/ Biblioteca / Cursuri / Chimie Organica

Toate cursurile din domeniul Chimie Organica

    9 32.05 KB

    Determinismul Genetic al Sexelor

    Fenomenul de sexualitate presupune împerecherea organismelor de sex opus spre a realiza unirea gameţilor în cadrul procesului de fecundaţie în urma căruia rezultă zigotul, punctul de plecare în ontogeneza unui nou organism. Momentul cheie în procesul de sexualitate este meioza. În meioză se stabileşte destinul viitorului organism când are loc asortarea independentă a perechilor de factori ereditari cu toată gama de evenimente ce au loc după acest fenomen: separarea şi înjumătăţirea...

    Domenii: Biologie, Chimie Organica

    Vezi Cursul
    7 7.63 KB

    Tezele Teoriei Cromosomale a Ereditatii

    Analiza genetică realizată în cadrul a numeroase experienţe de încrucişare la D. melanogaster, între tipul normal şi diverse mutante precum şi între diferite mutante, care au implicat indivizi ce se deosebeau prin una sau mai multe perechi de caractere, au arătat că în anumite situaţii există mai multe alele pentru acelaşi caracter, plasate pe acelşi locus pe cromosomii omologi, constituind serii polialele. De asemenea s-a constatat că unele caractere normale ale tipului sălbatic de drosofilă...

    Domenii: Biologie, Chimie Organica

    Vezi Cursul
    9 10.35 KB

    Interactiuni Nonalelice

    Modificarea raportului mendelian de segregare poate fi datorat nu numai interacţiunilor dintre genele alele ci şi interacţiunii dintre genele nealele. Acestea sunt gene plasate fie în loci diferiţi, pe acelaşi cromosom, fie pe cromosomi diferiţi, neomologi, ele afectând acelaşi caracter. Uneori, în urma interacţiunii dintre genele nealele, se modifică felurile fenotipurilor nu însă şi numarul acestora, astfel că, aparent, raportul de segregare nu se modifică. 1. Păstrarea raportului de...

    Domenii: Biologie, Chimie Organica

    Vezi Cursul
    6 7.36 KB

    Interactiuni Genice

    Experienţele realizate de cercetatori, asupra unor organisme variate, pentru elucidarea determinismului genetic al diferitelor caractere ereditare, au evidenţiat o abatere semnificativă de la rapoartele de segregare obţinute la mazare. Cauza principală a acestor variaţii este aceea că respectivele caractere nu sunt trăsături simple, de tip mendelian, ci mult mai complexe determinate uneori de interacţiunea mai multor gene. Interacţiunile alelice Analizele genetice efectuate la diferite...

    Domenii: Biologie, Chimie Organica

    Vezi Cursul
    9 9.27 KB

    Ereditatea Mendeliana

    Ereditatea mendeliană (genetica mendeliană sau Mendelism) reprezintă un set de principii sau legi legate de transmiterea ereditară a caracterelor de la parinti la descendenţi. Deşi hibridarea a fost practicata din cele mai vechi timpuri (odată cu introducerea în cultură a plantelor şi cu practica de creştere a animalelor) primul om de ştiinţă care a intreprins un studiu sistematic asupra comportării caracterelor ereditare la genitori şi la generaţiile obţinute prin încrucişare a fost Gregor...

    Domenii: Biologie, Chimie Organica, Medicina

    Vezi Cursul
    25 248.84 KB

    Compusi Carbonilici Nesaturati

    II.4.6. Compusi carbonilici nesaturati II.4.6.1. Definitie. Clasificare. Compusi functionali care contin, pe langa gruparea functionala divalenta carbonil >C=O, o legatura dubla >C=C<: a) avand cele doua legaturi duble c u m u l a t e: R-CH=C=O aldocetene C=C=O cetocetene R R sp2 sp2 sp2 sp sp sp2 - structura sistemului de duble legaturi cumulate este similara cu cea din propadiena (CURS 1, pag. 40). - clasa de compusi se defineste cu numele generic de “cetene”. b) avand...

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
    36 352.57 KB

    Zaharuri

    Introducere Zaharidele sunt compuşi naturali. Numele lor de hidraţi de carbon provine de la raportul hidrogen/oxigen egal cu cel din apă. Formula generală Cn(H2O)n a acestor compuşi naturali în care H:O respectă raportul H:O din apă a dus la denumirea de hidraţi de carbon. Dar şi alte substanţe prezintă acelaşi raport şi nu pot fi încadrate în acest capitol, deci termenul s-a dovedit impropriu. Denumirea de zaharide provine de la zaharoză (reprezentant al clasei) substanţă dulce, iar...

