Biotehnologie generală

Curs
9/10 (1 vot)
Conține 9 fișiere: doc, docx, jpg
Pagini : 246 în total
Cuvinte : 68831
Mărime: 7.61MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Introducere

Progresele civilizaţiei umane sunt strâns legate de dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, de succesele omului în competiţie cu natura. Considerându-se în avantaj în dorinţa de a avea cât mai mult, omul a neglijat echilibrul dintre consum şi resurse. Acest lucru a determinat apariţia unor crize în domeniile energiei, materiilor prime şi alimentaţiei, soldate cu evidente transformări în gândirea şi cercetarea ştiinţifică, pe mai multe planuri. Una dintre principalele reacţii, ca urmare a condiţiilor create, a fost revizuirea vechilor concepte tehnologice şi reexaminarea modului în care în natură se realizează cele mai complicate transformări, cu un consum minim de energie şi cu eliminarea totală a produselor secundare nedorite. Totodată, s-a dezvoltat considerabil concepţia conform căreia succesul dezvoltării în afara restricţiilor va fi asigurat pe de o parte de reorientarea multor ramuri industriale spre exploatarea resurselor vegetale regene¬rabile, iar pe de altă parte de translarea la scară industrială a unor procese care au loc în natură, sau a unor secvenţe ale acestora, pentru a obţine produsele dorite.

Referitor la acestea, industria de celuloză şi hârtie dispune de soluţii pentru re¬zolvarea unor probleme incluse în sfera biotehnologiei (Fig. 1).

Figura 1 Componentele de bază ale proceselor biotehnologice

Avantajele utilizării microorganismelor în realizarea proceselor biotehnologice sunt:

- prezenţa unui aparat enzimatic foarte bogat şi foarte mobil. Microorganismele au capacitatea de a biosintetiza rapid enzime adaptate la substrat;

- au o mare capacitate de biosinteză, ceea ce le permite să-şi procure elementele necesare vieţii din cele mai variate substraturi;

- au o mare adaptabilitate la condiţiile de mediu, chiar şi la cele mai vitrege; micro¬organismele se adaptează mult mai uşor la schimbările de mediu compara¬tiv cu plantele, ceea ce conduce la o asimetrie evoluţionară, cu implicaţii însă asupra sănătăţii plantelor.

În funcţie de natura lor, microorganismele se caracterizează printr-o viteză mare de mul¬tiplicare, timpul de dublare a masei celulare fiind de 30 min pentru bacterii, 4 h pentru drojdii, 18 h pentru fungii.

Potrivit opiniei microbiologilor, există suficiente argumente care pledează în favoarea unor tehnologii bazate pe acţiunea microorganismelor. În România există deja experienţe în obţine¬rea drojdiilor furajere şi tratarea apelor reziduale, posibilităţile de aplicare a proceselor bio¬tehnologice fiind însă mult mai numeroase. Iată, de exem¬plu, în Tabelul 1 prezentate unele produse care se obţin prin aplicarea unor bio¬tehnologii în Japonia.

Tabelul 1 Unele produse de fermentaţie realizate în Japonia

Produs Nr.produse Nivelul anual al pro¬duc-ţei,t/an

Aminoacizi 16 116370

Acizi organici 8 23760

Enzime 15 12652

Vitamine 11 7415

Acizi nucleici 7 3031

Hormoni steroizi 10 1191,8

De asemenea, un rol important revine biotehnologiilor în biosinteza proteinelor prin in¬termediul microorganismelor. Pentru a obţine 2 kg carne de pasăre sunt nece¬sare două luni şi 8 kg proteine vegetale. Un viţel de 500 kg produce, în 24 ore, 400-500 g proteine. În timpul ne¬cesar obţinerii celor 500 kg carne, dacă vom cultiva o masă de 500 kg drojdii, aceasta din urmă vor produce 80 t proteine, care constituie 40-50% din biomasa totală.

Capitolul 1

Agenţi biologici cu utilizări

potenţiale în industria

de celuloză şi hârtie

1. 1. Microorganisme

Aplicarea în industria de celuloză şi hârtie a proceselor biotehnologice bazate pe utiliza¬rea microorganismelor şi enzimelor ar putea asigura o valorificare superioară a resurselor, având în vedere că acestea au un aparat enzimatic bogat şi foarte mobil, adaptabil la substrat, care necesită un consum energetic redus şi prezintă compatibili¬tate cu mediul ambiant.

Aşa cum s-a menţionat, microorganismele sunt responsabile în natură de mine¬ralizarea celei mai mari părţi a materialului organic, pe care îl transformă până la CO2. Produsul organic rămas (şi care nu e uşor mineralizat) este încorporat în humus. Acest principiu poate fi utilizat pentru bioremediere, care se poate realiza în mai multe va¬riante:

- inocularea zonelor poluate cu microorganisme care au capacităţi specifice de biotransformare;

- aplicarea enzimelor imobilizate;

- cultivarea plantelor alături de microorganisme, care preiau sau transformă po¬luanţii (fitore¬mediere).

