Stiinta Mediului

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Conține 7 fișiere: doc
Pagini : 116 în total
Cuvinte : 51062
Mărime: 3.46MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Imre Stefan
Predate studentilor de anul 2 la Ingineria si protectia mediului in industrie in cadrul Universitatii Petru Maior din Tg-Mures

Extras din document

Capitolul I

Obiectivul chimiei apei

1.1. Generalităţi

Apa reprezintă cel mai important factor de mediu, fără de care nu există viaţă pe Terra. Apa în acelaşi timp este şi mediu de viaţă şi o componentă a tuturor vieţuitoarelor şi o componentă indispensabilă susţinerii vieţii, este mediul în care cu milioane de ani în urmă a apărut viaţa.

Cel mai grandios proces natural, ce are ca sursă de energie Soarele, reprezintă circuitul apei în natură – o uriaşă roată hidraulică a Terrei cu rigurosul său ciclu anual şi cu consecinţa acestuia – reglarea climei.

Din cele mai vechi timpuri dar mai ales în ultimul secol omenirea a avut dreptul să utilizeze liber apa, ca pe un dar care vine din cer. Acest timp a trecut, deoarece ecosistemele ne spun clar şi răspicat acest lucru.

Utilizarea raţională a apei în perspectiva unei dezvoltări durabile la nivel planetar în general şi la nivel local în particular este o datorie a societăţii umane. În vederea protejării resurselor de apă, la nivel european au fost elaborate peste 70 de reglementări şi directive, la care a aderat şi România.

Dezvoltarea societăţii umane a dus la apariţia unui număr tot mai mare de tehnologii şi produse chimice, necesare menţinerii şi ridicării nivelului de trai, fenomene care la rândul lor au dus la creşterea vulnerabilităţii mediului înconjurător, respectiv a resurselor de apă.

Dezvoltarea ştiinţei a dus la posibilitatea detectării unui număr foarte mare de componente chimice atât în apă, sol, aer cât şi în organismele vii, componente, care chiar şi în concentraţii foarte scăzute pot conduce la efecte nedorite, chiar periculoase. Din cauza biodisponibilităţii crescute a acestor substanţe au fost impuse metode noi de detectare şi determinare a lor, s-a mărit continuu numărul parametrilor ce se urmăresc cât şi limitarea concentraţiei lor în apa potabilă, apele uzate şi în receptorii naturali.

Din cele menţionate mai sus se impune necesitatea cunoaşterii proprietăţilor apei, a funcţiilor sale în mediu, modul de poluare a apei cât şi protecţia împotriva poluării.

Principalele funcţii ale apei sunt:

• Funcţia socială: apa reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi este indispensabilă vieţii. Apa este o componentă a corpului tuturor vieţuitoarelor, fără de care viaţa este imposibilă (omul poate rezista doar 3-4 zile fără apă). Pentru satisfacerea nevoilor biologice şi de igienă, astăzi omul are nevoie de cca 150 l de apă zilnic. De asemenea bunăstarea unei naţiuni se măsoară şi în cantitatea de apă utilizată. Peste o treime din locuitorii Terrei (2,4 miliarde) nu dispun de resurse minime de apă pentru satisfacerea necesităţilor zilnice igienico – sanitare. Apa a constituit şi constituie un factor generator de conflicte regionale şi internaţionale.

• Funcţia economică:

o Materie primă în multe procese tehnologice;

o Indispensabilă în agricultură (irigaţii, adăpat, piscicultură, aquacultură etc);

o Pescuit;

o Mijloc de transport;

o Purtător de energie;

o Element de răcire;

o Cale de transport;

o Agrement, turism, sport etc.

• Funcţia ecologică: pe tera nici un organism nu poate trăi fără apă. Toate resursele de apă (râurile, lacurile, acviferele, zonele umede şi luncile inundabile) sunt esenţiale pentru susţinerea ecosistemelor şi a biodiversităţii. În ultima perioadă, din cauza amenajării neraţionale a bazinelor hidrografice, au dispărut numeroase biohabitatele, ducând la dispariţia definitivă a multor specii de plante şi animale, altele fiind în pragul dispariţiei. Ecosistemele acvatice au nevoie de o anumită cantitate şi calitate a apei pentru supravieţuire.

• Funcţia culturală: Elementele triadei apă – om – civilizaţie sunt strâns legate între ele. Apa este leagăn al vieţii şi acţionează direct asupra civilizaţiei. Acolo unde nu există apă nu există nici civilizaţie. Marile civilizaţii s-a dezvoltat de a lungul unor răuri ca Nilul, Tigrul, Eufratul, Indul, Gangele, fluviul Galben, în jurul unor mări: Meditarana (grecii etc), creind civilizaţii antice ce înfluenţează şi astăzi civilizaţia umană. Dacă în trecut oamenii au avut nevoie de apă, în viitor apa are nevoie de oameni.

