Bazele Ingineriei Chimice

Curs
8.5/10 (4 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 144 în total
Cuvinte : 40941
Mărime: 1.45MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Nistor Denisa Ileana

Extras din document

Dezvoltarea industriei chimice moderne este o necesitate impusă de progresul economic, social şi spiritual al omenirii. Industria chimică a determinat apariţia unui nou specialist – inginerul chimist – care, la rândul său, a dezvoltat o nouă ştiinţă aplicată: ingineria chimică.

Caracteristici generale ale industriei chimice

Industria chimică este o ramură industrială care, prin procese chimice, fizice şi mecanice, transformă materiile prime în produse de valoare superioară, utilizate direct ca bunuri de consum dar mai ales ca materiale necesare dezvoltării altor ramuri ale economiei. Se apreciază că numai circa 20% din producţia valorică a industriei chimice mondiale ajunge direct la consumatorii finali sub formă de medicamente, lacuri, vopsele, detergenţi, cosmetice, articole foto şi pelicule de cinema. Cea mai mare parte din producţia industriei chimice este destinată dezvoltării altor ramuri ale economiei.

Ca urmare, industria chimică este o ramură hotărâtoare a economiei ţărilor industrializate fără de care nu este posibilă o dezvoltare armonioasă.

În acelaşi timp, industria chimică furnizează agriculturii îngrăşăminte minerale, pesticide şi biostimulatori, este prezentă în construcţii, transporturi şi unele activităţi culturale. Chimizarea este de fapt, ca şi o trăsătură a revoluţiei ştiinţifice şi tehnice contemporane.

O caracteristică principală a industriei chimice este diversitatea. Aceasta se amplifică datorită diversităţii produselor finite, a materiilor prime, a procedeelor, a utilajelor. Referindu-ne numai la produse, din cele câteva milioane de compuşi chimici cunoscuţi, peste 100.000 se fabrică în instalaţii de mare tonaj.

Uneori, pentru fabricarea unui produs, folosind aceleaşi materii prime, se folosesc mai multe procedee sau variante tehnologice.

O altă caracteristică a industriei chimice este complexitatea produselor şi utilajelor. Procesele tehnologice includ atât procese chimice cât şi procese fizice şi mecanice. Inginerul chimist tehnolog trebuie să cunoască desen tehnic, rezistenţa materialelor, protecţia anticorosivă, operaţii unitare fizice şi mecanice, ingineria proceselor chimice, teoria reactoarelor chimice, automatizări, calculatoare, economie şi psihologie industrială, protecţia muncii. La acestea se adaugă cunoştinţe din teoria sistemelor, deoarece combinatele chimice cuprind fabrici, secţii, instalaţii între care există legături complexe prin fluxuri de materiale, energie şi informaţie. Combinatele chimice sunt mari complexe energo-tehnologice integrate.

Conducerea cu ajutorul calculatorului, informatizarea operării, se aplică cu succes în tot mai multe întreprinderi chimice ca mijloc de optimizare continuă a parametrilor, reducerea preţului de cost, creşterea calităţii producţiei şi a siguranţei în funcţionare.

Industria chimică are la bază, cu precădere, procese continue prevăzute cu reglarea automată şi controlul permanent al parametrilor tehnologici prin intermediul unor tablouri centrale de comandă. Datorită mecanizării, automatizării şi cibernetizării, industria chimică se caracterizează printr-o manoperă redusă şi deci o productivitate ridicată.

În industria chimică, materiile prime şi energia au o pondere ridicată în preţul de cost. De aceea, inginerul tehnolog trebuie să fie preocupat continuu:

-de reducerea consumurilor specifice;

-valorificarea superioară şi completă a materiilor prime;

-diversificarea producţiei.

O altă caracteristică a industriei chimice este dinamismul introducerii progresului tehnic, scientizarea. Atât generarea informaţiilor ştiinţifice cât şi aplicarea lor în producţie, sunt mai rapide în acest domeniu. Astfel, dacă volumul informaţiilor ştiinţifice în ansamblu se dublează la 11-12 ani, în domeniul chimiei şi ingineriei chimice, informaţia ştiinţifică şi tehnică se dublează la 8 ani. Perfecţionarea rapidă a tehnologiilor şi utilajelor face ca instalaţiile existente să se uzeze moral înainte de apariţia uzurii fizice şi uneori chiar înainte de scoaterea produsului pe piaţă. De aceea, asimilarea unei tehnologii trebuie să fie susţinută de cercetări proprii de inginerie chimică, de formarea unor specialişti în proiectarea, construcţia şi operarea instalaţiilor, de o bază proprie de materiale de construcţie de înaltă performanţă, piese de schimb etc.

Trăsături specifice industriei chimice anorganice

Industria anorganică se mai numeşte industria chimică de bază deoarece furnizează materiale necesare pentru obţinerea altor produse chimice, pentru dezvoltarea altor industrii cât şi pentru alte ramuri ale economiei: agricultură, transporturi, comerţ.

