Știința mediului

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Conține 7 fișiere: doc
Pagini : 116 în total
Cuvinte : 51062
Mărime: 3.46MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Imre Stefan
Predate studentilor de anul 2 la Ingineria si protectia mediului in industrie in cadrul Universitatii Petru Maior din Tg-Mures

Extras din document

Capitolul I

Obiectivul chimiei apei

1.1. Generalităţi

Apa reprezintă cel mai important factor de mediu, fără de care nu există viaţă pe Terra. Apa în acelaşi timp este şi mediu de viaţă şi o componentă a tuturor vieţuitoarelor şi o componentă indispensabilă susţinerii vieţii, este mediul în care cu milioane de ani în urmă a apărut viaţa.

Cel mai grandios proces natural, ce are ca sursă de energie Soarele, reprezintă circuitul apei în natură – o uriaşă roată hidraulică a Terrei cu rigurosul său ciclu anual şi cu consecinţa acestuia – reglarea climei.

Din cele mai vechi timpuri dar mai ales în ultimul secol omenirea a avut dreptul să utilizeze liber apa, ca pe un dar care vine din cer. Acest timp a trecut, deoarece ecosistemele ne spun clar şi răspicat acest lucru.

Utilizarea raţională a apei în perspectiva unei dezvoltări durabile la nivel planetar în general şi la nivel local în particular este o datorie a societăţii umane. În vederea protejării resurselor de apă, la nivel european au fost elaborate peste 70 de reglementări şi directive, la care a aderat şi România.

Dezvoltarea societăţii umane a dus la apariţia unui număr tot mai mare de tehnologii şi produse chimice, necesare menţinerii şi ridicării nivelului de trai, fenomene care la rândul lor au dus la creşterea vulnerabilităţii mediului înconjurător, respectiv a resurselor de apă.

Dezvoltarea ştiinţei a dus la posibilitatea detectării unui număr foarte mare de componente chimice atât în apă, sol, aer cât şi în organismele vii, componente, care chiar şi în concentraţii foarte scăzute pot conduce la efecte nedorite, chiar periculoase. Din cauza biodisponibilităţii crescute a acestor substanţe au fost impuse metode noi de detectare şi determinare a lor, s-a mărit continuu numărul parametrilor ce se urmăresc cât şi limitarea concentraţiei lor în apa potabilă, apele uzate şi în receptorii naturali.

Din cele menţionate mai sus se impune necesitatea cunoaşterii proprietăţilor apei, a funcţiilor sale în mediu, modul de poluare a apei cât şi protecţia împotriva poluării.

Principalele funcţii ale apei sunt:

• Funcţia socială: apa reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi este indispensabilă vieţii. Apa este o componentă a corpului tuturor vieţuitoarelor, fără de care viaţa este imposibilă (omul poate rezista doar 3-4 zile fără apă). Pentru satisfacerea nevoilor biologice şi de igienă, astăzi omul are nevoie de cca 150 l de apă zilnic. De asemenea bunăstarea unei naţiuni se măsoară şi în cantitatea de apă utilizată. Peste o treime din locuitorii Terrei (2,4 miliarde) nu dispun de resurse minime de apă pentru satisfacerea necesităţilor zilnice igienico – sanitare. Apa a constituit şi constituie un factor generator de conflicte regionale şi internaţionale.

• Funcţia economică:

o Materie primă în multe procese tehnologice;

o Indispensabilă în agricultură (irigaţii, adăpat, piscicultură, aquacultură etc);

o Pescuit;

o Mijloc de transport;

o Purtător de energie;

o Element de răcire;

o Cale de transport;

o Agrement, turism, sport etc.

