Chimie Organica

Curs
8.4/10 (12 voturi)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 28347
Mărime: 553.47KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Spanu Oana
ESTE CURSUL USAMV IASI

Cuprins

MODUL I

1. Sisteme disperse omogene (solu]ii) 1

1.1. Defini]ie, clasificare 1

1.2. Sisteme disperse omogene (solu]ii) 1

1.2.1. Defini]ie 1

1.2.2. Clasificarea solu]iilor 1

1.2.3. Mrimi [i unit]i pentru exprimarea concentra]iei 2

1.2.3.1. Defini]ie 2

1.2.3.2. Concentra]ia procentual 2

1.2.3.3. Concentra]ia molar 2

1.2.3.4. Concentra]ia normal 2

1.2.4. Procesul de dizolvare 3

1.2.5. Solubilitatea 4

1.2.5.1. Solubilitatea substan]elor solide 4

1.2.6. Solu]ii diluate de neelectroli]i 5

1.2.6.1. Difuziunea 5

1.2.6.2. Osmoza [i presiunea osmotic 6

Test de autoevaluare 9

1.2.7. No]iuni de electrochimie 11

1.2.7.1. Propriet]i coligative ale solu]iilor 11

1.2.7.2. Echilibrul chimic: procese reversibile [i ireversibile 12

1.2.7.3. Acizi, baze, amfoli]i 14

1.2.7.4. Gradul de ionizare al electroli]ilor slabi 16

1.2.7.5. Constante de aciditate [i bazicitate 18

1.2.7.6. Produsul ionic al apei [i mrimea pH 18

1.2.7.6.1. Metode pentru determinarea pH-ului 20

1.2.7.7. Solu]ii tampon 21

1.2.7.8. Hidroliza srurilor 22

Test de autoevaluare 25

Rezumat modul I 26

MODUL II

2. Sisteme disperse eterogene (coloizi) 27

2.1. Defini]ie 27

2.2. Clasificarea coloizilor 27

2.3. Structura particulei coloidale (micela coloidal) 28

2.4. Propriet]ile sistemelor coloidale 30

2.4.1. Propriet]i cinetice 30

2.4.2. Propriet]i optice 31

2.4.3. Propriet]i electrice 32

Test de autoevaluare 35

3. Oxidare [i reducere 36

3.1. Defini]ie, starea de oxidare [i starea de reducere 36

3.2. Strile de oxidare ale elementelor `n combina]iile lor 37

3.3. Oxidri [i reduceri ale unor molecule covalente 38

3.4. For]a electromotoare. Poten]ial de electrod 39

3.5. Poten]ial redox 41

3.6. Mrimea rH 42

2

Test de autoevaluare 43

Rezumat modul II 44

Modul III – lucrri de laborator

Volumetria prin reac]ii de neutralizare 45

1. Prepararea [i titrarea unei solu]ii 0,1N de NaOH cu ajutorul

unei solu]ii de acid oxalic 45

2. Prepararea [i titrarea unei solu]ii de HCl 0,1N cu o solu]ie de

NaOH de concentra]ie cunoscut 47

3. Dozarea azotului din srurile de amoniu (metoda Kjeldahl) 49

4. Reac]iile ionilor potasiu, amoniu [i azotat 51

Volumetria prin reac]ii de oxido-reducere 54

5. Permanganometria `n mediu acid 54

6. Dozarea ionului feros Fe2+ din compu[i prin metoda

permanganometric 56

Ionul fier 58

7. Iodometria 60

Volumetria prin reac]ii de precipitare. Argentometria 62

8. Metoda Mohr de dozare a clorurilor 62

Volumetria prin reac]ii cu formare de complec[i. Complexometria 64

9. Duritatea apei 64

Reac]iile ionilor magneziu [i calciu 67

Metode fotometrice de analiz 69

10. Dozarea manganului din produse vegetale 70

11. Reac]iile ionilor fosfat [i silicat 71

12. pH-metria 73

Teme de verificare 75

Bibliografie 78

Cuprins 79

Extras din document

MODUL I

1. SISTEME DISPERSE OMOGENE (SOLU}II)

1.1. Defini]ie, clasificare

Sistemele disperse reprezint amestecuri de dou sau mai multe

componente.

~n func]ie de natura suprafe]elor care formeaz amestecul, sistemele

disperse pot fi omogene [i eterogene.

Sistemele disperse omogene sunt acele sisteme `n care componentele nu

prezint suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind uniform `n tot

sistemul. Substan]ele ce compun amestecul nu sunt perceptibile cu ochiul liber

sau la microscop [i nu sunt separabile prin mijloace mecanice ca filtrare,

centrifugare etc.

Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme `n care componentele

prezint suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind diferit.

Sistemele disperse prezint dou componente care difer prin cantitate.

Componenta care domin cantitativ amestecul se nume[te mediul de

dispersie iar `n cazul solu]iilor este dizolvantul sau solventul.

Componenta ce se afl `n cantitate mai mic, se nume[te faz dispers, `n

cazul solu]iilor fiind substan]a care se dizolv, numit [i solut sau dizolvat. Ea

este cea care determin multe propriet]i ale sistemului dispers.

1.2. Sisteme disperse omogene (solu]ii)

1.2.1. Defini]ie

O solu]ie este un amestec omogen de dou sau mai multe componente

(substan]e).

1.2.2. Clasificarea solu]iilor

Solu]iile se clasific dup starea lor fizic `n solu]ii gazoase, lichide [i

solide.

Gazele, indiferent de natura lor chimic, se amestec sau sunt miscibile `n

orice propor]ie.

Solu]iile lichide pot fi: gaz `n lichid, lichid `n lichid, solid `n lichid.

Exemple de diferite solu]ii sunt prezentate `n tabelul 1.

Tabel 1

Clasificare solu]iilor dup starea fizic

Tipul de solu]ie Exemple

1. Amestecuri de gaze aerul atmosferic - amestec de azot [i oxigen

(componente principale)

2. Gaz `n lichid dioxid de carbon `n ap, oxigen `n ap, hidrogen

sulfurat `n ap

3. Lichid `n lichid etanol `n ap, frac]iuni de petrol, ulei `n eter etc.

4. Solid `n lichid sruri `n ap, zahr `n ap, naftalin `n benzen etc.

5. Solid `n solid aliajele - amestecuri formate din mai multe metale

1.2.3. Mrimi [i unit]i pentru exprimarea concentra]iei

4

Un alt criteriu de clasificare al solu]iilor este concentra]ia.

1.2.3.1. Defini]ie

Concentra]ia unei solu]ii reprezint cantitatea de substan] dizolvat

`ntr-un anumit volum de solu]ie.

Ea reprezint raportul dintre solut [i solvent. Dup concentra]ie, se

deosebesc: solu]ii diluate, adic solu]ii care con]in cantit]i mici de substan]

dizolvate [i solu]ii concentrate, adic solu]ii care con]in cantit]i mari de

substan] dizolvate.

Concentra]ia solu]iei se exprim `n mai multe moduri:

- concentra]ia procentual;

- concentra]ia molar;

- concentra]ia normal.

1.2.3.2. Concentra]ia procentual

Concentra]ia procentual arat câte pr]i de substan] dizolvat se gsesc

`n 100 pr]i solu]ie. Astfel o solu]ie de NaCl 10% `nseamn c `n 100g solu]ie se

gsesc 10g clorur de sodiu [i 90g ap.

Concentra]ia procentual poate fi exprimat [i `n unit]i de volum, folosit

pentru prepararea solu]iilor de lichide. De exemplu prin alcool 80% se `n]elege un

amestec de 80 volume de alcool [i 20 volume de ap.

1.2.3.3. Concentra]ia molar

Concentra]ia exprimat `n moli raporta]i la litru de solu]ie (1000cm3

solu]ie). O solu]ie molar este solu]ia care con]ine dizolvat `n 1000cm3 solu]ie un

mol de substan]. Concentra]ia acestei solu]ii se noteaz cu m.

De exemplu, o solu]ie molar de clorur de sodiu con]ine 58,5g NaCl

(1 mol) `ntr-un litru de solu]ie; o solu]ie molar de acid sulfuric con]ine 98g

H2SO4 (1 mol) `ntr-un litru de solu]ie. Dup cantitatea de substan] dizolvat la un

litru de solu]ie se deosebesc solu]ii: molare (m), dublu-molare (2m), semi-molare

(0,5m), decimolare (0,1m), centimolare (0,01m) etc.

Solu]iile molare nu trebuie confundate cu solu]ii molale, care prin

molalitate indic numrul de moli de substan] dizolvat `n 1000g dizolvant.