1.2. Răspândirea apei în natură

Apa, în natură se regăseşte în toate cele trei stări de agregare: gazoasă, lichidă şi solidă.

Atmosfera conţine apa sub formă de vapori de apă în concentraţii, ce depind de temperatura şi presiunea aerului. Apa din atmosferă provine din evaporarea apei de pe Pământ. În anumite condiţii vaporii de apă pot condensa (apa din nori) sau chiar îngheţa (zăpadă, grindină).

Apa pe planeta noastră este foarte răspândită şi se găseşte atât la suprafaţă (mări, oceane, lacuri, ape curgătoare, gheţari) cât şi în scoarţa pământului (ape freatice sau de mare adâncime). Astfel din suprafaţa totală a Terrei, 71 % este ocupată de apă. Din suprafaţa uscatului aproximativ 10 % este ocupată de gheţari, a căror grosime maximă, în Antarctica, atinge peste 4200 m. Topirea acestor gheţari ar duce la ridicarea nivelului actual al oceanelor cu cca 80 m.

Din totalul apei de pe planetă, în oceane se regăsesc 97 %, în calote glaciale 2 %, în subteran 0,9 % iar în apele de suprafaţă doar 0,1 %. Din aceste resurse de apă doar o parte foarte mică poate fi utilizată de om. Din cauza a numeroşi factori, resursele utilizabile de apă sunt repartizate neuniform pe suprafaţa globului:

• Media mondială: 5 000 m3/loc/an

• Media europeană: 3 000 m3/loc/an

• Media României: 1 700 m3/loc/an (0,22 % din rezerva mondială şi 0,37 % din populaţia globului)

• Canada: 110 000 m3/loc/an

• Australia: 21 800 m3/loc/an

• Rusia: 16 000 m3/loc/an

• SUA: 10 000 m3/loc/an

• China: 2 800 m3/loc/an

• Egipt: 90 m3/loc/an

În România resursele de apă se regăsesc atât în apele de suprafaţă cât şi în cele subterane.

În categoria apelor de suprafaţă, ca resurse de apă, sunt incluse:

1. Râurile interioare:

• Lungime totală: 79 000 km

• Volum mediu: 40 mld m3

• Debit mediu: 1 250 m3/s

• Debit specific: 1 700 m3/loc/an

2. Dunărea:

• Volum mediu: 170 mld m3 din care 20 mld m3 revin României

3. Lacuri naturale: 122 la număr fiind nesemnificative ca resurse utilizabile de apă.

Apele subterane în România reprezintă un volum total de 9.109 mii m3 din care doar 6.106 mii m3/an sunt utilizabile.

Apa Mării Negre este utilizată nesemnificativ în tehnologii (procese de răcire, desalinizare) fiind mai ales o resursă de apă pentru folosinţe neconsumatoare de apă (agrement, pescuit, navigaţie etc) respectiv receptor pentru ape uzate.

În funcţie de anumite caracteristici apele de pe Terra se deosebesc între ele. Anumite ape se caracterizează printr-un conţinut scăzut de săruri minerale (ape oligominerale), altele în schimb conţin cantităţi ridicate de săruri dizolvate.

