Chimie organică

Curs
8.4/10 (12 voturi)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 80 în total
Cuvinte : 28347
Mărime: 553.47KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Spanu Oana
ESTE CURSUL USAMV IASI

Cuprins

MODUL I

1. Sisteme disperse omogene (solu]ii) 1

1.1. Defini]ie, clasificare 1

1.2. Sisteme disperse omogene (solu]ii) 1

1.2.1. Defini]ie 1

1.2.2. Clasificarea solu]iilor 1

1.2.3. Mrimi [i unit]i pentru exprimarea concentra]iei 2

1.2.3.1. Defini]ie 2

1.2.3.2. Concentra]ia procentual 2

1.2.3.3. Concentra]ia molar 2

1.2.3.4. Concentra]ia normal 2

1.2.4. Procesul de dizolvare 3

1.2.5. Solubilitatea 4

1.2.5.1. Solubilitatea substan]elor solide 4

1.2.6. Solu]ii diluate de neelectroli]i 5

1.2.6.1. Difuziunea 5

1.2.6.2. Osmoza [i presiunea osmotic 6

Test de autoevaluare 9

1.2.7. No]iuni de electrochimie 11

1.2.7.1. Propriet]i coligative ale solu]iilor 11

1.2.7.2. Echilibrul chimic: procese reversibile [i ireversibile 12

1.2.7.3. Acizi, baze, amfoli]i 14

1.2.7.4. Gradul de ionizare al electroli]ilor slabi 16

1.2.7.5. Constante de aciditate [i bazicitate 18

1.2.7.6. Produsul ionic al apei [i mrimea pH 18

1.2.7.6.1. Metode pentru determinarea pH-ului 20

1.2.7.7. Solu]ii tampon 21

1.2.7.8. Hidroliza srurilor 22

Test de autoevaluare 25

Rezumat modul I 26

MODUL II

2. Sisteme disperse eterogene (coloizi) 27

2.1. Defini]ie 27

2.2. Clasificarea coloizilor 27

2.3. Structura particulei coloidale (micela coloidal) 28

2.4. Propriet]ile sistemelor coloidale 30

2.4.1. Propriet]i cinetice 30

2.4.2. Propriet]i optice 31

2.4.3. Propriet]i electrice 32

Test de autoevaluare 35

3. Oxidare [i reducere 36

3.1. Defini]ie, starea de oxidare [i starea de reducere 36

3.2. Strile de oxidare ale elementelor `n combina]iile lor 37

3.3. Oxidri [i reduceri ale unor molecule covalente 38

3.4. For]a electromotoare. Poten]ial de electrod 39

3.5. Poten]ial redox 41

3.6. Mrimea rH 42

2

Test de autoevaluare 43

Rezumat modul II 44

Modul III – lucrri de laborator

Volumetria prin reac]ii de neutralizare 45

1. Prepararea [i titrarea unei solu]ii 0,1N de NaOH cu ajutorul

unei solu]ii de acid oxalic 45

2. Prepararea [i titrarea unei solu]ii de HCl 0,1N cu o solu]ie de

NaOH de concentra]ie cunoscut 47

3. Dozarea azotului din srurile de amoniu (metoda Kjeldahl) 49

4. Reac]iile ionilor potasiu, amoniu [i azotat 51

Volumetria prin reac]ii de oxido-reducere 54

5. Permanganometria `n mediu acid 54

6. Dozarea ionului feros Fe2+ din compu[i prin metoda

permanganometric 56

Ionul fier 58

7. Iodometria 60

Volumetria prin reac]ii de precipitare. Argentometria 62

8. Metoda Mohr de dozare a clorurilor 62

Volumetria prin reac]ii cu formare de complec[i. Complexometria 64

9. Duritatea apei 64

Reac]iile ionilor magneziu [i calciu 67

Metode fotometrice de analiz 69

10. Dozarea manganului din produse vegetale 70

11. Reac]iile ionilor fosfat [i silicat 71

12. pH-metria 73

Teme de verificare 75

Bibliografie 78

Cuprins 79

Extras din document

MODUL I

1. SISTEME DISPERSE OMOGENE (SOLU}II)

1.1. Defini]ie, clasificare

Sistemele disperse reprezint amestecuri de dou sau mai multe

componente.

