Circuitul Azotului în Natură

Curs
9/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 29 în total
Cuvinte : 6651
Mărime: 174.37KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Otilia Pintilie, Toma Liliana
Documentul a fost prezentat in cadrul Facultatii de Chimie

Extras din document

CAPITOLUL I

STADIUL ACTUAL AL CERCETÃRILOR PRIVIND CIRCUITUL AZOTULUI ÎN NATURÃ

Chimiştii au găsit mijlocul de a izgoni din agriculură spectrul „foametei de azot” şi au rezolvat problema fixării azotului atmosferic. Aceasta însă nu înseamnă ca problema este definitiv eliminată.

Savanţii din întreaga lume caută procedee noi, mai ieftine şi mai eficiente pentru fixarea azotului. Cercetările se efectuează în două direcţii: biologică şi tehnică.

Cercetările lui Delwiche (1970) referitoare la substanţele organice azotate din mare, sunt raportate la cei 10 cm de strat „activ” de la fundul oceanului, în timp ce Söderlund şi Svensson (1976) iau în consideraţie azotul organic dizolvat în coloana de apă.

Mulder, Lie şi Woldendorp (1969) consideră că bacteriile fixatoare de azot liber au o contribuţie minoră la economia globală a acestui element în natură şi la fertilitatea solului, pe baza următoarelor argumente:

- numărul celulelor de Azotobacter şi Beijerinckia, în foarte multe soluri, este relativ mic; s-a demonstrat, în plus, că prezenţa în rizosferă a unui număr mare de bacterii fixatoare de azot, ca Azotobacter, Beijerinckia, Derxia şi Azospirillum, nu atestă rolul lor în economia azotului din sistemul respectiv;

- stimularea fixării azotului necesită consumul unor cantităţi mari de carbon organic;

- în prezenţa compuşilor cu azot în mediu, îi utilizează preferenţial pe aceştia, diminuându-şi, semnificativ, capacitatea fixatoare;

- în solurile fertile, activitatea lor este uşor depresată de microorganismele nefixatoare care consumă substraturile organice cu carbon.

Day şi colab. (1984), utilizând tehnici mai riguroase, apreciază contribuţia bacteriilor chemotrofe libere la 2-3 kg N/ha/an şi cu un rol mai important în regiunile tropicale decât în cele temperate.

În ansamblu, în special pe baza studiilor de laborator efectuate cu tehnici moderne ,se consideră că rolul acestei categorii de microorganisme în fixarea azotului şi fertilitatea solului este incert. Ele explică lipsa de interes pentru bacteriile Azotobacter. Beijerinckia, Clostridium etc., atat de mult studiate până în anii 1950.

După Evans şi Barber (1977), leguminoasele cultivate şi cele din flora spontană introduc în sol 90 x 106 tone N/an, respectiv aproximativ jumatate din cantitatea totală de azot fixat pe cale biologică. Capacitatea fixatoare a sistemului Rhizobium/ lucernă sau Rhizobium/ lupin, poate reprezenta între 350 şi 600 kg N/ha/an.

Eficienţa este determinată de caracterul integrat al simbiozei, în cursul căreia bacteriile beneficiază de glucidele sintetizate de plante, în cursul fotosintezei, la rândul lor ,cedând produşii rezultaţi din fixarea azotului, pe care îi exporta direct din nodul în organismul plantei pe calea unui sistem specializat.

Delwiche (1970 – 1976) semnalează un fapt deosebit, care, deşi este raportat la perioada anilor 1970, îşi păstrează întreaga semnificaţie. Câştigul total de azot fixat anual este de 92 milioane de tone, în timp ce pierderile prin denitrificare sunt limitate la 83 tone N/an. Diferenţa de 9 milioane de tone/an reprezintă, probabil, cantitatea de azot fixat care este introdus anual în biosferă, în structura diferitelor molecule din sol, lacuri, râuri, oceane, precum şi în rezervoarele subterane.

După Audus, Ghinea şi Ghiorghiade (l970) putem întâlni o acţiune directă împotriva organismelor, alterând un proces fundamental comun. Poate exista şi o acţiune selectivă, fiind inhibate doar procesele vitale ale unui grup de microorganisme. Unele erbicide pot favoriza, direct sau indirect, o serie de microorganisme care, astfel, pot substitui alţi compuşi ai microbiotei, modificând echilibrul microbian al solului.

Preview document

Circuitul Azotului în Natură - Pagina 1
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 2
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 3
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 4
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 5
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 6
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 7
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 8
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 9
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 10
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 11
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 12
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 13
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 14
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 15
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 16
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 17
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 18
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 19
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 20
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 21
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 22
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 23
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 24
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 25
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 26
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 27
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 28
Circuitul Azotului în Natură - Pagina 29

Conținut arhivă zip

  • Circuitul Azotului in Natura.doc

Alții au mai descărcat și

Chimie Anorganică

1. SOLUŢII Definiţie Clasificare Concentraţia soluţiilor şi modalităţi de exprimare a acesteia Prepararea unor soluţii de NaOH şi de HCl de o...

Metode de Obținere și de Prelucrare a Uleiurilor Volatile

Separarea unei arome din mediul sau natural este o problemă dificilă, deoarece aceasta trebuie izolată sau concentrată cu un minimum de pierderi,...

Uleiuri Volatile

3.1 Alcooli fenolici si aromatici In uleiurile eterice , alcoolii se găsesc in stare liberă sau esterificată, având utilizări in fitoterapie. -...

Electrochimie

Electrochimia prezintă o ramură a chimiei-fizice, care studiază sistemele care conţin ioni, precum şi procesele care decurg la suprafeţele de...

Caracterizarea Generală a Elementelor cu Caracter Metalic

Proprietăţi fizice - Stare de agregare: solidă (excepţie: Hg şi Tl); - Conductibilitatea termică şi electrică: datorită mobilităţii electronilor...

Chimie Anorganica

CLORUL - Cl STARE NATURALĂ În natură, clorul se găseşte numai combinat, datorită marii sale reactivităţi. Se întâlneşte sub formă de : acid...

Solutii

Solutia este un amestec omogen de 2 sau mai multe componente, prin urmare proprietatile fizico-chimice sunt identice in toata masa de solute+e....

Aerosoli

AEROSOLII Aerosolii reprezinta starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos. Mediul gazos este...

Ai nevoie de altceva?