Preview document

Stiinta Mediului - Pagina 1
Stiinta Mediului - Pagina 2
Stiinta Mediului - Pagina 3
Stiinta Mediului - Pagina 4
Stiinta Mediului - Pagina 5
Stiinta Mediului - Pagina 6
Stiinta Mediului - Pagina 7
Stiinta Mediului - Pagina 8
Stiinta Mediului - Pagina 9
Stiinta Mediului - Pagina 10
Stiinta Mediului - Pagina 11
Stiinta Mediului - Pagina 12
Stiinta Mediului - Pagina 13
Stiinta Mediului - Pagina 14
Stiinta Mediului - Pagina 15
Stiinta Mediului - Pagina 16
Stiinta Mediului - Pagina 17
Stiinta Mediului - Pagina 18
Stiinta Mediului - Pagina 19
Stiinta Mediului - Pagina 20
Stiinta Mediului - Pagina 21
Stiinta Mediului - Pagina 22
Stiinta Mediului - Pagina 23
Stiinta Mediului - Pagina 24
Stiinta Mediului - Pagina 25
Stiinta Mediului - Pagina 26
Stiinta Mediului - Pagina 27
Stiinta Mediului - Pagina 28
Stiinta Mediului - Pagina 29
Stiinta Mediului - Pagina 30
Stiinta Mediului - Pagina 31
Stiinta Mediului - Pagina 32
Stiinta Mediului - Pagina 33
Stiinta Mediului - Pagina 34
Stiinta Mediului - Pagina 35
Stiinta Mediului - Pagina 36
Stiinta Mediului - Pagina 37
Stiinta Mediului - Pagina 38
Stiinta Mediului - Pagina 39
Stiinta Mediului - Pagina 40
Stiinta Mediului - Pagina 41
Stiinta Mediului - Pagina 42
Stiinta Mediului - Pagina 43
Stiinta Mediului - Pagina 44
Stiinta Mediului - Pagina 45
Stiinta Mediului - Pagina 46
Stiinta Mediului - Pagina 47
Stiinta Mediului - Pagina 48
Stiinta Mediului - Pagina 49
Stiinta Mediului - Pagina 50
Stiinta Mediului - Pagina 51
Stiinta Mediului - Pagina 52
Stiinta Mediului - Pagina 53
Stiinta Mediului - Pagina 54
Stiinta Mediului - Pagina 55
Stiinta Mediului - Pagina 56
Stiinta Mediului - Pagina 57
Stiinta Mediului - Pagina 58
Stiinta Mediului - Pagina 59
Stiinta Mediului - Pagina 60
Stiinta Mediului - Pagina 61
Stiinta Mediului - Pagina 62
Stiinta Mediului - Pagina 63
Stiinta Mediului - Pagina 64
Stiinta Mediului - Pagina 65
Stiinta Mediului - Pagina 66
Stiinta Mediului - Pagina 67
Stiinta Mediului - Pagina 68
Stiinta Mediului - Pagina 69
Stiinta Mediului - Pagina 70
Stiinta Mediului - Pagina 71
Stiinta Mediului - Pagina 72
Stiinta Mediului - Pagina 73
Stiinta Mediului - Pagina 74
Stiinta Mediului - Pagina 75
Stiinta Mediului - Pagina 76
Stiinta Mediului - Pagina 77
Stiinta Mediului - Pagina 78
Stiinta Mediului - Pagina 79
Stiinta Mediului - Pagina 80
Stiinta Mediului - Pagina 81
Stiinta Mediului - Pagina 82
Stiinta Mediului - Pagina 83
Stiinta Mediului - Pagina 84
Stiinta Mediului - Pagina 85
Stiinta Mediului - Pagina 86
Stiinta Mediului - Pagina 87
Stiinta Mediului - Pagina 88
Stiinta Mediului - Pagina 89
Stiinta Mediului - Pagina 90
Stiinta Mediului - Pagina 91
Stiinta Mediului - Pagina 92
Stiinta Mediului - Pagina 93
Stiinta Mediului - Pagina 94
Stiinta Mediului - Pagina 95
Stiinta Mediului - Pagina 96
Stiinta Mediului - Pagina 97
Stiinta Mediului - Pagina 98
Stiinta Mediului - Pagina 99
Stiinta Mediului - Pagina 100
Stiinta Mediului - Pagina 101
Stiinta Mediului - Pagina 102
Stiinta Mediului - Pagina 103
Stiinta Mediului - Pagina 104
Stiinta Mediului - Pagina 105
Stiinta Mediului - Pagina 106
Stiinta Mediului - Pagina 107
Stiinta Mediului - Pagina 108
Stiinta Mediului - Pagina 109
Stiinta Mediului - Pagina 110
Stiinta Mediului - Pagina 111
Stiinta Mediului - Pagina 112
Stiinta Mediului - Pagina 113
Stiinta Mediului - Pagina 114
Stiinta Mediului - Pagina 115
Stiinta Mediului - Pagina 116

Conținut arhivă zip

  • Bibliografie.doc
  • Capitol 1 si 2.doc
  • Capitol 3.doc
  • Capitol 4.doc
  • Capitol 5.doc
  • Capitol 6.doc
  • Capitol 7.doc

Alții au mai descărcat și

Agenții poluanți ai aerului

ARGUMENT Este o problemă importantă poluarea atmosferică indiferent de scopuri şi mijloace.Mai trist e faptul că nimeni nu ia măsuri mai mari...

Poluanti ai Apelor de Suprafata si de Adancime, Monitorizarea Lor

CAPITOLUL I. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND APA 1.1. Importanta apei în natura Apa este un factor indispensabil existentei si continuitatii...

Apa in Industria Chimica - Metode de Purificare

1. Argument Apa în industria chimică. Metode de purificare. Apa reprezintă unul din factorii esenţiali ai vieţii. Fără apă existenţa vieţii pe...

Molecule

Macroelemente sau elemente de constituţie: C, H, O, P, N Microelemente sau oligoelemente: S, Cl, K, Ca, Mg, Si, Br, F, I, Al, Cu, Fe, Zn, Se etc...

Chimia atmosferei

1. Istoricul formării atmosferei terestre Atmosfera terestră este învelişul gazos ce înconjoară Pământul şi care este menţinut într-o stare de...

Substante Radioactive

Aceste substante se acumuleaza in corpul organismelor si circula apoi de-a lungul intregului lant trofic, contaminand si alte organisme, motiv...

Gravimetria

Introducere Gravimetria (gravis = greu, metron = măsură) sau metoda ponderală constă, deci, în transformarea constituentului analizat într-un...

Metode de Depoluare a Apelor

Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si...

Ai nevoie de altceva?