Biotehnologie Generala

Curs
9/10 (1 vot)
Conține 9 fișiere: doc, docx, jpg
Pagini : 246 în total
Cuvinte : 68831
Mărime: 7.61MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Introducere

Progresele civilizaţiei umane sunt strâns legate de dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, de succesele omului în competiţie cu natura. Considerându-se în avantaj în dorinţa de a avea cât mai mult, omul a neglijat echilibrul dintre consum şi resurse. Acest lucru a determinat apariţia unor crize în domeniile energiei, materiilor prime şi alimentaţiei, soldate cu evidente transformări în gândirea şi cercetarea ştiinţifică, pe mai multe planuri. Una dintre principalele reacţii, ca urmare a condiţiilor create, a fost revizuirea vechilor concepte tehnologice şi reexaminarea modului în care în natură se realizează cele mai complicate transformări, cu un consum minim de energie şi cu eliminarea totală a produselor secundare nedorite. Totodată, s-a dezvoltat considerabil concepţia conform căreia succesul dezvoltării în afara restricţiilor va fi asigurat pe de o parte de reorientarea multor ramuri industriale spre exploatarea resurselor vegetale regene¬rabile, iar pe de altă parte de translarea la scară industrială a unor procese care au loc în natură, sau a unor secvenţe ale acestora, pentru a obţine produsele dorite.

Referitor la acestea, industria de celuloză şi hârtie dispune de soluţii pentru re¬zolvarea unor probleme incluse în sfera biotehnologiei (Fig. 1).

Figura 1 Componentele de bază ale proceselor biotehnologice

Avantajele utilizării microorganismelor în realizarea proceselor biotehnologice sunt:

- prezenţa unui aparat enzimatic foarte bogat şi foarte mobil. Microorganismele au capacitatea de a biosintetiza rapid enzime adaptate la substrat;

- au o mare capacitate de biosinteză, ceea ce le permite să-şi procure elementele necesare vieţii din cele mai variate substraturi;

- au o mare adaptabilitate la condiţiile de mediu, chiar şi la cele mai vitrege; micro¬organismele se adaptează mult mai uşor la schimbările de mediu compara¬tiv cu plantele, ceea ce conduce la o asimetrie evoluţionară, cu implicaţii însă asupra sănătăţii plantelor.

În funcţie de natura lor, microorganismele se caracterizează printr-o viteză mare de mul¬tiplicare, timpul de dublare a masei celulare fiind de 30 min pentru bacterii, 4 h pentru drojdii, 18 h pentru fungii.

Potrivit opiniei microbiologilor, există suficiente argumente care pledează în favoarea unor tehnologii bazate pe acţiunea microorganismelor. În România există deja experienţe în obţine¬rea drojdiilor furajere şi tratarea apelor reziduale, posibilităţile de aplicare a proceselor bio¬tehnologice fiind însă mult mai numeroase. Iată, de exem¬plu, în Tabelul 1 prezentate unele produse care se obţin prin aplicarea unor bio¬tehnologii în Japonia.

Tabelul 1 Unele produse de fermentaţie realizate în Japonia

Produs Nr.produse Nivelul anual al pro¬duc-ţei,t/an

Aminoacizi 16 116370

Acizi organici 8 23760

Enzime 15 12652

Vitamine 11 7415

Acizi nucleici 7 3031

Hormoni steroizi 10 1191,8

De asemenea, un rol important revine biotehnologiilor în biosinteza proteinelor prin in¬termediul microorganismelor. Pentru a obţine 2 kg carne de pasăre sunt nece¬sare două luni şi 8 kg proteine vegetale. Un viţel de 500 kg produce, în 24 ore, 400-500 g proteine. În timpul ne¬cesar obţinerii celor 500 kg carne, dacă vom cultiva o masă de 500 kg drojdii, aceasta din urmă vor produce 80 t proteine, care constituie 40-50% din biomasa totală.

Capitolul 1

Agenţi biologici cu utilizări

potenţiale în industria

de celuloză şi hârtie

1. 1. Microorganisme

Aplicarea în industria de celuloză şi hârtie a proceselor biotehnologice bazate pe utiliza¬rea microorganismelor şi enzimelor ar putea asigura o valorificare superioară a resurselor, având în vedere că acestea au un aparat enzimatic bogat şi foarte mobil, adaptabil la substrat, care necesită un consum energetic redus şi prezintă compatibili¬tate cu mediul ambiant.

