Fizico-Chimia Petrolului

Imagine preview
(6/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Fizico-Chimia Petrolului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 19 fisiere doc, docx de 208 de pagini (in total).

Profesor: Brebeanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Chimie Generala

Extras din document

CAPITOLUL 1

GAZELE COMBUSTIBILE

Introducere

Gazele combustibile reprezintă fracţiunea cea mai uşoară a combustibililor fosili.

Din punct de vedere economic ele constituie o valoroasă bogăţie, având în vedere multiplele posibilităţi de valorificare a acestora.

Deşi folosirea gazelor drept combustibil, casnic sau industrial, deţine o pondere încă importantă, chimizarea lor cunoaşte o amploare ridicată, ca urmare a creşterii gradului de valorificare, de zeci şi chiar sute de ori, pe unitatea de cantitate [1]

Comparativ cu produsele petroliere lichide sau alte substanţe combustibile solide (cărbune), gazele prezintă o serie de avantaje în ceea ce priveşte manipularea, transportul, confortul etc, dar şi o serie de dificultăţi legate de depozitarea, pericolul de explozie şi incendii, ş.a.

1.1 Clasificare

În funcţie de provenienţa lor, gazele combustibile se clasifică în:

1. gaze libere ( gaze naturale) - reprezentate de gazele care se găsesc în zăcăminte proprii, fără contact cu ţiţeiul, formate în cea mai mare parte din metan;

2. gaze asociate - sunt gazele care însoţesc ţiţeiul în

zăcământ;

3. gaze de rafinărie - formate din totalitatea fluxurilor de gaze rezultate din diverse procese de prelucrare a ţiţeiului şi a fracţiunilor sale, cu excepţia celor de piroliză.

1.2 Geneza gazelor

Cu privire la geneza (originea) gazelor de-a lungul anilor s-

au formulat mai multegrupuri de ipoteze:

1.Ipoteze privind originea anorganică - în care se consideră că anumite substanţe de natură anorganică prezente în scoarţa terestră au reacţionat prin transformări simple, generând hidrocarburi:

a. prin reacţia unor carburi metalice cu vaporii de apă :

Al4C3 + 12 HOH 3 CH4 + 4 Al (OH)3

b. O altă posibilitate de formare a hidrocarburilor în scoarţa

terestră o constituie reacţia cărbunilor cu vaporii de apă, la temperatura ridicată existentă în adâncurile Pământului, cu formare de CO + H2 (gaz de sinteză); gazul de sinteză format, sub acţiunea catalitică a unor metale (Fe, Co, etc), prezente în roca ambiantă, au generat hidrocarburi, prin reacţii de tip Fischer - Tropsch :

CO + 3 H2 CH4 + H2O

n CO + ( 2n + 1 ) H2 CnH2n+2 + n H2O

2.Ipoteze privind originea cosmică a gazelor. Unii autori susţin că gazele, în special zăcămintele de metan, ar fi de natură cosmică; în acest sens ei argumentează că în componenţa meteoriţilor s-au identificat hidrocarburi.

Se admite, pe de altă parte, că în atmosfera primitivă a Pământului, metanul se afla în cantitate mare şi că prin înglobarea acestuia în interiorul planetei, în condiţii de temperatură şi presiune ridicate, s-au format depozitele existente la mari adâncimi [2].

Actualele zăcăminte exploatabile de gaze naturale (metan), s-au format ca urmare a migrării gazelor prin crăpăturile scoarţei terestre, rezultate în urma mişcărilor seismice.

Marea majoritate a zăcămintelor de gaze se află în vecinătatea principalelor zone cu puternică activitatea seismică, iar producerea cutremurelor şi a erupţiilor vulcanice este însoţită de apariţia de flăcări.

Să reţinem şi faptul că epicentrul unor puternice cutremure se află la adâncimi foarte mari, în zona unde astfel de zăcăminte de gaze sunt localizate de adepţii acestor ipoteze.

În sprijinul ipotezelor formulate vine şi faptul că au fost descoperite importante zăcăminte de metan în zonele polare, unde condiţiile de temperatură nu au permis dezvoltarea unei flore şi a unei faune care să conducă la formarea rocilor sedimentare.

Fisiere in arhiva (19):

  • Fizico-Chimia Petrolului
    • 1 GAZE.doc
    • 2 TITEI.doc
    • Cursul I.docx
    • Cursul II.docx
    • Cursul III.docx
    • Cursul IV.docx
    • CURSUL IX.docx
    • Cursul V.docx
    • Cursul VI.docx
    • CURSUL VII.docx
    • CURSUL VIII.docx
    • CURSUL X.docx
    • CURSUL XI.docx
    • CURSUL XII.docx
    • CURSUL XIII.docx
    • CURSUL XIV.docx
    • Cursul XV.docx
    • CURSUL XVI.docx
    • Schema de prelucrare a titeiului.docx