Cuprins
- I. Consideraţii generale privind Internet şi World Wide Web 1
- Browsere WEB 2
- Primii pasi catre constructia unui site 3
- II. Principii de baza in design 5
- Aliniere 5
- Proximitatea 7
- Repetitia 9
- Contrastul 10
- III HTML (Hyper Text Markup Language) 13
- Crearea unui document HTML 14
- TAG-uri HTML 15
- Tag-uri din cadrul documentului HTML 16
- Culori, fonturi, margini 16
- Culoarea de fond 16
- Culoare pentru tag-ul body 17
- Culoarea textului 17
- Atribute multiple 18
- Textul de bază (basefont) 19
- Marginile paginii Web 19
- Stilurile blocurilor de text 20
- Stiluri logice 24
- Configurarea fonturilor 25
- Culoarea fontului 25
- Familia fontului 26
- Mărimea fontului 27
- Grosimea unui font 28
- Blocuri de texte 28
- Blocul preformatat 30
- Blocuri paragraf (tag-ul <p>) 31
- Blocuri de titlu 32
- Linii orizontale 32
- Tabele 33
- Precizarea culorilor de fond pentru un tabel 36
- Dimensionarea unui tabel 39
- Imagini 39
- Alinierea unei imagini în pagina Web 40
- Alinierea textului în jurul unei imagini 41
- Imaginea pentru fondul unei pagini Web 43
- Imagini ca legaturi 43
- Legaturi(Link-uri) 44
- Alegerea între două pagini 44
- Link catre un site 45
- Legătură către o ancoră din acelaşi document 45
- Ancoră aflată în alt document 47
- O pagină nouă într-o fereastră nouă 47
- Stabilirea culorilor pentru legături 48
- Formulare 48
- Despre formulare 48
- Tag-ul <form > 48
- Tag-ul <input>: 49
- Liste de selectie <select> <option >…. </select> 50
- Lista de selectie cu selectii multiple 51
- Campuri de editare multiple 51
- Harti de imagini 53
- Evenimentele „onfocus” si „onblur” 54
- Reguli CSS ( Foi de stil in cascada) 56
- Structura unei reguli CSS 56
- Class ca selector 57
- ID ca selector 58
- Sintaxa pentru definirea unui element ID este următoarea: 58
- Comentarii 58
- Pseudo-clase şi pseudo-elemente 58
- Pseudo-clasa anchor 58
- Pseudo-elemente 58
- Precedenţa regulilor 59
- Stiluri in-line 59
- Stiluri definite în fişiere externe 59
- Atribute CSS 60
- Font 60
- Background şi culoare 61
- Text 61
- Distanţa dintre rânduri 61
- Stiluri pentru diferite medii 61
- Configurarea blocurilor de text 62
- Dimensiunile unui bloc 62
- Marginile blocului 62
- Distanţa dintre conţinut şi chenar 62
- Valori posibile ale atributelor sunt 63
- Lăţimea chenarului 63
- Exemplificam utilizarea regulilor CSS : 64
- JavaScript 72
- Carateristici ale limbajului JavaScript 72
- Limbajul JavaScript 72
- Tipuri de date si variabile 72
- Operatori aritmetici 72
- Operatori relationali 72
- Operatori de egalitate 72
- Operatori logici 72
- Operatori logici pe biti 72
- Operatorul ‘,’ 73
- Operatorul conditional 73
- Operatorul de concatenare 73
- Instructiuni 73
- Functii predefinite 73
- Exemplificari utilizand JavaScript 74
- Legatura intre limbajul JavaScript si elementele dintr-un formular 75
- Eventhandler 77
- Obiecte 79
- Obiectul window 79
- Obiectul location 82
- Obiectul document 83
- Obiectul forms 84
- Obiectul image 85
- Obiectul date 86
- Obiectul navigator 86
- Obiectul layers – (all-) 87
- Obiectul Math. 91
- Obiectul Array 91
- Obiectul String 92
- Animatii 94
- Aplicatie complexe utilizand limbajul JavaScript 95
- Limbajul PHP 109
- Primii pasi 109
- Notiuni introductive 111
- Limbajul PHP 111
- Functiile matematice 111
- Functiile pentru prelucrarea sirurilor de caractere 112
- Declararea de vectori 112
- Instructiuni si functii pentru lucrul cu vectori 112
- Aplicatie complexe utilizand limbajul PHP, JavaScript, si HTML 113
- BIBLIOGRAFIE 118
Extras din curs
I. Consideraţii generale privind Internet şi World Wide Web
La ora actuală în lume există milioane de calculatoare, care sunt folosite în cele mai diverse domenii, multe dintre aceste calculatoare sunt legate între ele, interconectate în forma reţelelor de calculatoare. Multe din aceste reţele sunt la rândul lor conectate între ele, formând inter-reţele (reţele de reţele de calculatoare). Denumirea de internet desemnează o reţea de reţele ("net" însemnând în limba engleză "reţea"). Cea mai mare intereţea publică (reţea de reţele de calculatoare cu acces public) este reţeaua Internet.