Preview document

Biotehnologie generală - Pagina 1
Biotehnologie generală - Pagina 2
Biotehnologie generală - Pagina 3
Biotehnologie generală - Pagina 4
Biotehnologie generală - Pagina 5
Biotehnologie generală - Pagina 6
Biotehnologie generală - Pagina 7
Biotehnologie generală - Pagina 8
Biotehnologie generală - Pagina 9
Biotehnologie generală - Pagina 10
Biotehnologie generală - Pagina 11
Biotehnologie generală - Pagina 12
Biotehnologie generală - Pagina 13
Biotehnologie generală - Pagina 14
Biotehnologie generală - Pagina 15
Biotehnologie generală - Pagina 16
Biotehnologie generală - Pagina 17
Biotehnologie generală - Pagina 18
Biotehnologie generală - Pagina 19
Biotehnologie generală - Pagina 20
Biotehnologie generală - Pagina 21
Biotehnologie generală - Pagina 22
Biotehnologie generală - Pagina 23
Biotehnologie generală - Pagina 24
Biotehnologie generală - Pagina 25
Biotehnologie generală - Pagina 26
Biotehnologie generală - Pagina 27
Biotehnologie generală - Pagina 28
Biotehnologie generală - Pagina 29
Biotehnologie generală - Pagina 30
Biotehnologie generală - Pagina 31
Biotehnologie generală - Pagina 32
Biotehnologie generală - Pagina 33
Biotehnologie generală - Pagina 34
Biotehnologie generală - Pagina 35
Biotehnologie generală - Pagina 36
Biotehnologie generală - Pagina 37
Biotehnologie generală - Pagina 38
Biotehnologie generală - Pagina 39
Biotehnologie generală - Pagina 40
Biotehnologie generală - Pagina 41
Biotehnologie generală - Pagina 42
Biotehnologie generală - Pagina 43
Biotehnologie generală - Pagina 44
Biotehnologie generală - Pagina 45
Biotehnologie generală - Pagina 46
Biotehnologie generală - Pagina 47
Biotehnologie generală - Pagina 48
Biotehnologie generală - Pagina 49
Biotehnologie generală - Pagina 50
Biotehnologie generală - Pagina 51
Biotehnologie generală - Pagina 52
Biotehnologie generală - Pagina 53
Biotehnologie generală - Pagina 54
Biotehnologie generală - Pagina 55
Biotehnologie generală - Pagina 56
Biotehnologie generală - Pagina 57
Biotehnologie generală - Pagina 58
Biotehnologie generală - Pagina 59
Biotehnologie generală - Pagina 60
Biotehnologie generală - Pagina 61
Biotehnologie generală - Pagina 62
Biotehnologie generală - Pagina 63
Biotehnologie generală - Pagina 64
Biotehnologie generală - Pagina 65
Biotehnologie generală - Pagina 66
Biotehnologie generală - Pagina 67
Biotehnologie generală - Pagina 68
Biotehnologie generală - Pagina 69
Biotehnologie generală - Pagina 70
Biotehnologie generală - Pagina 71
Biotehnologie generală - Pagina 72
Biotehnologie generală - Pagina 73
Biotehnologie generală - Pagina 74
Biotehnologie generală - Pagina 75
Biotehnologie generală - Pagina 76
Biotehnologie generală - Pagina 77
Biotehnologie generală - Pagina 78
Biotehnologie generală - Pagina 79
Biotehnologie generală - Pagina 80
Biotehnologie generală - Pagina 81
Biotehnologie generală - Pagina 82
Biotehnologie generală - Pagina 83
Biotehnologie generală - Pagina 84
Biotehnologie generală - Pagina 85
Biotehnologie generală - Pagina 86
Biotehnologie generală - Pagina 87
Biotehnologie generală - Pagina 88
Biotehnologie generală - Pagina 89
Biotehnologie generală - Pagina 90
Biotehnologie generală - Pagina 91
Biotehnologie generală - Pagina 92
Biotehnologie generală - Pagina 93
Biotehnologie generală - Pagina 94
Biotehnologie generală - Pagina 95
Biotehnologie generală - Pagina 96
Biotehnologie generală - Pagina 97
Biotehnologie generală - Pagina 98
Biotehnologie generală - Pagina 99
Biotehnologie generală - Pagina 100
Biotehnologie generală - Pagina 101
Biotehnologie generală - Pagina 102
Biotehnologie generală - Pagina 103
Biotehnologie generală - Pagina 104
Biotehnologie generală - Pagina 105
Biotehnologie generală - Pagina 106
Biotehnologie generală - Pagina 107
Biotehnologie generală - Pagina 108
Biotehnologie generală - Pagina 109
Biotehnologie generală - Pagina 110
Biotehnologie generală - Pagina 111
Biotehnologie generală - Pagina 112
Biotehnologie generală - Pagina 113
Biotehnologie generală - Pagina 114
Biotehnologie generală - Pagina 115
Biotehnologie generală - Pagina 116
Biotehnologie generală - Pagina 117
Biotehnologie generală - Pagina 118
Biotehnologie generală - Pagina 119
Biotehnologie generală - Pagina 120
Biotehnologie generală - Pagina 121
Biotehnologie generală - Pagina 122
Biotehnologie generală - Pagina 123
Biotehnologie generală - Pagina 124
Biotehnologie generală - Pagina 125
