Glucide

Curs
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 10319
Mărime: 3.37MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Zaharidele sau hidraţii de carbon reprezintă o clasă vastă de produşi naturali prezenţi în compoziţia oricărei celule vii ca element structural al acizilor nucleici. Cea mai largă răspândire este întâlnită în regnul vegetal formând aproximativ 50% din masa uscată a acesteia, pe când în regnul animal se regăsesc cantităţi mai reduse, însă de o reală importanţă pentru funcţiile biologice.

Energia solară captată de plantele verzi, alge şi unele bacterii este stocată prin sinteză sub forma hidraţilor de carbon. Aceştia sunt precursori virtuali ai tuturor celorlalte biomolecule. Prin descompunerea lor se produce energia necesară susţinerii vieţii,

În natură hidraţii de carbon se găsesc în stare liberă sau în combinaţii cu alte substanţe de natură neglucidică, din care se pot pune în libertate prin hidroliză enzimatică. Aceste combinaţii se numesc heterozide, spre deosebire de holozide ce conţin în structura lor doar fragmente de monozaharide.

Zaharurile sunt componente esenţiale ale hranei alături de proteine, lipide, vitamine şi unele săruri minerale. Zaharurile constituie pentru organisme atât o sursă de energie, cât şi materia primă pentru sinteze de alte molecule. Spre deosebire de proteine ce trebuie resintetizate de organism sau preluate din exterior, în cazul aminoacizilor esenţiali, zaharurile pot fi depozitate sub formă de polizaharide de rezervă (glicogenul în animale, respectiv amidonul în plante).

Denumirea de hidraţi de carbon provine de la observaţia faptului că numeroşi compuşi reprezentativi din clasa monozaharidelor au formula generală Cn(H2O)m. De exemplu glucoza are formula moleculară C6H12O6, zaharoza (C6H12O5)2, amidonul şi celuloza (C6H12O5)n. Denumirea de hidraţi de carbon este improprie referindu-se la un aspect formal al compoziţiei lor, şi anume la raportul de 2:1 între numărul atomilor de hidrogen şi cel de oxigen. Această formulă nu este generală, ea neincluzând toate zaharurile (de exemplu: dezoxizaharidele, oligo- şi polizaharide). De asemenea există compuşi care corespund acestei formule, dar care nu au nimic în comun cu hidraţii de carbon (de exemplu C3H6O3 acidul lactic sau CH2O formaldehida). Din acest motiv se preferă denumirea de zaharide (zaharuri) sau glucide. Denumirea de zaharide provine de la zahăr (sakkharon, din limba greacă). Majoritatea zaharidelor au denumiri comune sau empirice, ce provin din compuşii naturali din care au fost pentru prima dată izolate.

În funcţie de numărul unităţilor glucidice din strucură, zaharurile se clasifică în monozaharide, oligozaharide şi polizaharide. Ca cei mai simpli reprezentaţi, monozaharidele sunt, din punct de vedere structural, polihidroxialdehide şi polihidroxicetone la care grupa carbonil este modificată prin acetalizare intramoleculară. În continuare, acestea se clasifică, în funcţie de natura grupei carbonil, în aldoze (au în constituţie grupa formil sau aldehidică) şi cetoze (au în constituţie grupa cetonică). Un alt criteriu care ţine seama de numărul atomilor de oxigen din moleculă (care de cele mai multe ori este egal cu cel al atomilor de carbon), monozaharidele se clasifică în trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze etc.

O clasificare generală a zaharidelor poate fi reprezentată în schema de mai jos.

trioze

tetroze aldoze

oze pentoze

hexoze cetoze

heptoze

Zaharide oligozaharide

holozide

ozide polizaharide

heterozide

2

Din clasa holozidelor, oligozaharidele şi polizaharidele sunt biopolimeri cu strucură liniară sau

ramificată având următoarele caracteristici:

- sunt formate din mai multe unităţi de monozaharide unite prin legături glicozidice

- prin hidroliză acidă sau enzimatică se transformă în monozaharidele constituente

- unităţile de monozaharide nu sunt hidrolizabile

Heterozidele se formează prin legarea covalentă a mono- sau oligozaharidelor de alte molecule

formând glicoconjugaţi. Aceştia sunt componenţi importanţi ai pereţilor celulari şi ai structurilor

extracelulare ale plantelor şi animalelor:

- glucide + lipide - - glicolipide (componente ale membranelor biologice)

- glucide + proteine - glicoproteine (componente ale plasmei, lichidului interstiţial şi peretelui celular,

dar şi a altor ţesuturi)

1. Monozaharide

1.1. Clasificare, denumire, structură, izomerie sterică, configuraţie şi conformaţie

Monozaharidele sunt polihidroxialdehide şi polihidroxicetone (aldoze şi cetoze). Ca şi compuşi

cu funcţiune mixtă, monozaharidele sunt aldehide sau cetone, derivaţi ai unor catene liniare de

polihidroxialcooli ce conţin cel puţin trei atomi de carbon. După natura grupei carbonil zaharidele se