Aşa cum s-a menţionat, microorganismele sunt responsabile în natură de mine¬ralizarea celei mai mari părţi a materialului organic, pe care îl transformă până la CO2. Produsul organic rămas (şi care nu e uşor mineralizat) este încorporat în humus. Acest principiu poate fi utilizat pentru bioremediere, care se poate realiza în mai multe va¬riante:

- inocularea zonelor poluate cu microorganisme care au capacităţi specifice de biotransformare;

- aplicarea enzimelor imobilizate;

- cultivarea plantelor alături de microorganisme, care preiau sau transformă po¬luanţii (fitore¬mediere).

Preview document

Biotehnologie Generala - Pagina 1
Biotehnologie Generala - Pagina 2
Biotehnologie Generala - Pagina 3
Biotehnologie Generala - Pagina 4
Biotehnologie Generala - Pagina 5
Biotehnologie Generala - Pagina 6
Biotehnologie Generala - Pagina 7
Biotehnologie Generala - Pagina 8
Biotehnologie Generala - Pagina 9
Biotehnologie Generala - Pagina 10
Biotehnologie Generala - Pagina 11
Biotehnologie Generala - Pagina 12
Biotehnologie Generala - Pagina 13
Biotehnologie Generala - Pagina 14
Biotehnologie Generala - Pagina 15
Biotehnologie Generala - Pagina 16
Biotehnologie Generala - Pagina 17
Biotehnologie Generala - Pagina 18
Biotehnologie Generala - Pagina 19
Biotehnologie Generala - Pagina 20
Biotehnologie Generala - Pagina 21
Biotehnologie Generala - Pagina 22
Biotehnologie Generala - Pagina 23
Biotehnologie Generala - Pagina 24
Biotehnologie Generala - Pagina 25
Biotehnologie Generala - Pagina 26
Biotehnologie Generala - Pagina 27
Biotehnologie Generala - Pagina 28
Biotehnologie Generala - Pagina 29
Biotehnologie Generala - Pagina 30
Biotehnologie Generala - Pagina 31
Biotehnologie Generala - Pagina 32
Biotehnologie Generala - Pagina 33
Biotehnologie Generala - Pagina 34
Biotehnologie Generala - Pagina 35
Biotehnologie Generala - Pagina 36
Biotehnologie Generala - Pagina 37
Biotehnologie Generala - Pagina 38
Biotehnologie Generala - Pagina 39
Biotehnologie Generala - Pagina 40
Biotehnologie Generala - Pagina 41
Biotehnologie Generala - Pagina 42
Biotehnologie Generala - Pagina 43
Biotehnologie Generala - Pagina 44
Biotehnologie Generala - Pagina 45
Biotehnologie Generala - Pagina 46
Biotehnologie Generala - Pagina 47
Biotehnologie Generala - Pagina 48
Biotehnologie Generala - Pagina 49
Biotehnologie Generala - Pagina 50
Biotehnologie Generala - Pagina 51
Biotehnologie Generala - Pagina 52
Biotehnologie Generala - Pagina 53
Biotehnologie Generala - Pagina 54
Biotehnologie Generala - Pagina 55
Biotehnologie Generala - Pagina 56
Biotehnologie Generala - Pagina 57
Biotehnologie Generala - Pagina 58
Biotehnologie Generala - Pagina 59
Biotehnologie Generala - Pagina 60
Biotehnologie Generala - Pagina 61
Biotehnologie Generala - Pagina 62
Biotehnologie Generala - Pagina 63
Biotehnologie Generala - Pagina 64
Biotehnologie Generala - Pagina 65
Biotehnologie Generala - Pagina 66
Biotehnologie Generala - Pagina 67
Biotehnologie Generala - Pagina 68
Biotehnologie Generala - Pagina 69
Biotehnologie Generala - Pagina 70
Biotehnologie Generala - Pagina 71
Biotehnologie Generala - Pagina 72
Biotehnologie Generala - Pagina 73
Biotehnologie Generala - Pagina 74
Biotehnologie Generala - Pagina 75
Biotehnologie Generala - Pagina 76
Biotehnologie Generala - Pagina 77
Biotehnologie Generala - Pagina 78
Biotehnologie Generala - Pagina 79
Biotehnologie Generala - Pagina 80
Biotehnologie Generala - Pagina 81
Biotehnologie Generala - Pagina 82
Biotehnologie Generala - Pagina 83
Biotehnologie Generala - Pagina 84
Biotehnologie Generala - Pagina 85
Biotehnologie Generala - Pagina 86
Biotehnologie Generala - Pagina 87
Biotehnologie Generala - Pagina 88
Biotehnologie Generala - Pagina 89
Biotehnologie Generala - Pagina 90
Biotehnologie Generala - Pagina 91
Biotehnologie Generala - Pagina 92
Biotehnologie Generala - Pagina 93
Biotehnologie Generala - Pagina 94
Biotehnologie Generala - Pagina 95
Biotehnologie Generala - Pagina 96
Biotehnologie Generala - Pagina 97
Biotehnologie Generala - Pagina 98
Biotehnologie Generala - Pagina 99
Biotehnologie Generala - Pagina 100
Biotehnologie Generala - Pagina 101
Biotehnologie Generala - Pagina 102
Biotehnologie Generala - Pagina 103
Biotehnologie Generala - Pagina 104
Biotehnologie Generala - Pagina 105
Biotehnologie Generala - Pagina 106
Biotehnologie Generala - Pagina 107
Biotehnologie Generala - Pagina 108
Biotehnologie Generala - Pagina 109
Biotehnologie Generala - Pagina 110
Biotehnologie Generala - Pagina 111
Biotehnologie Generala - Pagina 112
Biotehnologie Generala - Pagina 113
Biotehnologie Generala - Pagina 114
Biotehnologie Generala - Pagina 115
Biotehnologie Generala - Pagina 116
Biotehnologie Generala - Pagina 117