Biotehnologie generală - Pagina 126
Biotehnologie generală - Pagina 127
Biotehnologie generală - Pagina 128
Biotehnologie generală - Pagina 129
Biotehnologie generală - Pagina 130
Biotehnologie generală - Pagina 131
Biotehnologie generală - Pagina 132
Biotehnologie generală - Pagina 133
Biotehnologie generală - Pagina 134
Biotehnologie generală - Pagina 135
Biotehnologie generală - Pagina 136
Biotehnologie generală - Pagina 137
Biotehnologie generală - Pagina 138
Biotehnologie generală - Pagina 139
Biotehnologie generală - Pagina 140
Biotehnologie generală - Pagina 141
Biotehnologie generală - Pagina 142
Biotehnologie generală - Pagina 143
Biotehnologie generală - Pagina 144
Biotehnologie generală - Pagina 145
Biotehnologie generală - Pagina 146
Biotehnologie generală - Pagina 147
Biotehnologie generală - Pagina 148
Biotehnologie generală - Pagina 149
Biotehnologie generală - Pagina 150
Biotehnologie generală - Pagina 151
Biotehnologie generală - Pagina 152
Biotehnologie generală - Pagina 153
Biotehnologie generală - Pagina 154
Biotehnologie generală - Pagina 155
Biotehnologie generală - Pagina 156
Biotehnologie generală - Pagina 157
Biotehnologie generală - Pagina 158
Biotehnologie generală - Pagina 159
Biotehnologie generală - Pagina 160
Biotehnologie generală - Pagina 161
Biotehnologie generală - Pagina 162
Biotehnologie generală - Pagina 163
Biotehnologie generală - Pagina 164
Biotehnologie generală - Pagina 165
Biotehnologie generală - Pagina 166
Biotehnologie generală - Pagina 167
Biotehnologie generală - Pagina 168
Biotehnologie generală - Pagina 169
Biotehnologie generală - Pagina 170
Biotehnologie generală - Pagina 171
Biotehnologie generală - Pagina 172
Biotehnologie generală - Pagina 173
Biotehnologie generală - Pagina 174
Biotehnologie generală - Pagina 175
Biotehnologie generală - Pagina 176
Biotehnologie generală - Pagina 177
Biotehnologie generală - Pagina 178
Biotehnologie generală - Pagina 179
Biotehnologie generală - Pagina 180
Biotehnologie generală - Pagina 181
Biotehnologie generală - Pagina 182
Biotehnologie generală - Pagina 183
Biotehnologie generală - Pagina 184
Biotehnologie generală - Pagina 185
Biotehnologie generală - Pagina 186
Biotehnologie generală - Pagina 187
Biotehnologie generală - Pagina 188
Biotehnologie generală - Pagina 189
Biotehnologie generală - Pagina 190
Biotehnologie generală - Pagina 191
Biotehnologie generală - Pagina 192
Biotehnologie generală - Pagina 193
Biotehnologie generală - Pagina 194
Biotehnologie generală - Pagina 195
Biotehnologie generală - Pagina 196
Biotehnologie generală - Pagina 197
Biotehnologie generală - Pagina 198
Biotehnologie generală - Pagina 199
Biotehnologie generală - Pagina 200
Biotehnologie generală - Pagina 201
Biotehnologie generală - Pagina 202
Biotehnologie generală - Pagina 203
Biotehnologie generală - Pagina 204
Biotehnologie generală - Pagina 205
Biotehnologie generală - Pagina 206
Biotehnologie generală - Pagina 207
Biotehnologie generală - Pagina 208
Biotehnologie generală - Pagina 209
Biotehnologie generală - Pagina 210
Biotehnologie generală - Pagina 211
Biotehnologie generală - Pagina 212
Biotehnologie generală - Pagina 213
Biotehnologie generală - Pagina 214
Biotehnologie generală - Pagina 215
Biotehnologie generală - Pagina 216
Biotehnologie generală - Pagina 217
Biotehnologie generală - Pagina 218
Biotehnologie generală - Pagina 219
Biotehnologie generală - Pagina 220
Biotehnologie generală - Pagina 221
Biotehnologie generală - Pagina 222
Biotehnologie generală - Pagina 223
Biotehnologie generală - Pagina 224
Biotehnologie generală - Pagina 225
Biotehnologie generală - Pagina 226
Biotehnologie generală - Pagina 227
Biotehnologie generală - Pagina 228
Biotehnologie generală - Pagina 229
Biotehnologie generală - Pagina 230
Biotehnologie generală - Pagina 231
Biotehnologie generală - Pagina 232
Biotehnologie generală - Pagina 233
Biotehnologie generală - Pagina 234
Biotehnologie generală - Pagina 235
Biotehnologie generală - Pagina 236
Biotehnologie generală - Pagina 237
Biotehnologie generală - Pagina 238
Biotehnologie generală - Pagina 239
Biotehnologie generală - Pagina 240
Biotehnologie generală - Pagina 241
Biotehnologie generală - Pagina 242
Biotehnologie generală - Pagina 243
Biotehnologie generală - Pagina 244
Biotehnologie generală - Pagina 245
Biotehnologie generală - Pagina 246
Biotehnologie generală - Pagina 247