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
    25 165.71 KB

    Compusi cu Azot si Sulf

    Proprietăţi chimice Formarea de săruri . Mercaptide. Tiolii se dizolvă în soluţie de hidroxid alcalin şi formează săruri solubile în apă . Sărurile tiolilor se numesc şi mercaptide Oxidarea tiolilor Sistemul redox tiol-sulfură este important în special în sistemele biologice. Multe peptide, proteine conţin gruparea -SH liberă şi pot realiza punţi disulfidice în lanţul lor: Acizii arilsulfonici se obţin prin sulfonarea directă a hidrocarburilor aromatice: Prin tratarea sărurilor acizilor...

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
    21 181.1 KB

    Hidracizi

    Acizii organici care conţin alături de grupa carboxil una sau mai multe grupe hidroxil în radicalul de hidrocarbură se numesc hidroxiacizi (oxiacizi). Ei pot fi: acizi alcooli şi acizi fenoli. HIDROXIACIZI ALIFATICI (ACIZI ALCOOLI) Nomenclatura Hidroxiacizii se denumesc adăugând prefixul hidroxi (oxi) la numele acidului carboxilic saturat, precizând poziţia (poziţiile) grupei hidroxil. Se folosesc şi denumiri empirice, acceptate de IUPAC. Proprietăţi fizice Hidroxiacizii alifatici, în...

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
    22 300.69 KB

    Compusi Heterociclici

    Clasificare O clasificare a lor poate fi făcută conform precizărilor IUPAC, ţinând seama de numărul de atomi din inel (5,6) şi de numărul de heteroatomi (1,2,3,4 etc.). Compuşi heterociclici pentaatomici Compuşi heterociclici hexaatomici COMPUŞI HETEROCICLICI PENTAATOMICI CU UN HETEROATOM Nomenclatură. Structură Majoritatea compuşilor heterociclici au nume speciale. Aplicarea regulilor IUPAC este convenabilă pentru compuşii monociclici la care se ţine seama de numărul atomilor din...

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
    20 168.77 KB

    Fenoli

    Proprietăţi fizice caracteristice Au caracter mai polar decât alcoolii corespunzători Solubilitatea în apă mai mare a fenolului comparativ cu a ciclohexanolului se datorează legăturilor de hidrogen mai puternice. Legătura O-H când nu este ionizată este mai puternic polarizată decât la alcooli. Proprietăţi fizice cu excepţia m-crezolului, cristalizaţi, cu miros caracteristic, puţin solubili în apă, uşor solubili în alcool şi eter Temperatura de topire a fenolului este 43oC ( a...

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
    20 192.18 KB

    Alchene

    Alchenele sunt hidrocarburi nesaturate ce conţin ca grupare funcţională o legătură C=C. Se numesc şi olefine de la latinescul oleum faciens (etena formează 1,2-dicloretan care este ulei). Alchene aciclice , cu formula moleculară, CnH2n ALCHENEALCHENE Exerciţiu: Indicaţi structura compuşilor: 1-(trans-1-propenil)-biciclo [4.4.0]-decan şi trans –3-penten-ol.

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
    160 3.3 MB 12

    Curs de Biochimie

    Biochimia este o ştiinţă modernă, cu caracter complex, care are drept material de studiu materia vie şi fenomenele specifice acesteia, din punct de vedere al organizării, compoziţiei şi structurii biomoleculelor componente, precum şi al proceselor complexe de transformare a acestora, în corelaţie cu efectele energetice asociate reacţiilor metabolice. Cunoaşterea substratului biochimic al materiei vii, şi a mecanismelor reacţiilor biochimice oferă cheia înţelegerii ştiinţifice a fenomenelor...

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
    82 3.38 MB

    Biochimie Hormonala

    I.Introducere Introducerea termenului de hormon a fost făcută de E.Starling pentru a desemna acele substante sintetizate in organism care au proprietetea de a stimula sau excita diferite organe,tesuturi sau procese biochimice si fiziologice.HORMONII sunt definiti ca fiind substanţe chimice elaborate de o celulă sau grup de celule specializate (numite celule endocrine) şi care sunt transportat e prin sistemul circulator la o celulă ţintă care răspunde printr-o modificare a funcţiei sale....

    Domenii: Biologie, Chimie Generala, Chimie Organica

    Vezi Cursul
    6 14.8 KB

    Acidulantii

    Acidulantii alimentari se impart in: acizi generali si acizi de specialitate1. Acizii generali sunt aceia care au o diversa gama de functii si pot fi folositi la produsele alimentare la care aciditatea este necesara sau dorita; pe cand acizii de specialitate au o utilizabilitate mult mai restransa. Acizii: citric, malic, tartaric si fumaric sunt acizi generali. Acidul fumaric este inclus in aceasta grupa desi are o limita de solubilitate foarte scazuta. Din cealalta categotie fac parte:...

    Domeniu: Chimie Organica

    Vezi Cursul
Pagina 4 din 6