Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor

Curs
8/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 4263
Mărime: 29.78KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Pentru interpretarea corectă a unor fenomene fizice care au loc în polimeri în cursul proceselor de prelucrare şi exploatare a lor este necesar să se cunoască modul cum trebuie aplicate şi folosite noţiunile de stare de agregare, stare de fază şi stare fizică în cazul polimerilor.

Stare de agregare

După cum se ştie, în funcţie de condiţiile mediului înconjurător, o substanţă poate exista în una din cele trei stări de agregare: gazoasă, lichidă şi solidă. Fiecare stare de agregare se caracterizează prin anumite proprietăţi fizice. Cele trei stări de agregare ale materiei se deosebesc prin:

- natura mişcărilor pe care le execută moleculele sau ionii

- densitatea de împachetare a acestora

- capacitatea corpurilor de a-şi păstra forma şi volumul

- capacitatea de a opune rezistenţă la acţiunea forţelor exterioare.

Substanţele micmoleculare pot exista în trei stări fizice sau de agregare: gazoasă, lichidă şi solidă, care diferă prin modul de mişcare şi cel de împachetare.

În starea de agregare gazoasă proprietăţile individuale ale substanţelor se pierd, iar ele se supun legilor generale ale gazelor. bÎn această stare moleculele suferă mişcări de vibraţie, rotaţie şi translaţie. Distanţele intermoleculare sunt mari, deci forţele de atracţie sunt foarte slabe, ceea ce face ca gazele să nu aibă formă şi volum propriu.

În starea lichidă şi mai ales în cea solidă, datorită faptului că energia de interacţiune a moleculelor depăşeşte energia lor cinetică, substanţele manifestă proprietăţi individuale.

În starea solidă moleculele execută doar mişcare de vibraţie în jurul unor poziţii fixe de echilibru, cu o frecvenţă de 1012 – 1014 vibraţii/secundă. Distanţele intermoleculare sunt mici, deci împachetarea este densă, motiv pentru care solidele au volum şi formă proprii. Mobilitatea foarte redusă a moleculelor explică rezistenţa mare a solidelor la modificarea formei sub acţiunea forţelor exterioare.

Starea lichidă se apropie de cea solidă în privinţa densităţii de împachetare şi de cea gazoasă în privinţa mişcărilor moleculare. Mobilitatea considerabilă a moleculelor face posibilă modificarea rapidă a formei şi lichidele curg sub acţiunea unor tensiuni foarte mici, împachetarea densă determină incompresibilitatea acestora. Din aceste motive lichidele au volum propriu, dar nu şi formă proprie.

În ce priveşte compuşii macromoleculari naturali sau sintetici, caracterul specific al structurii acestora se reflectă şi asupra stării lor de agregare. Astfel, ca urmare a dimensiunilor mari ale macromoleculelor, temperatura lor de vaporizare este superioară temperaturii de descompunere termică şi deci polimerii nu pot exista în stare de agregare gazoasă.

Criteriile de diferenţiere a stărilor de agregare mai sus menţionate nu prezintă un caracter absolut. De exemplu, în funcţie de viteza de acţiune a forţei exterioare, una şi aceeaşi substanţă, în aceleaşi condiţii de temperatură şi presiune, poate prezenta proprietăţi mecanice tipice unui corp solid sau unui corp lichid. Există chiar o teorie care susţine că numai substanţele cristaline pot fi considerate ca aflându-se în stare de agregare solidă, cele necristaline fiind considerate lichide subrăcite. La baza acestei teorii a stat faptul că, spre deosebire de starea amorfă, starea de fază cristalină se caracterizează prin echilibru termodinamic, deci este stabilă din punct de vedere termodinamic. Substanţele macromoleculare, aflate în cea mai mare parte în stare amorfă, similară cu a sticlelor mic moleculare, au fost considerate ca lichide subrăcite

Preview document

Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 1
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 2
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 3
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 4
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 5
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 6
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 7
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 8
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 9
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 10
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 11
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 12
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 13
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 14
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 15
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 16
Stări de agregare, stările de fază și stările fizice ale polimerilor - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Stari de Agregare, Starile de Faza si Starile Fizice ale Polimerilor.doc

Alții au mai descărcat și

Cursuri Chimie-Fizica

1.Introducere.Scopul chimiei fizice Deşi natura problemelor cu care se ocupa chimia fizica este bine definita, totuşi nu este simplu să se dea o...

Chimie

CHIMIA Alchimistii foloseau EXPERIENtA ca metodã de lucru. Laboratoarele alchimistilor - primele locasuri din lume anume destinate cercetãrii....

Chimie generală pentru automatiști

Introducere Chimia studiază fenomenele în care se modifică structura substanţelor, adică compoziţia şi structura acestora. Obiectivele chimiei...

Chimie

Principalele aplicatii ale elementelor Inbogatirea uraniului, aditivi in apa, Aditiv in pasta de dinti, productia de aluminiu 9F RespiraŃie,...

Chimie-Fizica

Chimie 2 fizică 2. Cinetică Capitolul I. Cinetică chimică. Notiuni introductive I. 1. Viteză de reactie, constantă de viteză: definitii; ordin de...

Chimie An 1

CAP. 1 NOTIUNI FUNDAMENTALE DE CHIMIE -Necesitatea studiului chimiei de catre viitorii ing. textilisti nechimisti - cunoasterea materiilor prime...

Mecanismul reacțiilor chimice

Cinetica chimica = studiul reactiei chimice, al mecanismului acesteia si al legilor ce determina desfasurarea ei. ”G, ”H, ”S,...nu sunt in...

Noțiuni de Bază ale Chimiei

CAPITOLUL 1 NOTIUNI DE BAZA ALE CHIMIEI 1.1. Definitia, domeniile si importanta chimiei Chimia este o stiinta a naturii care cerceteaza acele...

Te-ar putea interesa și

Obținerea policlorurii de vinil prin procedeu în suspensie

Planşe desenate: Schema tehnologică de obţinere a poli(clorurii de vinil). Cap I. Tema de proiectare Să se proiecteze o instalaţie de obţinere a...

Proiect Ape

DEZNISIPAREA SI UTILAJE PENTRU DEZNISIPARE Deznisiparea este o operatie mecanica are drept scop retinerea in bazine special amenajate a...

Biotehnologii în protecția mediului

1. Introducere Necesarul de energie se mareste continuu cu cresterea numerica a populatiei globului.In mare majoritate, aceasta energie este...

Cristale Lichide

Cristalele lichide reprezinta o categorie importanta de materiale, care se caracterizeaza prin aceea ca trecerea din faza solida in faza lichida se...

Etanalul

I. Etanalul 1.1 Generalitati Etanalul este un compus chimic organic cunoscut si sub denumirea de Acetaldehida sau aldehida acetica avand formula...

Bazele fizico-chimice ale Studiului Materialelor de Construcții

1. Structura substanţelor ca determinantă a proprietăţilor fizico-chimice şi mecanice 2. Noţiuni de termodinamică chimică, cinetică şi echilibru...

Finisarea confecțiilor textile

Ţelul general al tehnologiilor de finisare a confecţiilor textile îl constituie asigurarea “paşaportului de trecere” din stadiul de obiect al...

Chimie organică

MODUL I 1. SISTEME DISPERSE OMOGENE (SOLU}II) 1.1. Defini]ie, clasificare Sistemele disperse reprezint amestecuri de dou sau mai multe...

Ai nevoie de altceva?