Principala atracţie a Internetului o reprezintă World Wide Web-ul. Acesta a constituit partea cu dezvoltarea cea mai rapidă şi cea mai populară a Internetului (cu excepţia, probabil, a fluxului voluminos de e-mail de pe tot globul). Din punct de vedere tehnic Web-ul, nu este decât o parte a Internetului sau mai corect spus, o componentă, care permite navigarea prin Internet.
Web-ul reprezintă o interfaţă, o fereastră spre Internet sau o metodă de a ajunge în locurile dorite. Popularitatea sa derivă din trei aspecte distincte şi anume:
- Maschează limbajul pretenţios folosit pentru adresele Internet şi pentru comenzile specifice.
- Grupează mai multe componente diferite ale Internetului într-o singură interfaţă.
- Permite ca pe lângă citirea textului să se vizualizeze imagini, să se asculte sunete şi chiar să se urmărească filme (în raport de resursele calculatorului - client).
Un pas important în evoluţia Web-ului a fost dezvoltarea browsererelor grafice, care puteau fi rulate pe un PC desktop sau pe un Macintosh, permiţând utilizatorului să folosească tehnicile familiare disponibile şi în alte programe, încorporând formate de text şi grafică în ecranul de navigare etc. Primul program de acest tip a fost NCSA Mosaic, dezvoltat de centrul naţional pentru aplicaţii de supercalculatoare şi distribuit gratuit.
Web-ul a permis browserelor să afişeze imagini chiar în mijlocul textului, fără a fi nevoie să se cunoască metoda de decodificare a fişierelor. Specialiştii în mass media afirmă că o imagine contează cât o mie de cuvinte, imaginile din articolele de ziar sau din emisiunile TV fiind incomparabil mai sugestive decât şiruri lungi de text scris la maşină. Deci acest ingredient final a permis ca Web-ul să pară atât sensibil, cât şi interesant pentru persoana care nu ar fi învăţat niciodată ce înseamnă o expresie obişnuită in Unix.
Creatorii de browse Nestcape şi Microsoft încearcă fiecare să dezvolte soluţii globale care să transforme produsele proprii în "platforme" ale tuturor operaţiilor din Internet. La ora actuală existză companii care oferă conturi Internet gratuite, având o interfaţă pentru e-mail bazată pe Web. Gratuitatea găzduirii site-urilor este condiţionată de menţinerea pe ecran a unei ferestre publicitare. Există şi alte modalităţi de a intra in lumea Internetului, fără a fi nevoie de un calculator, cum ar fi Web TV (pentru care este nevoie de un televizor, un modem, o tastatură şi o telecomandă), sau a unui modem, cum ar fi DirectPC (este nevoie de un calculator şi de o antenă specială pentru satelit).
Dezvoltarea Internetului, combinată cu apariţia reţelelor de tip Internet locale, de dimensiuni mai mici, care funcţionează după principiile Internetului, a dus la cerinţe din partea utilizatorului pentru ca partea de software să îi ajute să recupereze documentele de la distanţă, să colaboreze prin intermediul legăturilor de reţea şi să salveze sau să publice documente. Pentru a îndeplini aceste cerinţe, producătorii de software au adăugat componentele Internet la programele lor.