• Funcţia ecologică: pe tera nici un organism nu poate trăi fără apă. Toate resursele de apă (râurile, lacurile, acviferele, zonele umede şi luncile inundabile) sunt esenţiale pentru susţinerea ecosistemelor şi a biodiversităţii. În ultima perioadă, din cauza amenajării neraţionale a bazinelor hidrografice, au dispărut numeroase biohabitatele, ducând la dispariţia definitivă a multor specii de plante şi animale, altele fiind în pragul dispariţiei. Ecosistemele acvatice au nevoie de o anumită cantitate şi calitate a apei pentru supravieţuire.

• Funcţia culturală: Elementele triadei apă – om – civilizaţie sunt strâns legate între ele. Apa este leagăn al vieţii şi acţionează direct asupra civilizaţiei. Acolo unde nu există apă nu există nici civilizaţie. Marile civilizaţii s-a dezvoltat de a lungul unor răuri ca Nilul, Tigrul, Eufratul, Indul, Gangele, fluviul Galben, în jurul unor mări: Meditarana (grecii etc), creind civilizaţii antice ce înfluenţează şi astăzi civilizaţia umană. Dacă în trecut oamenii au avut nevoie de apă, în viitor apa are nevoie de oameni.

1.2. Răspândirea apei în natură

Apa, în natură se regăseşte în toate cele trei stări de agregare: gazoasă, lichidă şi solidă.

Atmosfera conţine apa sub formă de vapori de apă în concentraţii, ce depind de temperatura şi presiunea aerului. Apa din atmosferă provine din evaporarea apei de pe Pământ. În anumite condiţii vaporii de apă pot condensa (apa din nori) sau chiar îngheţa (zăpadă, grindină).

Apa pe planeta noastră este foarte răspândită şi se găseşte atât la suprafaţă (mări, oceane, lacuri, ape curgătoare, gheţari) cât şi în scoarţa pământului (ape freatice sau de mare adâncime). Astfel din suprafaţa totală a Terrei, 71 % este ocupată de apă. Din suprafaţa uscatului aproximativ 10 % este ocupată de gheţari, a căror grosime maximă, în Antarctica, atinge peste 4200 m. Topirea acestor gheţari ar duce la ridicarea nivelului actual al oceanelor cu cca 80 m.

Din totalul apei de pe planetă, în oceane se regăsesc 97 %, în calote glaciale 2 %, în subteran 0,9 % iar în apele de suprafaţă doar 0,1 %. Din aceste resurse de apă doar o parte foarte mică poate fi utilizată de om. Din cauza a numeroşi factori, resursele utilizabile de apă sunt repartizate neuniform pe suprafaţa globului:

• Media mondială: 5 000 m3/loc/an

• Media europeană: 3 000 m3/loc/an

• Media României: 1 700 m3/loc/an (0,22 % din rezerva mondială şi 0,37 % din populaţia globului)

• Canada: 110 000 m3/loc/an

• Australia: 21 800 m3/loc/an

• Rusia: 16 000 m3/loc/an

• SUA: 10 000 m3/loc/an

• China: 2 800 m3/loc/an

• Egipt: 90 m3/loc/an

În România resursele de apă se regăsesc atât în apele de suprafaţă cât şi în cele subterane.

În categoria apelor de suprafaţă, ca resurse de apă, sunt incluse:

1. Râurile interioare:

• Lungime totală: 79 000 km

• Volum mediu: 40 mld m3

• Debit mediu: 1 250 m3/s

• Debit specific: 1 700 m3/loc/an

2. Dunărea:

• Volum mediu: 170 mld m3 din care 20 mld m3 revin României

3. Lacuri naturale: 122 la număr fiind nesemnificative ca resurse utilizabile de apă.

Apele subterane în România reprezintă un volum total de 9.109 mii m3 din care doar 6.106 mii m3/an sunt utilizabile.

Apa Mării Negre este utilizată nesemnificativ în tehnologii (procese de răcire, desalinizare) fiind mai ales o resursă de apă pentru folosinţe neconsumatoare de apă (agrement, pescuit, navigaţie etc) respectiv receptor pentru ape uzate.

