Polarizația

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 5118
Mărime: 251.21KB (arhivat)
Publicat de: Daniel Bodea
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nistreanu Viorica

Extras din curs

3.6. Polarizatia mutuala a moleculelor. Legaturi intermoleculare

Polarizatia mutuala a ionilor face imposibila realizarea unor legaturi ionice pure si explica o serie de proprietati ale retelelor ionice.

Polarizatia mutuala a moleculelor datorata polaritatii si polarizabilitatii acestora este cauza aparitiei unor legaturi intermoleculare si deci a coeziunii si stabilitatii compusilor moleculari ca si a unor proprietati fizice ale acestora: puncte de topire, de fierbere, calduri latente de topire si de vaporizare la punctul de fierbere, calduri specifice, etc. Aceste interactii care apar între molecule sunt cunoscute sub numele de forte Van der Waals si legaturi de hidrogen.

Trebuie remarcat ca astfel de interactii între molecule sau intramoleculare si ioni sunt raspunzatoare nu numai de stabilitatea moleculara, dar stau si la baza altor fenomene, cum ar fi dizolvarea, disocierea electrolitica, ionizarea în solutie, solvatarea ionilor, etc.

3.6.1. Forte VAN DER WAALS

Moleculele diatomice în stare gazoasa ca si moleculele mono sau poliatomice saturate din punct de vedere al covalentei din retelele moleculare se leaga prin forte slabe (13 - 20 kJ.mol-1 ) de natura electrostatice, numite forte van der Waals.

Cele mai slabe interactiuni care se stabilesc între nuclee si învelisul de electroni al particulei învecinate sunt fortele de coeziune care se stabilesc între molecule saturate din punct de vedere al valentei, adica având straturi electronice stabile. Aceste forte nu implica punerea în comun sau transferul de electroni, la baza lor stând fenomenul de polarizatie mutuala dintre particulele componente, iar interactiunea se realizeaza prin interactiuni dipol-dipol, care sunt de trei feluri:

1. interactiuni prin forte de dispersie (interactiuni London);

2. interactiuni prin forte de orientare (interactiuni Keesom);

3. interactiuni prin forte de inductie (interactiuni Debye).

Toate aceste interactiuni sunt de natura electrostatica, dar cum sarcinile dipolilor (instantanei, permanenti sau indusi) sunt mult mai mici decât sarcinile ionilor, fortele dintre dipoli sunt considerabil mai slabe decât interactiile ionice.

r (distanta intermoleculara)

Distanta de echilibru

Curba integrala

U = energia legaturii intermoleculare

( Van der Waals)

Interactiuni atractive ()

Interactiuni repulsive ()

Figura 3.24. Variatia energiei potentiale la formarea legaturilor Van der Waals între doua molecule

Indiferent de natura lor, interactiile dipol-dipol sunt atractive si repulsive, iar instabilitatea retelelor moleculare se datoreste echilibrului dintre ele. Apropierea dintre molecule s-ar face pâna la contopirea lor totala, datorita fortelor atractive, daca concomitent nu s-ar naste fortele repulsive între electronii învelisurilor exterioare ale moleculelor si între nucleele slab ecranate. Particulele se apropie pâna la o distanta intermoleculara minima (distanta de echilibru) la care taria legaturii prin forte van der Waals este maxima si energia legaturii U = UA + UR este minima.

În figura 3.24 este prezentata variatia energiei potentiale la formarea legaturilor intermoleculare van der Waals.

Aceasta energie este rezultanta interactiunilor atractive: 6ArAU= (3.19)

a caror raza de actiune este foarte mica, de ordinul a doua-trei diametre moleculare si scade rapid cu cresterea distantei, si a interactiunilor repulsive

Preview document

Polarizația - Pagina 1
Polarizația - Pagina 2
Polarizația - Pagina 3
Polarizația - Pagina 4
Polarizația - Pagina 5
Polarizația - Pagina 6
Polarizația - Pagina 7
Polarizația - Pagina 8
Polarizația - Pagina 9
Polarizația - Pagina 10
Polarizația - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Polarizatia.pdf

Alții au mai descărcat și

Fierul

Simbol: Fe Numar atomic: 26 Masa atomica: 55.845 uam Punctul de topire: 1535.0 °C (1808.15 °K, 2795.0 °F) Punctul de fierbere: 2750.0 °C...

Acidul Clorhidric

ACIDUL CLORHIDRIC OBTINERE.PROPRIETATI Obtinerea acidului clorhidric se poate face prin metoda Glauber bazata pe reactia dintre NaCl si un acid...

Clorofila - colorant natural E 140

INTRODUCERE Industria alimentara are ca obiectiv principal obtinerea produselor alimentare care sa satisfaca din ce in ce mai mult cerintele...

Aerosoli

AEROSOLII Aerosolii reprezinta starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos. Mediul gazos este...

RMN

INTRODUCERE Rezonanţa Magnetică Nucleară este o tehnică foarte des folosită în chimie pentru determinarea structurii diverşilor compuşi chimici,...

Chimie analitică

CURS 1 CHIMIA ANALITICA - scop®elaborarea metodelor de analiza si aplicarea lor in practica pentru determinarea compozitiei chimice a diverselor...

Te-ar putea interesa și

Metale și aliaje utilizate în ingineria electrică

Scopul lucrarii Cunoasterea principalelor materiale si aliaje feroase utilizate in industria electrotehnica.Studiul principalelor proprietati...

Amidonul din Cartofi

1. Introducere Hidratii de carbon care alcatuiesc grupa polizaharidelor au structura macromoleculara. Polizaharidele sunt mult raspandite in...

Valorificarea Amidonului

1. Izolare. Aspect. Semintele plantelor contin pana la 70-80% amidon; continutul tuberculelor este, in general mai mic (16-19%, la cartofi cu 25%...

Materiale Ferimagnetice. Ferite

Capitolul I GENERALITATI Feritele sunt compusi de forma, (MeO)(Fe2O3) in care Me este un metal bivalent (mangan, zinc , nichel, magneziu) sau o...

Microfiltrarea și Pervaporatia în Industria Vinului

Introducere In general separarea este o operatie prin care un amestec este divizat in doua sau mai multe fractiuni ce au compozitii diferite...

Materiale Electrotehnice - Materiale Ferimagnetice

Feritele sunt compusi de forma, (MeO)(Fe2O3) in care Me este un metal bivalent (mangan, zinc , nichel, magneziu) sau o grupare de elememte cu...

Detecția coerentă sau heterodină

In capitolul anterior am analizat detectia radiatiei coerenta ignorand detectia acesteia (cu exceptia analizei deteterminarii frecventei de...

Recapitularea Mărimilor Electromagnetismului

Pentru caracterizarea fenomenelor electromagnetice si a starilor corespunzatoare, teoria macroscopica utilizeaza sase specii de marimi primitive,...

Ai nevoie de altceva?