Din punct de vedere chimic, produsele anorganice folosite la scară industrială sunt acizi, baze, săruri, oxizi, substanţe simple. Marea industrie anorganică include un număr relativ redus de produse care se fabrică însă în cantităţi uriaşe. Printre acestea menţionăm îngrăşămintele minerale şi produsele anorganice de bază: acid sulfuric, acid azotic, acid clorhidric, clor, hidroxid de sodiu, carbonat de sodiu ş.a.

Pentru creşterea producţiei, concomitent cu reducerea preţului de cost, au fost concepute instalaţii tot mai mari. Au devenit obişnuite linii de fabricaţie de peste 1500 t/zi amoniac, acid sulfuric, acid fosforic sau uree.

Gigantismul este o trăsătură specifică industriei anorganice. La aceasta se adaugă trăsăturile generale ale industriei chimice care capătă valenţe aparte în cazul industriei anorganice: complexitatea, integrarea, automatizarea şi informatizarea, dinamismul, poluarea mediului, coroziune, siguranţa şi continuitatea în funcţionare. Totodată, marea industrie anorganică are o serie de probleme din care unele nu au fost încă satisfăcător rezolvate la scară mondială.

Printre acestea cităm:

- gradul redus de valorificare al unor elemente (clor, sodiu, calciu) din materiile prime la fabricarea sodei calcinate prin procedeul amoniacal şi poluarea avansată a apelor;

- valorificarea redusă a materiilor prime (uneori de import) la fabricarea acidului fosforic, prin neutralizarea fosfoghipsului;

Preview document

Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 1
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 2
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 3
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 4
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 5
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 6
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 7
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 8
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 9
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 10
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 11
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 12
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 13
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 14
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 15
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 16
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 17
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 18
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 19
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 20
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 21
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 22
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 23
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 24
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 25
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 26
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 27
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 28
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 29
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 30
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 31
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 32
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 33
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 34
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 35
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 36
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 37
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 38
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 39
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 40
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 41
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 42
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 43
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 44
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 45
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 46
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 47
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 48
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 49
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 50
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 51
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 52
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 53
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 54
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 55
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 56
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 57
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 58
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 59
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 60
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 61
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 62
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 63
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 64
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 65
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 66
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 67
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 68
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 69
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 70
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 71
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 72
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 73
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 74
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 75
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 76
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 77
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 78
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 79
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 80
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 81
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 82
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 83
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 84
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 85
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 86
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 87
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 88
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 89
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 90
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 91
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 92
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 93
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 94
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 95
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 96
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 97
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 98
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 99
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 100
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 101
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 102
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 103
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 104
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 105
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 106
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 107
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 108
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 109
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 110
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 111
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 112
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 113
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 114
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 115
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 116
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 117
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 118
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 119
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 120
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 121
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 122
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 123
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 124
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 125
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 126
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 127
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 128
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 129
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 130
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 131
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 132
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 133
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 134
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 135
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 136
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 137
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 138
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 139
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 140
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 141
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 142
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 143
Bazele Ingineriei Chimice - Pagina 144

Conținut arhivă zip

  • Bazele Ingineriei Chimice.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea unui Grup de Contact din Cadrul unei Instalatii de Obtinere a Acidului Sulfuric din Sulf

TEMA DE PROIECTARE: Proiectarea unui grup de contact din cadrul unei instalatii de obtinere a H2SO4 din sulf. Capacitatea de productie a...

Dimensionarea unui Schimbător de Căldura Folosit la Incălzirea unui Debit de Amestec Benzen - Toluen

DATE DE PROIECTARE Să se dimensioneze tehnologic un schimbător de căldură care încălzeşte un amestec format din benzen şi toluen. Datele de...

Dimensionarea Schimbătorului de Caldură

Referat de literatură Schimbătoare de căldură 1.Introducere Aparatele termice folosite în industria chimică servesc la realizarea unor operaţii...

Biogazul - Energie prin Conversie Naturala

Deoarece rezervele clasice de combustibili sunt epuizabile, omenirea se îndreaptă spre găsirea de noi surse de energie bazate pe resurse...

Schimbator de Caldura cu Fascicul Tubular

Să se dimensioneze un schimbător de căldură tubular pentru încălzirea a 15 tone/oră ulei de transformator de la 200C pana la 1200C. Se va utiliza...

Dimensionarea Schimbătorului de Căldura

1. Definirea temei Să se dimensioneze schimbătorul de căldură şi coloana de absorbţie dintr-o instalaţie de sechestrare a bioxidului de carbon...

Metode Spectrometrice de Determinare a Ionilor Metalici din Apele Recirculate

Recircularea apei este un proces prin care apa reziduală este tratată în vederea îmbunătăţirii ei calitative cu eliminarea impurităţilor şi...

Sapunuri Substante Tensioactive

In societatea primitivã, chiar si in zilele de azi, hainele erau curatate, prin cu pietre pe malul unei ape curgatoare. In dictionar, ”detergent”...

Ai nevoie de altceva?