În funcţie de anumite caracteristici apele de pe Terra se deosebesc între ele. Anumite ape se caracterizează printr-un conţinut scăzut de săruri minerale (ape oligominerale), altele în schimb conţin cantităţi ridicate de săruri dizolvate.

Preview document

Știința mediului - Pagina 1
Știința mediului - Pagina 2
Știința mediului - Pagina 3
Știința mediului - Pagina 4
Știința mediului - Pagina 5
Știința mediului - Pagina 6
Știința mediului - Pagina 7
Știința mediului - Pagina 8
Știința mediului - Pagina 9
Știința mediului - Pagina 10
Știința mediului - Pagina 11
Știința mediului - Pagina 12
Știința mediului - Pagina 13
Știința mediului - Pagina 14
Știința mediului - Pagina 15
Știința mediului - Pagina 16
Știința mediului - Pagina 17
Știința mediului - Pagina 18
Știința mediului - Pagina 19
Știința mediului - Pagina 20
Știința mediului - Pagina 21
Știința mediului - Pagina 22
Știința mediului - Pagina 23
Știința mediului - Pagina 24
Știința mediului - Pagina 25
Știința mediului - Pagina 26
Știința mediului - Pagina 27
Știința mediului - Pagina 28
Știința mediului - Pagina 29
Știința mediului - Pagina 30
Știința mediului - Pagina 31
Știința mediului - Pagina 32
Știința mediului - Pagina 33
Știința mediului - Pagina 34
Știința mediului - Pagina 35
Știința mediului - Pagina 36
Știința mediului - Pagina 37
Știința mediului - Pagina 38
Știința mediului - Pagina 39
Știința mediului - Pagina 40
Știința mediului - Pagina 41
Știința mediului - Pagina 42
Știința mediului - Pagina 43
Știința mediului - Pagina 44
Știința mediului - Pagina 45
Știința mediului - Pagina 46
Știința mediului - Pagina 47
Știința mediului - Pagina 48
Știința mediului - Pagina 49
Știința mediului - Pagina 50
Știința mediului - Pagina 51
Știința mediului - Pagina 52
Știința mediului - Pagina 53
Știința mediului - Pagina 54
Știința mediului - Pagina 55
Știința mediului - Pagina 56
Știința mediului - Pagina 57
Știința mediului - Pagina 58
Știința mediului - Pagina 59
Știința mediului - Pagina 60
Știința mediului - Pagina 61
Știința mediului - Pagina 62
Știința mediului - Pagina 63
Știința mediului - Pagina 64
Știința mediului - Pagina 65
Știința mediului - Pagina 66
Știința mediului - Pagina 67
Știința mediului - Pagina 68
Știința mediului - Pagina 69
Știința mediului - Pagina 70
Știința mediului - Pagina 71
Știința mediului - Pagina 72
Știința mediului - Pagina 73
Știința mediului - Pagina 74
Știința mediului - Pagina 75
Știința mediului - Pagina 76
Știința mediului - Pagina 77
Știința mediului - Pagina 78
Știința mediului - Pagina 79
Știința mediului - Pagina 80
Știința mediului - Pagina 81
Știința mediului - Pagina 82
Știința mediului - Pagina 83
Știința mediului - Pagina 84
Știința mediului - Pagina 85
Știința mediului - Pagina 86
Știința mediului - Pagina 87
Știința mediului - Pagina 88
Știința mediului - Pagina 89
Știința mediului - Pagina 90
Știința mediului - Pagina 91
Știința mediului - Pagina 92
Știința mediului - Pagina 93
Știința mediului - Pagina 94
Știința mediului - Pagina 95
Știința mediului - Pagina 96
Știința mediului - Pagina 97
Știința mediului - Pagina 98
Știința mediului - Pagina 99
Știința mediului - Pagina 100
Știința mediului - Pagina 101
Știința mediului - Pagina 102
Știința mediului - Pagina 103
Știința mediului - Pagina 104
Știința mediului - Pagina 105
Știința mediului - Pagina 106
Știința mediului - Pagina 107
Știința mediului - Pagina 108
Știința mediului - Pagina 109
Știința mediului - Pagina 110
Știința mediului - Pagina 111
Știința mediului - Pagina 112
Știința mediului - Pagina 113
Știința mediului - Pagina 114
Știința mediului - Pagina 115
Știința mediului - Pagina 116

