Webdesign

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Webdesign.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 121 de pagini .

Profesor: Livia Sangeorzan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Calculatoare

Cuprins

I. Consideraţii generale privind Internet şi World Wide Web 1
Browsere WEB 2
Primii pasi catre constructia unui site 3
II. Principii de baza in design 5
Aliniere 5
Proximitatea 7
Repetitia 9
Contrastul 10
III HTML (Hyper Text Markup Language) 13
Crearea unui document HTML 14
TAG-uri HTML 15
Tag-uri din cadrul documentului HTML 16
Culori, fonturi, margini 16
Culoarea de fond 16
Culoare pentru tag-ul body 17
Culoarea textului 17
Atribute multiple 18
Textul de bază (basefont) 19
Marginile paginii Web 19
Stilurile blocurilor de text 20
Stiluri logice 24
Configurarea fonturilor 25
Culoarea fontului 25
Familia fontului 26
Mărimea fontului 27
Grosimea unui font 28
Blocuri de texte 28
Blocul preformatat 30
Blocuri paragraf (tag-ul <p>) 31
Blocuri de titlu 32
Linii orizontale 32
Tabele 33
Precizarea culorilor de fond pentru un tabel 36
Dimensionarea unui tabel 39
Imagini 39
Alinierea unei imagini în pagina Web 40
Alinierea textului în jurul unei imagini 41
Imaginea pentru fondul unei pagini Web 43
Imagini ca legaturi 43
Legaturi(Link-uri) 44
Alegerea între două pagini 44
Link catre un site 45
Legătură către o ancoră din acelaşi document 45
Ancoră aflată în alt document 47
O pagină nouă într-o fereastră nouă 47
Stabilirea culorilor pentru legături 48
Formulare 48
Despre formulare 48
Tag-ul <form > 48
Tag-ul <input>: 49
Liste de selectie <select> <option >…. </select> 50
Lista de selectie cu selectii multiple 51
Campuri de editare multiple 51
Harti de imagini 53
Evenimentele „onfocus” si „onblur” 54
Reguli CSS ( Foi de stil in cascada) 56
Structura unei reguli CSS 56
Class ca selector 57
ID ca selector 58
Sintaxa pentru definirea unui element ID este următoarea: 58
Comentarii 58
Pseudo-clase şi pseudo-elemente 58
Pseudo-clasa anchor 58
Pseudo-elemente 58
Precedenţa regulilor 59
Stiluri in-line 59
Stiluri definite în fişiere externe 59
Atribute CSS 60
Font 60
Background şi culoare 61
Text 61
Distanţa dintre rânduri 61
Stiluri pentru diferite medii 61
Configurarea blocurilor de text 62
Dimensiunile unui bloc 62
Marginile blocului 62
Distanţa dintre conţinut şi chenar 62
Valori posibile ale atributelor sunt 63
Lăţimea chenarului 63
Exemplificam utilizarea regulilor CSS : 64
JavaScript 72
Carateristici ale limbajului JavaScript 72
Limbajul JavaScript 72
Tipuri de date si variabile 72
Operatori aritmetici 72
Operatori relationali 72
Operatori de egalitate 72
Operatori logici 72
Operatori logici pe biti 72
Operatorul ‘,’ 73
Operatorul conditional 73
Operatorul de concatenare 73
Instructiuni 73
Functii predefinite 73
Exemplificari utilizand JavaScript 74
Legatura intre limbajul JavaScript si elementele dintr-un formular 75
Eventhandler 77
Obiecte 79
Obiectul window 79
Obiectul location 82
Obiectul document 83
Obiectul forms 84
Obiectul image 85
Obiectul date 86
Obiectul navigator 86
Obiectul layers – (all-) 87
Obiectul Math. 91
Obiectul Array 91
Obiectul String 92
Animatii 94
Aplicatie complexe utilizand limbajul JavaScript 95
Limbajul PHP 109
Primii pasi 109
Notiuni introductive 111
Limbajul PHP 111
Functiile matematice 111
Functiile pentru prelucrarea sirurilor de caractere 112
Declararea de vectori 112
Instructiuni si functii pentru lucrul cu vectori 112
Aplicatie complexe utilizand limbajul PHP, JavaScript, si HTML 113
BIBLIOGRAFIE 118

