Chimie generală

Curs
8/10 (2 voturi)
Conține 5 fișiere: doc
Pagini : 57 în total
Cuvinte : 20592
Mărime: 1.39MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Tot ceea ce ne înconjoară şi acţionează asupra simţurilor noastre într-un fel sau altul se numeşte materie. Materia este definită ca o categorie filosofică care desemnează realitatea obiectivă, dată omului prin senzaţiile lui, copiată, fotografiată, oglindită de senzaţiile noastre şi care există independent de ele. Materia poate fi descrisă intuitiv ca fiind orice obiect sau material care ocupă spaţiu şi prezintă anumite proprietăţi fizice şi chimice.

Materia se manifestă sub formă corpusculară (atomi, ioni, molecule, radicali, particule elementare) şi sub formă ondulatorie. Materia are structură contradictorie, fiind în acelaşi timp continuă şi discontinuă. Materia constituie o unitate dialectică în care se contopesc şi se exclud discontinuitatea şi continuitatea, corpusculul şi unda. Materia este continuă sub formă de câmp (electromagnetic, gravific, nucleonic, etc.) şi discontinuă sub formă de substanţă. Existenţa materiei sub formă de substanţă şi câmp este numită dualitatea corpuscular - ondulatorie a materiei.

Încă din antichitate s-a pus problema găsirii celei mai mici părţi în care se poate diviza materia. Filozofii greci, în frunte cu Democrit, afirmau că lumea înconjurătoare este alcătuită din atomi, adică din particule indivizibile şi veşnice (în limba greacă, atomos înseamnă indivizibil). În 1803, J. Dalton, fizician şi chimist englez, a elaborat o teorie atomică proprie care explică legea proporţiilor multiple afirmând că din moment ce substanţele se combină numai în proporţii integrale, atomii trebuie să existe la baza materiei. În secolul al XIX-lea s-au făcut progrese în concepţia atomistă prin descoperirea radioactivităţii naturale (A.H. Becquerel, în 1896; premiul Nobel pentru fizică în 1903) şi descoperirea electronului (J.J. Thomson, în 1897; premiul Nobel pentru fizică în 1906).

Despre fizica atomică, în sens propriu, se poate vorbi abia de la începutul secolului XX, când au fost elaborate primele modele atomice:

– 1904 – J.J. Thomson (analogia „cozonac cu stafide”, atomul era reprezentat ca o sferă cu sarcină electrică pozitivă distribuită în tot volumul, în care „înoată” electronii negativi),

– 1911 – E. Rutherford – modelul planetar (analogia: Soare = nucleu – planete = electroni; atomul are în centrul său nucleul, încărcat pozitiv, de dimensiuni reduse şi care conţine practic toată masa atomului; în jurul nucleului se rotesc pe orbite circulare electronii, aflaţi în număr egal cu sarcinile pozitive din nucleu),

– 1913 – Niels Bohr – aplică teoria cuantelor modelului planetar al lui Rutherford.

– 1915 – A. Sommerfeld „perfecţionează” modelul lui Bohr.

– după 1925 – modelul ondulatoriu staţionar, elaborat ca urmare a rezultatelor cercetărilor unor renumiţi fizicieni, laureaţi ai premiului Nobel: L. de Broglie (1929), W. Heisenberg (1932), E. Schrödinger (1933).

Modelul atomic al lui Thomson constituie prima ipoteză cu privire la structura atomului şi este cunoscută sub numele de modelul static al atomului. În această ipoteză, atomul este conceput ca o sferă încărcată cu sarcini electrice pozitive în care se găsesc încorporaţi electronii în aşa fel încât atomul să fie neutru din punct de vedere electric.

Modelul atomic al lui Rutherford este cunoscut sub numele de modelul planetar al atomului. Propunerea acestui model s-a făcut în urma observaţiilor realizate cu ocazia unor experimente ce urmăreau efectul bombardării unor foiţe de metale grele cu radiaţii α (ioni He2+):

În experienţă se folosea un tub de sticlă (în care se găsea o sare de radiu sau poloniu) vidat cu pereţii acoperiţi cu o substanţă fluorescentă (ZnS). În calea fasciculului se punea o foiţă metalică şi după scintilaţiile produse de peretele fluorescent, se constata că cea mai mare parte a fluxului de raze străbat foiţa metalică, altă parte era deviată puţin în drumul său rectiliniu iar o mică parte a acestui flux era deviată cu un unghi de 900 până la 1800.

Astfel, s-au făcut următoarele aprecieri:

- trecerea celor mai multe particule α nedeviate (conform direcţiei 1) prin foiţa metalică se datorează faptului că zona din jurul nucleului unui atom este aproape „goală”,

- devierea mică a unor particule (conform direcţiilor 2 şi 3) se explică prin respingerea electrostatică produsă de nucleele metalului greu, care nu sunt ciocnite de aceste particule.

- respingerea particulelor α (conform direcţiei 4) este cauzată de impactul cu o zonă de sarcini pozitive care conţine cea mai mare parte din masa atomului de metal greu (nucleul).

S-a ajuns la concluzia că materia are structură lacunară: atomii sunt constituiţi din nuclee pozitive, în jurul cărora se rotesc electronii (particule cu sarcină negativă), la fel ca planetele în jurul Soarelui. Razele atomilor s-au găsit de ordinul 10-10m iar pentru razele nucleelor s-au găsit valori de 10-14-10-15m.