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Capitol 1 si 2.doc
  • Capitol 3.doc
  • Capitol 4.doc
  • Capitol 5.doc
  • Capitol 6.doc
  • Capitol 7.doc

Alții au mai descărcat și

Agenții poluanți ai aerului

ARGUMENT Este o problemă importantă poluarea atmosferică indiferent de scopuri şi mijloace.Mai trist e faptul că nimeni nu ia măsuri mai mari...

Poluanți ai apelor de suprafață și de adâncime, monitorizarea lor

CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND APA 1.1. Importanta apei în natura Apa este un factor indispensabil existentei si continuitatii...

Chimia atmosferei

1. Istoricul formării atmosferei terestre Atmosfera terestră este învelişul gazos ce înconjoară Pământul şi care este menţinut într-o stare de...

Substanțe radioactive

Aceste substante se acumuleaza in corpul organismelor si circula apoi de-a lungul intregului lant trofic, contaminand si alte organisme, motiv...

Gravimetria

Introducere Gravimetria (gravis = greu, metron = măsură) sau metoda ponderală constă, deci, în transformarea constituentului analizat într-un...

Molecule

Macroelemente sau elemente de constituţie: C, H, O, P, N Microelemente sau oligoelemente: S, Cl, K, Ca, Mg, Si, Br, F, I, Al, Cu, Fe, Zn, Se etc...

Reactorul Nuclear

Reactorul nuclear este o instalaţie în care este iniţiată o reacţie nucleară în lanţ, controlată şi susţinută la o rată staţionară (în opoziţie cu...

Mierea

Mierea între aliment si medicament 1. INTRODUCERE Din vremuri stravechi , omul a descoperit mierea si produsele stupului de albine nu numai ca...

Te-ar putea interesa și

Poluare și Risc în Bazinul Superior al Soimusului Mic

1.INTRODUCERE Apa reprezintă resursa esenţială de susţinere a vieţii, un indicator al calităţii sau mai bine spus al existenţei vieţii. Cursul...

Periurbanizarea în Municipiul Chișinău

I. Introducere 1. Argumentare În condiţiile evoluţiei actuale, pentru municipiul Chişinău se impune o restructurare, reevaluare şi reconsolidare...

Comunitățile Algale - Bioindicatori ai Calității Apei

I. INTRODUCERE Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice continentale trebuie să se faca pe baza elementelor de calitate biologice,...

Știința administrației publice - administrația și mediul juritic în care funcționează

INTRODUCERE În România, capacitatea de adaptare a instituţiilor la cerinţele în schimbare ale mediului socio-economic, precum şi la statutul de...

Stiința, inovațiile și protecția mediului înconjurător

Introducere Problema ceea ce constituie știința, ce o deosebește de alte sfere ale culturii contemporane, cum ar fi artă, care-i este structura și...

Parcul Național Cozia

1. Asezare,suprafata In partea central-sudica a Carpatilor Meridionali se gaseste desprins un taram muntos, unde natura, prin activitatea ei...

Etapele Analizei Numerice pentru Descrierea Problemelor de Mediu

1.Generalitati Ştiinţa mediului se ocupă de caracteristicile mediului şi de studiul interacţiunii între om şi mediu, ceea ce necesită un spectru...

Aspecte Legate de Materialele Folosite în Radioterapia Externa și Distribuția și Parametrii de Calcul ai Dozei

Fizica medială este un domeniu vast, care poate fi definit ca o ştiinţă interdisciplinară deoarece se aplică cunoştinţe din medicină, fizică,...

Ai nevoie de altceva?