Biotehnologie Generala - Pagina 118
Biotehnologie Generala - Pagina 119
Biotehnologie Generala - Pagina 120
Biotehnologie Generala - Pagina 121
Biotehnologie Generala - Pagina 122
Biotehnologie Generala - Pagina 123
Biotehnologie Generala - Pagina 124
Biotehnologie Generala - Pagina 125
Biotehnologie Generala - Pagina 126
Biotehnologie Generala - Pagina 127
Biotehnologie Generala - Pagina 128
Biotehnologie Generala - Pagina 129
Biotehnologie Generala - Pagina 130
Biotehnologie Generala - Pagina 131
Biotehnologie Generala - Pagina 132
Biotehnologie Generala - Pagina 133
Biotehnologie Generala - Pagina 134
Biotehnologie Generala - Pagina 135
Biotehnologie Generala - Pagina 136
Biotehnologie Generala - Pagina 137
Biotehnologie Generala - Pagina 138
Biotehnologie Generala - Pagina 139
Biotehnologie Generala - Pagina 140
Biotehnologie Generala - Pagina 141
Biotehnologie Generala - Pagina 142
Biotehnologie Generala - Pagina 143
Biotehnologie Generala - Pagina 144
Biotehnologie Generala - Pagina 145
Biotehnologie Generala - Pagina 146
Biotehnologie Generala - Pagina 147
Biotehnologie Generala - Pagina 148
Biotehnologie Generala - Pagina 149
Biotehnologie Generala - Pagina 150
Biotehnologie Generala - Pagina 151
Biotehnologie Generala - Pagina 152
Biotehnologie Generala - Pagina 153
Biotehnologie Generala - Pagina 154
Biotehnologie Generala - Pagina 155
Biotehnologie Generala - Pagina 156
Biotehnologie Generala - Pagina 157
Biotehnologie Generala - Pagina 158
Biotehnologie Generala - Pagina 159
Biotehnologie Generala - Pagina 160
Biotehnologie Generala - Pagina 161
Biotehnologie Generala - Pagina 162
Biotehnologie Generala - Pagina 163
Biotehnologie Generala - Pagina 164
Biotehnologie Generala - Pagina 165
Biotehnologie Generala - Pagina 166
Biotehnologie Generala - Pagina 167
Biotehnologie Generala - Pagina 168
Biotehnologie Generala - Pagina 169
Biotehnologie Generala - Pagina 170
Biotehnologie Generala - Pagina 171
Biotehnologie Generala - Pagina 172
Biotehnologie Generala - Pagina 173
Biotehnologie Generala - Pagina 174
Biotehnologie Generala - Pagina 175
Biotehnologie Generala - Pagina 176
Biotehnologie Generala - Pagina 177
Biotehnologie Generala - Pagina 178
Biotehnologie Generala - Pagina 179
Biotehnologie Generala - Pagina 180
Biotehnologie Generala - Pagina 181
Biotehnologie Generala - Pagina 182
Biotehnologie Generala - Pagina 183
Biotehnologie Generala - Pagina 184
Biotehnologie Generala - Pagina 185
Biotehnologie Generala - Pagina 186
Biotehnologie Generala - Pagina 187
Biotehnologie Generala - Pagina 188
Biotehnologie Generala - Pagina 189
Biotehnologie Generala - Pagina 190
Biotehnologie Generala - Pagina 191
Biotehnologie Generala - Pagina 192
Biotehnologie Generala - Pagina 193
Biotehnologie Generala - Pagina 194
Biotehnologie Generala - Pagina 195
Biotehnologie Generala - Pagina 196
Biotehnologie Generala - Pagina 197
Biotehnologie Generala - Pagina 198
Biotehnologie Generala - Pagina 199
Biotehnologie Generala - Pagina 200
Biotehnologie Generala - Pagina 201
Biotehnologie Generala - Pagina 202
Biotehnologie Generala - Pagina 203
Biotehnologie Generala - Pagina 204
Biotehnologie Generala - Pagina 205
Biotehnologie Generala - Pagina 206
Biotehnologie Generala - Pagina 207
Biotehnologie Generala - Pagina 208
Biotehnologie Generala - Pagina 209
Biotehnologie Generala - Pagina 210
Biotehnologie Generala - Pagina 211
Biotehnologie Generala - Pagina 212
Biotehnologie Generala - Pagina 213
Biotehnologie Generala - Pagina 214
Biotehnologie Generala - Pagina 215
Biotehnologie Generala - Pagina 216
Biotehnologie Generala - Pagina 217
Biotehnologie Generala - Pagina 218
Biotehnologie Generala - Pagina 219
Biotehnologie Generala - Pagina 220
Biotehnologie Generala - Pagina 221
Biotehnologie Generala - Pagina 222
Biotehnologie Generala - Pagina 223
Biotehnologie Generala - Pagina 224
Biotehnologie Generala - Pagina 225
Biotehnologie Generala - Pagina 226
Biotehnologie Generala - Pagina 227
Biotehnologie Generala - Pagina 228
Biotehnologie Generala - Pagina 229
Biotehnologie Generala - Pagina 230
Biotehnologie Generala - Pagina 231
Biotehnologie Generala - Pagina 232
Biotehnologie Generala - Pagina 233
Biotehnologie Generala - Pagina 234
Biotehnologie Generala - Pagina 235
Biotehnologie Generala - Pagina 236
Biotehnologie Generala - Pagina 237
Biotehnologie Generala - Pagina 238
Biotehnologie Generala - Pagina 239
Biotehnologie Generala - Pagina 240
Biotehnologie Generala - Pagina 241
Biotehnologie Generala - Pagina 242
Biotehnologie Generala - Pagina 243
Biotehnologie Generala - Pagina 244
Biotehnologie Generala - Pagina 245
Biotehnologie Generala - Pagina 246
Biotehnologie Generala - Pagina 247