Preview document

Chimie generală - Pagina 1
Chimie generală - Pagina 2
Chimie generală - Pagina 3
Chimie generală - Pagina 4
Chimie generală - Pagina 5
Chimie generală - Pagina 6
Chimie generală - Pagina 7
Chimie generală - Pagina 8
Chimie generală - Pagina 9
Chimie generală - Pagina 10
Chimie generală - Pagina 11
Chimie generală - Pagina 12
Chimie generală - Pagina 13
Chimie generală - Pagina 14
Chimie generală - Pagina 15
Chimie generală - Pagina 16
Chimie generală - Pagina 17
Chimie generală - Pagina 18
Chimie generală - Pagina 19
Chimie generală - Pagina 20
Chimie generală - Pagina 21
Chimie generală - Pagina 22
Chimie generală - Pagina 23
Chimie generală - Pagina 24
Chimie generală - Pagina 25
Chimie generală - Pagina 26
Chimie generală - Pagina 27
Chimie generală - Pagina 28
Chimie generală - Pagina 29
Chimie generală - Pagina 30
Chimie generală - Pagina 31
Chimie generală - Pagina 32
Chimie generală - Pagina 33
Chimie generală - Pagina 34
Chimie generală - Pagina 35
Chimie generală - Pagina 36
Chimie generală - Pagina 37
Chimie generală - Pagina 38
Chimie generală - Pagina 39
Chimie generală - Pagina 40
Chimie generală - Pagina 41
Chimie generală - Pagina 42
Chimie generală - Pagina 43
Chimie generală - Pagina 44
Chimie generală - Pagina 45
Chimie generală - Pagina 46
Chimie generală - Pagina 47
Chimie generală - Pagina 48
Chimie generală - Pagina 49
Chimie generală - Pagina 50
Chimie generală - Pagina 51
Chimie generală - Pagina 52
Chimie generală - Pagina 53
Chimie generală - Pagina 54
Chimie generală - Pagina 55
Chimie generală - Pagina 56
Chimie generală - Pagina 57

Conținut arhivă zip

  • Chimie Generala
    • 1. Modele_atomice.doc
    • 2. Sistemul periodic.doc
    • 3. Metale.doc
    • 4. Legaturi_ chimice.doc
    • 6. Reactii_chimice.doc

Alții au mai descărcat și

Agenții poluanți ai aerului

ARGUMENT Este o problemă importantă poluarea atmosferică indiferent de scopuri şi mijloace.Mai trist e faptul că nimeni nu ia măsuri mai mari...

Poluanți ai apelor de suprafață și de adâncime, monitorizarea lor

CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND APA 1.1. Importanta apei în natura Apa este un factor indispensabil existentei si continuitatii...

Chimia atmosferei

1. Istoricul formării atmosferei terestre Atmosfera terestră este învelişul gazos ce înconjoară Pământul şi care este menţinut într-o stare de...

Substanțe radioactive

Aceste substante se acumuleaza in corpul organismelor si circula apoi de-a lungul intregului lant trofic, contaminand si alte organisme, motiv...

Gravimetria

Introducere Gravimetria (gravis = greu, metron = măsură) sau metoda ponderală constă, deci, în transformarea constituentului analizat într-un...

Modele Atomice

Fiind cunoscut faptul ca in atom sunt sarcini electrice s-a incercat formularea unui model de atom avand in vedere faptul ca atomul trebuie sa fie...

Proceduri și Tehnici Experimentale Specifice Chimiei

«“Ştiinţa nouă” nu poate fi decât experimentală… Materia primă a cunoaşterii este percepţia senzorială, pe care omul de ştiinţă o obţine din...

Reactorul Nuclear

Reactorul nuclear este o instalaţie în care este iniţiată o reacţie nucleară în lanţ, controlată şi susţinută la o rată staţionară (în opoziţie cu...

Te-ar putea interesa și

Izomerie

Cu ajutorul reprezentarilor spatiale ale moleculelor s-a putut explica existenta izomerilor. Substantele care au aceeasi compozitie chimica, deci...

Cursuri chimie generală

Chimia mediului se ocupa cu studiul principalilor compusi anorganici si organici care sunt implicati in ciclurile biogeochimice naturale si...

Chimie generală

1.Aflatoxina Aflatoxina este o substanţă toxică produsă de anumite tipuri de mucegaiuri. Prima dată aflatoxina a fost identificată in 1961 la...

Cursuri chimie generală

ANALIZA STRUCTURA COMPOZITIE Concepte si legi fundamentale ale transformarilor chimice. Atomi si molecule. Marimi atomo-moleculare. Specii...

Chimie generală pentru automatiști

Introducere Chimia studiază fenomenele în care se modifică structura substanţelor, adică compoziţia şi structura acestora. Obiectivele chimiei...

Laboratoare chimie generală

1. Generalităţi Densitatea absolută, ρ, este raportul dintre masa unui corp, în vid, m, şi volumul său, V, la temperatura, t: ρ t = m/V În...

Chimie generală

CAP. 1 INTRODUCERE 1. care sunt caracteristicile prin care se definesc substantele? - omogenitate si compozitie constanta (unitara) 2. ce se...

Chimie aplicată în inginerie

Corelații între structura substanțelor și proprietățile chimice Chimia s-a consacrat încă din cele mai vechi timpuri ca o știință a naturii....

Ai nevoie de altceva?