O mare parte din eleganţa Internetului constă în cantitatea impresionantă de putere de prelucrare şi de stocare a programelor de dimensiuni mari şi a informaţiilor dense, operaţii care au loc în Internet şi nu în calculatorul propriu. Calculatorul propriu - fie că este un PC, un Mac sau o staţie de lucru Unix - rămâne doar o rampă de lansare către lumea Internetului. Această structură comună de facilităţi Internet este referită uneori cu expresia client-server. Calculatorul personal (sau programul care rulează pe acesta) este clientul, iar sursa de informaţii sau site-ul World Wide Web este serverul. Serverele reprezintă depozite centralizate de informaţii sau de manipulatori specializaţi pentru anumite tipuri de trafic. Clientul nu trebuie decât să se conecteze la serverul potrivit şi astfel foarte multe lucruri interesante vor fi la dispoziţia sa, fără a fi nevoie să supraîncarce calculatorul propriu. Acesta este unul din principalele motive pentru care nu are importanţă ce tip de calculator se utilizează.
WWW este un sistem distribuit. Informaţiile sunt plasate în mii de site-uri. Când utilizatorul doreşte o informaţie, apelează site-ul care a publicat-o. Fiecare site şi fiecare pagină de informaţii au o adresă unică numită URL (Uniform Resource Locator URL = identificator uniform al resursei). Aceată informaţie publicată într-un site poate fi oricând actualizată de autorul site-ului.WWW devine din ce în ce mai mult un sistem interactiv. Evoluţia tehnologiilor Web îl transformă într-un mediu de comunicare. De exemplu, includerea formularelor în paginile Web permite colectarea de informaţii de la utilizator.
Termeni care se vehiculează în lumea Web-ului sunt:
- Host – Computer legat la Internet care găzduieşte unul sau mai multe servere;
- Server Web – Software care administrează site-uri web;
- Site Web – Colecţie structurată de pagini web;
- Pagină (document) web – Conţinutul unui fişier, afişat ca urmare a unei cereri a utilizatorului;
- Pagină home – Pagina de intrare a unui site.
Un host poate găzdui mai multe tipuri de servere (FTP, Gopher, Web). Fiecare tip de server are propriul tip de comunicaţie cu Internet-ul. Protocolul de comunicaţie al server-elor web se numeşte HTTP (Hyper Text Transformer Protocol).
Un server web administrează mai multe site-uri web. Un site conţine una sau mai multe pagini între care există legături. Pagina home este intrarea în site.
Browsere WEB
Pentru a accede la web, utilizatorul trebuie să aibă instalat pe computerul său un browser.
Browser-ul este o aplicaţie cu trei funcţii principale: accesul la informaţii, formatare şi afişarea informaţiilor. Utilizatorul furnizează browser-ului adresa paginii dorite (URL-ul). Browser-ul solicită conectarea la server-ul web, pe baza protocolului HTTP. O dată conectarea acceptată, server-ul transmite browser-ului fişierul cerut. Browser-ul formatează pagina şi o afişează pe monitorul utilizatorului.
Formatarea se face în funcţie de:
- indicaţiile de formatare conţinute în fişierul primit;
- caracteristicile platformei cu care lucrează utilizatorul.
Piaţa are o ofertă bogată de browsere disponibile pentru diverse platforme. Există browsere operaţionale pe sisteme cu interfaţă grafică (Macintosh, Windows), dar şi pe sisteme cu interfaţă exclusiv textuală. Poziţia dominantă pe piaţă este ocupată de Microsoft Internet Explorer (IE) şi Netscape Navigator (NN). IE este operaţional sub Windows (începând cu 3.1), sub UNIX şi pentru calculatoare Apple. Netscape Navigator este componentă a unui set de instrumente Internet, numit Netscape Communicator al firmei Netscape Communications Corporation. Componenta numită Netscape Composer permite editarea paginilor Web. Netscape Navigator este operaţional sub Windows, sub anumite versiuni UNIX şi pentru Apple.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Webdesign.doc