Chimie aplicată în inginerie

Curs
7.6/10 (5 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 162 în total
Cuvinte : 48596
Mărime: 5.00MB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

Capitolul 1

Corelații între structura substanțelor și proprietățile chimice

1.1. Structura substanțelor chimice

1.2. Proprietățile substanțelor în corelație cu structura lor

Capitolul 2

Legături chimice

2.1. Generalități

2.2. Legătura ionică

2.3. Legătura covalentă

2.4. Legătura metalică

Capitolul 3

Noțiuni de termodinamică și cinetică chimică

3.1. Termodinamică chimică

3.2. Cinetică chimică

Capitolul 4

Sisteme disperse. Soluții

4.1. Generalități

4.2. Concentrația soluțiilor

4.3. Dizolvarea

4.4. Solubilitate

Capitolul 5

Electrochimie. Conversia electrochimică a energiei

5.1. Electrochimie

5.2. Conversia electrochimică de energie

Capitolul 6

Coroziunea și protecția împotriva coroziunii

6.1. Coroziunea

6.2. Protecția împotriva coroziunii

Capitolul 7

Combustibili și lubrifianți

7.2. Lubrifianți

7.1. Combustibili

Capitolul 8

Noțiuni despre compușii macromoleculari

8.1. Generalități

8.2. Polimerizarea

8.3. Policondensarea

8.4. Proprietățile materialelor plastice

Capitolul 9

Elemente de chimia mediului

9.1. Ciclul elementelor în natură

9.2. Efectele toxice ale emisiilor de sulf

9.3. Efectele toxice ale oxizilor de azot

9.4. Încălzirea globale și efectul de seră

Extras din document

Corelații între structura substanțelor și proprietățile chimice

Chimia s-a consacrat încă din cele mai vechi timpuri ca o știință a naturii. Fenomenele chimice, adică acele transformări ale materiei care au la bază modificarea naturii substanțelor inițiale, s-au manifestat pe Terra înainte de apariția primelor forme de viață. Omul, descoperitorul focului și a primelor metode de extragere și prelucrare a metalelor în societatea primitivă, este beneficiarul acestor transformări pe care le-a cunoscut pas cu pas, le-a dezvoltat la început intuitiv ca apoi, începând cu secolul al XVIII-lea să le explice pentru a le stăpâni și a le dezvolta în folosul individual sau al comunității. Astfel, ceea ce susținea filosofia antică greacă prin Democrit, s-a coagulat sub forma unor legi universal valabile care demonstrează că între structura substanțelor chimice și comportarea acestora există corelații astfel încât „Nimic nu se face întâmplător, ci totul dintr-o cauză și în mod necesar”.

1.1. Structura substanțelor chimice

Materia este realitatea obiectivă care ne înconjoară și care acționează asupra simțurilor noastre. Deși o percepem și multe din formele de manifestare ale materiei se folosesc ca atare sau sunt transformate prin diferite procedee sau tehnici în folosul omului, materia există în afara și independent de conștiința noastră. Este de fapt o categorie filosofică definită realitatea obiectivă care există independent de conștiință și este reflectată de aceasta.

Materia are trei proprietăți fundamentale: spațiu, mișcarea și timpul. Acestea sunt interdependente: nu există mișcare fără timp, spațiu fără mișcare după cum nu există spațiu fără timp. Timpul este ireversibil și nu avem puterea de a-l controla; el poate fi „formă sau structură a existenței” (L. Blaga, Din duhul eresului).

Aspectele concrete sub care se prezintă materia sunt substanțele chimice: apa, hidrogenul, cărbunele, amoniacul, oxigenul, metanul, etc. Definim substanța ca fiind o varietate omogenă de materie cu compoziție chimică definită - constantă și invariabilă [1]. Noțiunea de substanță nu este echivalentă cu noțiunea de corp (sau obiect) acesta fiind o cantitate de materie cu formă și volum bine determinat, constituit din substanțe. De exemplu, la un inel de argint, inelul este corpul iar argintul este substanța.

