IMST - termodinamică și cinetică

Materiale plastice

Materiale plastice

Materialele plastice reprezinta materialele cu proprietati fizico-chimice si mecanice foarte diferite constituite din urmatoarele componente:

-rasina naturala sau sintetica (component principal) care este constituit dintr-un polimer sau amestcuri de polimeri cu o greutate moleculara foarte mare

Ingredient principal = polimer = liant al celorlalti constituenti

-componente de umplutura – materiale de umplutura care reprezinta materiale de natura minerala, vegetala sau animala ce au rolul sheletului mecanic al materialului plastic. Materialele de umplutura pot sa modifice sau sa extinda unele proprietati ale materialului plastic. Astfel se reduce fisurarea, deformarea, porozitatea, rezistenta la abraziune, la temperatura, la umiditate, la curgere.

Materiale plastice

Materialele de armare

Materiale ce se adauga materialului plastic cu scopul principal de imbunatatire a propritatilor mecanice si in special al cresterii rezistentei la tractiune, forfecare, coroziune, soc mecanic.

Materialele de armare se prezinta sub forma de fibre pentru armarea polimerilor -àa) fibre continui din care se realizeaza si tesaturi

b) fibre scurte si taiate;

c) fibre Wiskers à fibre cu o structura metalica lipsita de defecte. Ele sunt monocristale cu forma aciculara de lungimi de 1-2 cm si un diametru 2.10-4 mm si rezistentele la rupere, safir, BeO, B4C, SiC

Fibrele dupa dimensiuni si structura sunt

Fibre lungi continui – monofilare

-- tesaturi

Fibre scurte si taiate – usureaza mult prelucrarea.

Fibre cristaline sunt fibre cu structura de monocristali aicular (1-2 cm) si diametru de 10-4cm.

Plastifiante

substante organice greu volatile care se adauga materialelor plastice liantului in proportii diferite dand produse elastice, flexibile si cu duritati diferite. Ele patrund intre moleculele polimerului micsorand numarul de legaturi van de Waals modificand astfel viscozitatea.

Plastifiantii trebie sa aibe urmatoarele proporietati:

efect de platifiera mare, la o cantitate mica de plastifiant;

modificarea cat mai mica a rezistentei mecanice prin adaugare de plastifiant;

volatilitatea cat mai mica;

compatibilitatea cu polimerul liant;

stabilitate la frig;

stabilitate chimica – sa nu se saponifice prin actiunea apei la temperaturi mari,