Conținut arhivă zip

  • Biotehnologie Generala
    • Capitolul 4x.doc
    • Capitolul1.docx
    • Capitolul2.doc
    • Capitolul3.doc
    • capitolul4.doc
    • Capitolul5.doc
    • Capitolul6.doc
    • Capitolul7.doc
    • subiecte popa 001.jpg

Alții au mai descărcat și

Dependența vitezei de coroziune de PH-ul mediului coroziv

Principiul lucrarii.Viteza de coroziune constituie un mod de apreciere cantitativa a coroziunii. Viteza de coroziune se exprima in STAS prin...

Vâscozitatea

1. Notiuni teoretice: • Vascozitatea unui lichid se poate defini ca rezistenta la curgerea acestuia datorita frecarilor interioare. La deplasarea...

Proprietăți generale aminoacizi

1. AMINOACIZI Aminoacizi proteinoformatori – clasificare, structurã Aminoacizi esenþiali ºi neesenþiali Proprietãþi fizico-chimice Biosinteza...

Vâscozitatea Engler

1. Scopul lucrarii Lucrarea are ca scop masurarea vâscozitatii unui lichid cu ajutorul vâscozimetrului Engler. 2. Principiul aparatului....

Bioreactoare

Principalul scop al biotehnologiei este obţinerea de produse sau servicii utile activităţii umane, cu ajutorul organismelor vii. Procesul de bază...

Biochimie

Biologia celulară și moleculară este o disciplină biomedicală fundamentală, o care se ocupă cu studiul structurilor și funcțiilor generale, comune,...

Laboratoare chimie generală

1. Generalităţi Densitatea absolută, ρ, este raportul dintre masa unui corp, în vid, m, şi volumul său, V, la temperatura, t: ρ t = m/V În...

Laborator Chimie

FORTA ELECTROMOTOARE A PILEI DANIELL-JACOBI Scopul lucrarii Se determina dependenta fortei electromotoare a pilei Daniell-Jacobi în functie de...

Te-ar putea interesa și

Determinarea diversității genetice la cais cu ajutorul markerilor moleculari RAPD

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Cultura caisului prezintă importanţă deosebită atât pe plan mondial (ocupând locul 6 între principalele specii de pomi...

Finanțarea cercetării în România

Prezentare ţinută în cadrul mesei rotunde „Noi politici în domeniul învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice din România”, UNESCO-CEPES,...

Tehnici de Conducere L-A a Proceselor Biotehnologice

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Evolutia coplesitoare a tehnicii din ultimii ani, in special din ultimul deceniu, a dus, inevitabil, si la dezvoltarea...

Biotehnologia - Istoric, Procese și Produse Biotehnologice

I.1. Definiţia biotehnologiei. Evoluţia în timp a biotehnologiei ca ştiinţă Descoperirile spectaculoase din domeniile biologiei, biochimiei,...

Microorganisme din Miere

1.CONSIDERATII GENERALE Mierea de albine este un aliment natural produs de albine (apis mellifera l), la obtinerea careia acestea folosesc...

Biotehnologia obținerii dextranului prin cultura speciei leuconostoc mezenteroides

INTRODUCERE Datorită proprietăţilor sale fizico-chimice (greutate moleculară medie, distribuţie a greutăţii moleculare şi structura moleculară),...

Sisteme Enzimatice

Scurt istoric Reactiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O...

Procesul de obținere a oțetului

Argument Otetul este unul dintre darurile importante făcute omenirii de natură. Orice băutură alcoolică, fie că este preparată din mere,...

Ai nevoie de altceva?