Substanțele chimice pot fi simple (sau elementare) sau pot fi substanțe compuse. Diferența dintre cele două tipuri de substanțe o face numărul de elemente componente ale acestora: substanța simplă este alcătuită dintr-un singur element în timp ce substanța compusă este alcătuită din mai multe elemente. se poate defini substanța ca un ansamblu de particule (atomi, cationi, anioni, molecule), care stabilesc interacțiuni între ele. O clasificare a substanțelor este redată în fig. 1.1.

O noțiune foarte utilizată este compusul chimic care este alcătuit din grupe de mai mulți atomi ce sunt uniți prin legături chimice. Caracterizat prin prisma unei abordări macroscopice, compusul chimic este reprezentat de substanță, în care atomii unuia sau mai multor elemente se leagă unul de altul respectând un raport masic precis (stoechiometric). Atomii pot fi de aceeași specie (compus mononelementar) cu exemplificare oxigenul O2, fosforul alb P4, azotul N2 sau de specii diferite (compus polielementar) dintre care se pot aminti hidrogenul sulfurat H2S, etanolul C2H5-OH.

Elementele chimice sunt substanțe simple formate dintr-o singură specie de atomi. Elementul chimic reprezintă o specie de atomi cu aceeași sarcină nucleară, deci același număr atomic Z. Spre exemplu, toți atomii elementului carbon au un număr de 6 sarcini nucleare iar aurul 79.

Fig. 1.1. Clasificarea substanțelor

Deși numărul combinațiilor chimice este deosebit de mare, numărul de elemente din care sunt constituite este redus: se cunosc 109 elemente din care în natură se regăsesc 92 restul fiind obținute în condiții speciale în laborator. Abundența elementelor în natură a fost studiată prin metode specifice geochimiei și este reprezentată mai jos [6]:

Fig. 1.2. Diagrama abundenței

Abundența elementelor în scoarța terestră se referă în primul rând la învelișul superficial al globului pământesc, în grosime de cca. 16 km, denumit litosferă, incluzând și părțile inferioare al atmosferei până la înălțimea de 70 km și întreaga hidrosferă. Aceasta este principala resursă de materii prime și materiale pentru activitățile umane. Exploatarea fără discernământ a acestora pune în pericol existența generațiilor viitoare. De aceea, în ultimele două decenii, s-au amplificat acțiunile legate de dezvoltarea durabilă a omenirii ca o dezvoltare care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satiaface propriile nevoi.

1.1.1. Atomi și molecule

Materia este discontinuă ceea ce înseamnă că este alcătuită din particule. Filosofii greci Leucip și Democrit au elaborat diferite concepții asupra alcătuirii naturii, bazate pe ideea că aceasta este alcătuită din atomi, particule foarte mici, impenetrabile, în mișcare permanentă, în mișcare permanentă, cu forme și proprietăți variate (atomos, în limba greacă înseamnă indivizibil).

Ipoteza a supra discontinuității materiei a fost reluată și dezvoltată mult mai târziu, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, când transformările chimice au fost studiate cantitativ și s-au conturat legile care conduc aceste transformări (legea conservări materiei, legea proporțiilor definite, legea proporțiilor multiple). S-a reconfirmat faptul că atomul reprezintă cea mai mică parte a unui element chimic capabil să intre în combinații cu alți atomi.

Datorită ipotezei lui Avogadro și generalizării lui Cannizzaro se poate face diferența dintre atom și moleculă:

- atomul este cea mai mică particulă dintr-un element care păstrează proprietățile fizice și chimice ale acestuia; mișcarea atomilor condiționează fenomenele chimice;

- molecula este cantitatea cea mai mică de substanță care poate exista în stare liberă și care păstrează proprietățile substanței respective; mișcarea moleculelor condiționează fenomenele fizice.

Sistemul chimic reprezentat prin atom este un sistem integral, alcătuit din:

- nucleul care se află în centrul atomului și are concentrată întreaga sarcină pozitivă și aproape toată masa atomului;

- electronii care se rotesc în jurul nucleului, au sarcină negativă și masă aproape neglijabilă. Nucleul este partea centrală a atomului cu dimensiuni de ordinul 10-15m (comparativ cu dimensiunile atomului care sunt de 10-10m). Masa atomului este concentrată în nucleu.