împart în aldoze (au în constituţie grupa formil sau aldehidică) şi cetoze (au în constituţie grupa

cetonică), iar după numărul atomilor de oxigen, care de cele mai multe ori este egal cu cel al atomilor

de carbon, se împart în trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze etc. În ambele cazuri, denumirea

compusului ilustrează atât gruparea carbonil cât şi numărul de atomi de carbon din moleculă:

aldotrioză, cetotrioză, aldopentoză, aldohexoză, cetohexoză etc. Cea mai simplă aldotrioză şi cetotrioză

este glicerinaldehida, respectiv dihidroxiacetona. Cu excepţia dihidroxiacetonei, monozaharidele sunt

combinaţii optic active. Cea mai simplă monozaharidă, glicerinaldehida, are un atom de carbon

asimetric, ea existând sub forma a doi enantiomeri, cu configuraţiile de mai jos:

Preview document

Glucide - Pagina 1
Glucide - Pagina 2
Glucide - Pagina 3
Glucide - Pagina 4
Glucide - Pagina 5
Glucide - Pagina 6
Glucide - Pagina 7
Glucide - Pagina 8
Glucide - Pagina 9
Glucide - Pagina 10
Glucide - Pagina 11
Glucide - Pagina 12
Glucide - Pagina 13
Glucide - Pagina 14
Glucide - Pagina 15
Glucide - Pagina 16
Glucide - Pagina 17
Glucide - Pagina 18
Glucide - Pagina 19
Glucide - Pagina 20
Glucide - Pagina 21
Glucide - Pagina 22
Glucide - Pagina 23
Glucide - Pagina 24
Glucide - Pagina 25
Glucide - Pagina 26
Glucide - Pagina 27
Glucide - Pagina 28
Glucide - Pagina 29
Glucide - Pagina 30
Glucide - Pagina 31
Glucide - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • Glucide.pdf

Alții au mai descărcat și

Antibiotice Naturale

Antibiotice naturale Introducere Antibioticele sunt substante chimice produse de microorganisme sau obtinute prin sinteza sau semisinteza care,...

Depoluare

APA IN INDUSTRIE caracteristicile apei, surse şi resurse de apă, obţinerea apei potabile şi industriale, cerinţe pentru apa utilizată în...

Procese de Tratare a Apelor

Apa – structură, proprietăţi H2 O (oxidul de hidrogen) Anticii: apa ca origine a tuturor lucrurilor, fruct al dragostei dintre cer şi pământ....

Transfer de masă

În multe dintre industriile de proces (chimica, alimentara, etc.), în urma unor transformări fizice sau chimice rezultă amestecuri de substanţe:...

Știința mediului

Capitolul I Obiectivul chimiei apei 1.1. Generalităţi Apa reprezintă cel mai important factor de mediu, fără de care nu există viaţă pe Terra....

Aditivi

Generalităţi Conform Directivei cadru 85/107/CEE prin noţiunea de aditiv alimentar se înţelege orice substanţă care nu este consumată ca aliment...

Fizico-Chimia Petrolului

CAPITOLUL 1 GAZELE COMBUSTIBILE Introducere Gazele combustibile reprezintă fracţiunea cea mai uşoară a combustibililor fosili. Din punct de...

IMST - termodinamică și cinetică

Materiale plastice Materiale plastice Materialele plastice reprezinta materialele cu proprietati fizico-chimice si mecanice foarte diferite...

Te-ar putea interesa și

Glucidele și rolul lor în alimentație

1.Aspecte generale Glucidele sau hidraţii de carbon sunt substanţe organice alcătuite din carbon, hidrogen şi oxigen. Dată fiind componenţa lor,...

Glucidele

Glucidele sunt compuşi naturali ubicvitar răspândiţi în regnul vegetal şi animal. Din punct de vedere al compoziţiei sunt subtanţe ternare formate...

Proprietăți fizice și chimice ale glucidelor

I.DEFINITIE Zaharidele cunoscute si sub denumirea de glucide sunt substanțe organice, cu funcțiune mixtă ce au în compoziția lor atât grupări...

Analiza cromatografică a glucidelor

Carbohidrații sunt importanți în alimentație, deoarece sunt o sursă de energie,oferă textură iar fibrele ajută în procesul de digestie....

Transformările biochimice ale glucidelor sub acțiunea microorganismelor de contaminare în timpul păstrării laptelui crud

“Transformarile biochimice ale glucidelor sub actiunea microorganismelor de contaminare in timpul pastrarii laptelui crud “ Laptele crud este...

Glucidele și Rolul lor în Alimentație

Glucidele reprezintă una din principalele grupe de componenţi organici ai materiei vii. Ele au origine predominant vegetală şi constituie o...

Modificarea glucidelor pe parcursul prelucrării culinare

Glucidele sunt cele mai numeroase substanțe organice de pe pământ și constituie 85-90% din substanțele uscate în materia vegetală și 2-3 % în...

Determinarea nutrienților glucidici prin metode clasice și moderne (extracția, analiza chimică)

Glucidele sunt compuși naturali ubicvitar răspândiți în regnul vegetal și animal. Din punct de vedere al compoziției sunt subtanțe ternare formate...

Ai nevoie de altceva?