Molaritatea unei solu]ii (m) se calculeaz dup urmtoarea expresie:

Preview document

Chimie Organica - Pagina 1
Chimie Organica - Pagina 2
Chimie Organica - Pagina 3
Chimie Organica - Pagina 4
Chimie Organica - Pagina 5
Chimie Organica - Pagina 6
Chimie Organica - Pagina 7
Chimie Organica - Pagina 8
Chimie Organica - Pagina 9
Chimie Organica - Pagina 10
Chimie Organica - Pagina 11
Chimie Organica - Pagina 12
Chimie Organica - Pagina 13
Chimie Organica - Pagina 14
Chimie Organica - Pagina 15
Chimie Organica - Pagina 16
Chimie Organica - Pagina 17
Chimie Organica - Pagina 18
Chimie Organica - Pagina 19
Chimie Organica - Pagina 20
Chimie Organica - Pagina 21
Chimie Organica - Pagina 22
Chimie Organica - Pagina 23
Chimie Organica - Pagina 24
Chimie Organica - Pagina 25
Chimie Organica - Pagina 26
Chimie Organica - Pagina 27
Chimie Organica - Pagina 28
Chimie Organica - Pagina 29
Chimie Organica - Pagina 30
Chimie Organica - Pagina 31
Chimie Organica - Pagina 32
Chimie Organica - Pagina 33
Chimie Organica - Pagina 34
Chimie Organica - Pagina 35
Chimie Organica - Pagina 36
Chimie Organica - Pagina 37
Chimie Organica - Pagina 38
Chimie Organica - Pagina 39
Chimie Organica - Pagina 40
Chimie Organica - Pagina 41
Chimie Organica - Pagina 42
Chimie Organica - Pagina 43
Chimie Organica - Pagina 44
Chimie Organica - Pagina 45
Chimie Organica - Pagina 46
Chimie Organica - Pagina 47
Chimie Organica - Pagina 48
Chimie Organica - Pagina 49
Chimie Organica - Pagina 50
Chimie Organica - Pagina 51
Chimie Organica - Pagina 52
Chimie Organica - Pagina 53
Chimie Organica - Pagina 54
Chimie Organica - Pagina 55
Chimie Organica - Pagina 56
Chimie Organica - Pagina 57
Chimie Organica - Pagina 58
Chimie Organica - Pagina 59
Chimie Organica - Pagina 60
Chimie Organica - Pagina 61
Chimie Organica - Pagina 62
Chimie Organica - Pagina 63
Chimie Organica - Pagina 64
Chimie Organica - Pagina 65
Chimie Organica - Pagina 66
Chimie Organica - Pagina 67
Chimie Organica - Pagina 68
Chimie Organica - Pagina 69
Chimie Organica - Pagina 70
Chimie Organica - Pagina 71
Chimie Organica - Pagina 72
Chimie Organica - Pagina 73
Chimie Organica - Pagina 74
Chimie Organica - Pagina 75
Chimie Organica - Pagina 76
Chimie Organica - Pagina 77
Chimie Organica - Pagina 78
Chimie Organica - Pagina 79
Chimie Organica - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Chimie Organica.pdf

Alții au mai descărcat și

Reactii de Precipitare - Produs de Solubilitate

Reactiile de precipitare sunt reactiile chimice care au loc cu formarea unei substante greu solubile(practic insolubile) numita precipitat. Un...

Chimie Organica - Hidrocarburile

Hidrocarburile sunt compusi organici ce contin in molecula atom de C si H Clasif:saturate(alcani si cicloalcani), nesaturate(cu dubla leg-...

Chimie Organica

Termochimie Soit v1A1+v2A2+…=v1’A1’+v2’A2’+….ou Ai reactants ; Ai’ produits de reaction, vi,vi’= coeficients stoechiometriques Si la reaction...

Analize de Coloranti Organici

Identificarea unui colorant în substanta se poate face pe baza urmatoarelor criterii: a. solubilitate; b. nuanta si proprietati coloristice ale...

Petrolul – Sursa Importanta de Energie si Materii Prime Organice

Petrolul – sursa importanta de energie si materii prime organice Petrolul brut (numit si titei) este un produs de natura organica , care se...

Structura Benzenului si Starea Aromatica

IV. REACTII DE ADITIE ALE BENZENULUI. 1) Benzenul aditioneaza sase atomi de hidrogen, în prezenta catalizatorilor de hidrogenare, dând...

Lignina

1. Dezincrustarea prin procedeul sulfit Pentru dezincrustarea lemnului prin procedeul sulfit se utilizeaza solutii apoase de bisulfit de calciu,...

Compusi Organici ai Sulfului

Clasificare şi Nomenclatură 1. Derivaţi organici monosubstituiţi ai H2S Tioli sau mercaptani: R-SH alchilmercaptan Tiofenoli: Ar-SH 2. Compuşi...

Ai nevoie de altceva?