Extras din document

I. Consideraţii generale privind Internet şi World Wide Web

La ora actuală în lume există milioane de calculatoare, care sunt folosite în cele mai diverse domenii, multe dintre aceste calculatoare sunt legate între ele, interconectate în forma reţelelor de calculatoare. Multe din aceste reţele sunt la rândul lor conectate între ele, formând inter-reţele (reţele de reţele de calculatoare). Denumirea de internet desemnează o reţea de reţele ("net" însemnând în limba engleză "reţea"). Cea mai mare intereţea publică (reţea de reţele de calculatoare cu acces public) este reţeaua Internet.

Principala atracţie a Internetului o reprezintă World Wide Web-ul. Acesta a constituit partea cu dezvoltarea cea mai rapidă şi cea mai populară a Internetului (cu excepţia, probabil, a fluxului voluminos de e-mail de pe tot globul). Din punct de vedere tehnic Web-ul, nu este decât o parte a Internetului sau mai corect spus, o componentă, care permite navigarea prin Internet.

Web-ul reprezintă o interfaţă, o fereastră spre Internet sau o metodă de a ajunge în locurile dorite. Popularitatea sa derivă din trei aspecte distincte şi anume:

- Maschează limbajul pretenţios folosit pentru adresele Internet şi pentru comenzile specifice.

- Grupează mai multe componente diferite ale Internetului într-o singură interfaţă.

- Permite ca pe lângă citirea textului să se vizualizeze imagini, să se asculte sunete şi chiar să se urmărească filme (în raport de resursele calculatorului - client).

Un pas important în evoluţia Web-ului a fost dezvoltarea browsererelor grafice, care puteau fi rulate pe un PC desktop sau pe un Macintosh, permiţând utilizatorului să folosească tehnicile familiare disponibile şi în alte programe, încorporând formate de text şi grafică în ecranul de navigare etc. Primul program de acest tip a fost NCSA Mosaic, dezvoltat de centrul naţional pentru aplicaţii de supercalculatoare şi distribuit gratuit.

Web-ul a permis browserelor să afişeze imagini chiar în mijlocul textului, fără a fi nevoie să se cunoască metoda de decodificare a fişierelor. Specialiştii în mass media afirmă că o imagine contează cât o mie de cuvinte, imaginile din articolele de ziar sau din emisiunile TV fiind incomparabil mai sugestive decât şiruri lungi de text scris la maşină. Deci acest ingredient final a permis ca Web-ul să pară atât sensibil, cât şi interesant pentru persoana care nu ar fi învăţat niciodată ce înseamnă o expresie obişnuită in Unix.

Creatorii de browse Nestcape şi Microsoft încearcă fiecare să dezvolte soluţii globale care să transforme produsele proprii în "platforme" ale tuturor operaţiilor din Internet. La ora actuală existză companii care oferă conturi Internet gratuite, având o interfaţă pentru e-mail bazată pe Web. Gratuitatea găzduirii site-urilor este condiţionată de menţinerea pe ecran a unei ferestre publicitare. Există şi alte modalităţi de a intra in lumea Internetului, fără a fi nevoie de un calculator, cum ar fi Web TV (pentru care este nevoie de un televizor, un modem, o tastatură şi o telecomandă), sau a unui modem, cum ar fi DirectPC (este nevoie de un calculator şi de o antenă specială pentru satelit).

Dezvoltarea Internetului, combinată cu apariţia reţelelor de tip Internet locale, de dimensiuni mai mici, care funcţionează după principiile Internetului, a dus la cerinţe din partea utilizatorului pentru ca partea de software să îi ajute să recupereze documentele de la distanţă, să colaboreze prin intermediul legăturilor de reţea şi să salveze sau să publice documente. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, producătorii de software au adăugat componentele Internet la programele lor.