Cea mai simplă concepție despre nucleu este aceea că el conține numai două tipuri de particule elementare care ar putea exista „independent”: protoni și neutroni, a căror masă este:

mp=1,007276 u.a.m.

mn=1,008665 u.a.m.

unde: mp este masa protonului

mn =masa neutronului

u.a.m.= unitate atomică de masă = 1,66∙10-27kg.

Bibliografie

1. Demetrescu,I. - Chimie și management de mediu, Ed. Matrix Rom, București, 2002;

2. Duca, Gh., s.a.- Chimie ecologică, Ed. Matrix Rom, București, 1999;

3. Surpățeanu, M. - Chimia mediului, Editura Universității Tehnice Iași, 1994

Preview document

Chimie aplicată în inginerie - Pagina 1
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 2
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 3
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 4
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 5
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 6
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 7
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 8
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 9
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 10
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 11
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 12
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 13
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 14
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 15
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 16
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 17
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 18
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 19
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 20
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 21
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 22
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 23
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 24
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 25
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 26
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 27
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 28
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 29
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 30
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 31
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 32
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 33
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 34
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 35
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 36
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 37
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 38
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 39
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 40
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 41
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 42
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 43
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 44
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 45
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 46
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 47
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 48
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 49
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 50
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 51
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 52
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 53
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 54
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 55
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 56
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 57
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 58
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 59
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 60
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 61
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 62
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 63
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 64
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 65
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 66
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 67
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 68
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 69
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 70
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 71
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 72
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 73
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 74
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 75
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 76
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 77
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 78
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 79
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 80
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 81
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 82
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 83
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 84
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 85
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 86
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 87
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 88
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 89
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 90
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 91
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 92
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 93
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 94
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 95
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 96
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 97
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 98
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 99
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 100
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 101
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 102
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 103
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 104
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 105
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 106
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 107
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 108
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 109
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 110
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 111
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 112
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 113
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 114
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 115
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 116
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 117
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 118
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 119
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 120
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 121
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 122
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 123
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 124
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 125
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 126
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 127
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 128
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 129
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 130
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 131
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 132
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 133
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 134
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 135
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 136
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 137
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 138
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 139
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 140
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 141
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 142
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 143
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 144
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 145
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 146
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 147
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 148
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 149
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 150
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 151
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 152
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 153
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 154
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 155
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 156
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 157
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 158
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 159
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 160
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 161
Chimie aplicată în inginerie - Pagina 162

Conținut arhivă zip

  • Chimie aplicata in inginerie.doc

Alții au mai descărcat și

Agenții poluanți ai aerului

ARGUMENT Este o problemă importantă poluarea atmosferică indiferent de scopuri şi mijloace.Mai trist e faptul că nimeni nu ia măsuri mai mari...

Poluanti ai Apelor de Suprafata si de Adancime, Monitorizarea Lor

CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND APA 1.1. Importanta apei în natura Apa este un factor indispensabil existentei si continuitatii...

Tratarea Electrochimica a Apelor Uzate

Apa reprezintă unul dintre elementele esenţiale suportului vieţii pe Terra, existenţa ecosistemelor se datorează prezenţei apei. Apele de suprafaţă...

Chimia atmosferei

1. Istoricul formării atmosferei terestre Atmosfera terestră este învelişul gazos ce înconjoară Pământul şi care este menţinut într-o stare de...

Substante Radioactive

Aceste substante se acumuleaza in corpul organismelor si circula apoi de-a lungul intregului lant trofic, contaminand si alte organisme, motiv...

Gravimetria

Introducere Gravimetria (gravis = greu, metron = măsură) sau metoda ponderală constă, deci, în transformarea constituentului analizat într-un...

Cursuri Chimie Generala

Chimia mediului se ocupa cu studiul principalilor compusi anorganici si organici care sunt implicati in ciclurile biogeochimice naturale si...

Reactorul Nuclear

Reactorul nuclear este o instalaţie în care este iniţiată o reacţie nucleară în lanţ, controlată şi susţinută la o rată staţionară (în opoziţie cu...

Ai nevoie de altceva?