Chimie Anorganica

Imagine preview
(8/10 din 14 voturi)

Acest curs prezinta Chimie Anorganica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 116 de pagini .

Profesor: mirela rodica costache

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Chimie Anorganica

Cuprins

1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE 1
2. LEGILE FUNDAMENTALE ALE CHIMIEI 15
3. ATOMUL 19
4. OXIDAREA ŞI REDUCEREA 25
5. LEGĂTURI CHIMICE 31
6. SOLUŢII 37
7. COMBINAŢII ANORGANICE 43
8. TABELUL PERIODIC 61
9. METALE 68
10. NEMETALE 84
11. POLUAREA MEDIULUI. CONTAMINAREA PRODUSELOR ALIMENTARE 99
Anexa 1 107
Anexa 2 110
Bibliografie 113

Extras din document

Capitolul I

NOŢIUNI FUNDAMENTALE

1.1. Materia.

Universul este format din materie, prezentă sub două forme: substanţă şi energie radiantă.

Materia este în continuă transformare.

Substanţa reprezintă o formă de existenţă a materiei cu o compoziţie şi structură definită.

O anumită cantitate dintr-o substanţă sub o formă şi un volum oarecare, reprezintă un corp realizat din substanţa respectivă (de exemplu: dacă considerăm ca substanţă - fierul, un cui reprezintă un corp realizat din fier).

Substanţele se clasifică în substanţe pure şi amestecuri.

Substanţa pură are o compoziţie determinată, indiferent de modul de obţinere şi are proprietăţi fizice constante (densitate, temperatura de topire, de fierbere, lichefiere etc.), iar prin procedee fizice obişnuite, nu poate fi descompusă în alte substanţe.

În natură, în cele mai multe cazuri, substanţele nu sunt pure, ci impure, adică conţin şi alte substanţe denumite “impurităţi “.

Purificarea substanţelor impure poate fi realizată prin diferite procedee, funcţie de starea de agregare: filtrare, decantare, distilare, evaporare, cristalizare.

Substanţele pure pot fi:

- substanţe simple, care prin metode chimice nu pot fi descompuse în alte componente - cu caracter de metal ( cupru, sodiu, calciu, fier), cu caracter de nemetal (oxigen, azot, clor, sulf, carbon)) sau cu caracter de metal şi nemetal (stibiu, arsen);

- substanţe compuse (denumite şi combinaţii) care rezultă din combinarea a două sau mai multe substanţe simple şi pot fi descompuse în substanţele din care s-au obţinut ( sulfat de sodiu, sulfură de fie, carbonat de calciu).

Amestecurile sunt formate din diferite cantităţi de substanţe diferite, putând fi omogene sau eterogene.

Amestecul omogen are aceleaşi proprietăţi în tot volumul său (de exemplu: soluţia de zahăr), spre deosebire de amestecul eterogen (de exemplu: laptele).

În amestecuri, fiecare substanţă componentă îşi păstrează proprietăţile specifice (de exemplu: amestecul de pilitură de fier şi sulf). În anumite condiţii, de exemplu , sub acţiunea căldurii, dintr-un amestec de două sau mai multe substanţe se formează una sau mai multe substanţe cu proprietăţi diferite de cele ale componentelor; înseamnă că a avut loc o transformare chimică (reacţie chimică), iar rezultatul este o combinaţie chimică (de exemplu: prin încălzirea amestecului de pilitură de fier şi sulf se obţine sulfura de fier).

1.2. Transformările materiei

Transformările materiei au loc prin mişcare, care reprezintă o formă de existenţă a materiei. Fenomenele care au loc în univers se datorează diferitelor tipuri de mişcare a materiei: mecanică, fizică, chimică, biologică, ce constituie obiectul de studiu a diferitelor ramuri ale chimiei. Mişcarea mecanică a materiei reprezintă deplasarea unui corp în spaţiu; mişcarea fizică constă în mişcarea moleculelor (căldura); mişcarea fotonilor cauzează lumina, mişcarea electronilor –electricitatea; mişcarea chimică constă în cedarea şi acceptarea de electroni ai atomilor; mişcarea biologică reprezintă o formă complexă de mişcare a materiei vii ( organisme vegetale, animale).

Chimia este ştiinţa fundamentală care studiază materia şi transformările sale.

Transformările suferite de materie pot fi de natură fizică sau chimică.

Prin transformările fizice (fenomene fizice) se modifică proprietăţile fizice ale materiei, fără a rezulta substanţe noi, pe când transformările chimice (fenomenele chimice) modifică proprietăţile chimice ale materiei, ducând la apariţia de substanţe noi.

Chimia studiază starea generală, compoziţia, structura, obţinerea, proprietăţile şi tranformările substanţelor, cauzele şi legile după care au loc acestea din urmă. Chimia cuprinde două mari domenii: chimia organică în cadrul căreie se studiază materia alcătuită din compuşii carbonului (hidrocarburi şi derivaţii acestora) şi chimia anorganică care studiază subtanţele care nu conţin carbon, cu excepţia unor compuşi simpli ai carbonului (oxizi, carbonaţi, carburi).

Fisiere in arhiva (1):

  • Chimie Anorganica.doc