O mare parte din eleganţa Internetului constă în cantitatea impresionantă de putere de prelucrare şi de stocare a programelor de dimensiuni mari şi a informaţiilor dense, operaţii care au loc în Internet şi nu în calculatorul propriu. Calculatorul propriu - fie că este un PC, un Mac sau o staţie de lucru Unix - rămâne doar o rampă de lansare către lumea Internetului. Această structură comună de facilităţi Internet este referită uneori cu expresia client-server. Calculatorul personal (sau programul care rulează pe acesta) este clientul, iar sursa de informaţii sau site-ul World Wide Web este serverul. Serverele reprezintă depozite centralizate de informaţii sau de manipulatori specializaţi pentru anumite tipuri de trafic. Clientul nu trebuie decât să se conecteze la serverul potrivit şi astfel foarte multe lucruri interesante vor fi la dispoziţia sa, fără a fi nevoie să supraîncarce calculatorul propriu. Acesta este unul din principalele motive pentru care nu are importanţă ce tip de calculator se utilizează.

WWW este un sistem distribuit. Informaţiile sunt plasate în mii de site-uri. Când utilizatorul doreşte o informaţie, apelează site-ul care a publicat-o. Fiecare site şi fiecare pagină de informaţii au o adresă unică numită URL (Uniform Resource Locator URL = identificator uniform al resursei). Aceată informaţie publicată într-un site poate fi oricând actualizată de autorul site-ului.WWW devine din ce în ce mai mult un sistem interactiv. Evoluţia tehnologiilor Web îl transformă într-un mediu de comunicare. De exemplu, includerea formularelor în paginile Web permite colectarea de informaţii de la utilizator.

Termeni care se vehiculează în lumea Web-ului sunt:

- Host – Computer legat la Internet care găzduieşte unul sau mai multe servere;

- Server Web – Software care administrează site-uri web;

- Site Web – Colecţie structurată de pagini web;

- Pagină (document) web – Conţinutul unui fişier, afişat ca urmare a unei cereri a utilizatorului;

- Pagină home – Pagina de intrare a unui site.

Un host poate găzdui mai multe tipuri de servere (FTP, Gopher, Web). Fiecare tip de server are propriul tip de comunicaţie cu Internet-ul. Protocolul de comunicaţie al server-elor web se numeşte HTTP (Hyper Text Transformer Protocol).

Un server web administrează mai multe site-uri web. Un site conţine una sau mai multe pagini între care există legături. Pagina home este intrarea în site.

Browsere WEB

Pentru a accede la web, utilizatorul trebuie să aibă instalat pe computerul său un browser.

Browser-ul este o aplicaţie cu trei funcţii principale: accesul la informaţii, formatare şi afişarea informaţiilor. Utilizatorul furnizează browser-ului adresa paginii dorite (URL-ul). Browser-ul solicită conectarea la server-ul web, pe baza protocolului HTTP. O dată conectarea acceptată, server-ul transmite browser-ului fişierul cerut. Browser-ul formatează pagina şi o afişează pe monitorul utilizatorului.

Formatarea se face în funcţie de:

- indicaţiile de formatare conţinute în fişierul primit;

- caracteristicile platformei cu care lucrează utilizatorul.

Piaţa are o ofertă bogată de browsere disponibile pentru diverse platforme. Există browsere operaţionale pe sisteme cu interfaţă grafică (Macintosh, Windows), dar şi pe sisteme cu interfaţă exclusiv textuală. Poziţia dominantă pe piaţă este ocupată de Microsoft Internet Explorer (IE) şi Netscape Navigator (NN). IE este operaţional sub Windows (începând cu 3.1), sub UNIX şi pentru calculatoare Apple. Netscape Navigator este componentă a unui set de instrumente Internet, numit Netscape Communicator al firmei Netscape Communications Corporation. Componenta numită Netscape Composer permite editarea paginilor Web. Netscape Navigator este operaţional sub Windows, sub anumite versiuni UNIX şi pentru Apple.

Fisiere in arhiva (1):

  • Webdesign.doc