaje de asamblare Modalităţile de programare s-au schimbat imens de la inventarea calculatorului, în...

Utilizarea Mediului Delphi în Gestionarea Bazelor de Date

7.1 CONSULTARE BAZĂ DE DATE Realizarea unui program prin care să se consulte o bază de date creată în mediul de lucru Access şi să se vizualiueze...

Fiabilitate

NOTIUNI GENERALE PRIVIND CALITATEA SI FIABILITATEA Notiuni introductive Sistemul calitatii, asa cum este definit de Organizatia Internationala de...

Curs Pachete Software

Pachete software– noţiuni de bază 2. Elemente constitutive ale software-ului de aplicaţie 3. Clasificarea produselor program 4. Criterii de...

Procesarea semnalelor digitale în timp real

Introducere în procesarea semnalelor digitale în timp real Semnalele pot fi clasificate în trei categorii: - semnalele continue în timp...

Prelucrarea Semnalelor - Curs 1

1.1. Notiunea de semnal Exista în lumea înconjuratoare o mare varietate de semnale: semnalele luminoase emanate de diverse surse de lumina...

Ai nevoie de altceva?