Conținut arhivă zip

  • Biotehnologie Generala
    • Capitolul 4x.doc
    • Capitolul1.docx
    • Capitolul2.doc
    • Capitolul3.doc
    • capitolul4.doc
    • Capitolul5.doc
    • Capitolul6.doc
    • Capitolul7.doc
    • subiecte popa 001.jpg

Alții au mai descărcat și

Dependenta Vitezei de Coroziune de PH-ul Mediului Coroziv

Principiul lucrarii.Viteza de coroziune constituie un mod de apreciere cantitativa a coroziunii. Viteza de coroziune se exprima in STAS prin...

Vâscozitatea

1. Notiuni teoretice: • Vascozitatea unui lichid se poate defini ca rezistenta la curgerea acestuia datorita frecarilor interioare. La deplasarea...

Proprietati Generale Aminoacizi

1. AMINOACIZI Aminoacizi proteinoformatori – clasificare, structurã Aminoacizi esenþiali ºi neesenþiali Proprietãþi fizico-chimice Biosinteza...

Vascozitatea Engler

1. Scopul lucrarii Lucrarea are ca scop masurarea vâscozitatii unui lichid cu ajutorul vâscozimetrului Engler. 2. Principiul aparatului....

Bioreactoare

Principalul scop al biotehnologiei este obţinerea de produse sau servicii utile activităţii umane, cu ajutorul organismelor vii. Procesul de bază...

Biochimie

Biologia celulară și moleculară este o disciplină biomedicală fundamentală, o care se ocupă cu studiul structurilor și funcțiilor generale, comune,...

Laborator Chimie

FORTA ELECTROMOTOARE A PILEI DANIELL-JACOBI Scopul lucrarii Se determina dependenta fortei electromotoare a pilei Daniell-Jacobi în functie de...

Metabolismul

METABOLISMUL Definiții Metabolismul reprezintă ansamblul transformărilor fizico-chimice şi enzimatice ale compuşilor organici, anorganici şi...

Ai nevoie de altceva?