~n func]ie de natura suprafe]elor care formeaz amestecul, sistemele

disperse pot fi omogene [i eterogene.

Sistemele disperse omogene sunt acele sisteme `n care componentele nu

prezint suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind uniform `n tot

sistemul. Substan]ele ce compun amestecul nu sunt perceptibile cu ochiul liber

sau la microscop [i nu sunt separabile prin mijloace mecanice ca filtrare,

centrifugare etc.

Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme `n care componentele

prezint suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind diferit.

Sistemele disperse prezint dou componente care difer prin cantitate.

Componenta care domin cantitativ amestecul se nume[te mediul de

dispersie iar `n cazul solu]iilor este dizolvantul sau solventul.

Componenta ce se afl `n cantitate mai mic, se nume[te faz dispers, `n

cazul solu]iilor fiind substan]a care se dizolv, numit [i solut sau dizolvat. Ea

este cea care determin multe propriet]i ale sistemului dispers.

1.2. Sisteme disperse omogene (solu]ii)

1.2.1. Defini]ie

O solu]ie este un amestec omogen de dou sau mai multe componente

(substan]e).

1.2.2. Clasificarea solu]iilor

Solu]iile se clasific dup starea lor fizic `n solu]ii gazoase, lichide [i

solide.

Gazele, indiferent de natura lor chimic, se amestec sau sunt miscibile `n

orice propor]ie.

Solu]iile lichide pot fi: gaz `n lichid, lichid `n lichid, solid `n lichid.

Exemple de diferite solu]ii sunt prezentate `n tabelul 1.

Tabel 1

Clasificare solu]iilor dup starea fizic

Tipul de solu]ie Exemple

1. Amestecuri de gaze aerul atmosferic - amestec de azot [i oxigen

(componente principale)

2. Gaz `n lichid dioxid de carbon `n ap, oxigen `n ap, hidrogen

sulfurat `n ap

3. Lichid `n lichid etanol `n ap, frac]iuni de petrol, ulei `n eter etc.

4. Solid `n lichid sruri `n ap, zahr `n ap, naftalin `n benzen etc.

5. Solid `n solid aliajele - amestecuri formate din mai multe metale

1.2.3. Mrimi [i unit]i pentru exprimarea concentra]iei

4

Un alt criteriu de clasificare al solu]iilor este concentra]ia.

1.2.3.1. Defini]ie

Concentra]ia unei solu]ii reprezint cantitatea de substan] dizolvat

`ntr-un anumit volum de solu]ie.

Ea reprezint raportul dintre solut [i solvent. Dup concentra]ie, se

deosebesc: solu]ii diluate, adic solu]ii care con]in cantit]i mici de substan]

dizolvate [i solu]ii concentrate, adic solu]ii care con]in cantit]i mari de

substan] dizolvate.

Concentra]ia solu]iei se exprim `n mai multe moduri:

- concentra]ia procentual;

- concentra]ia molar;

- concentra]ia normal.

1.2.3.2. Concentra]ia procentual

Concentra]ia procentual arat câte pr]i de substan] dizolvat se gsesc

`n 100 pr]i solu]ie. Astfel o solu]ie de NaCl 10% `nseamn c `n 100g solu]ie se

gsesc 10g clorur de sodiu [i 90g ap.

Concentra]ia procentual poate fi exprimat [i `n unit]i de volum, folosit

pentru prepararea solu]iilor de lichide. De exemplu prin alcool 80% se `n]elege un

amestec de 80 volume de alcool [i 20 volume de ap.

1.2.3.3. Concentra]ia molar

Concentra]ia exprimat `n moli raporta]i la litru de solu]ie (1000cm3

solu]ie). O solu]ie molar este solu]ia care con]ine dizolvat `n 1000cm3 solu]ie un

mol de substan]. Concentra]ia acestei solu]ii se noteaz cu m.

De exemplu, o solu]ie molar de clorur de sodiu con]ine 58,5g NaCl

(1 mol) `ntr-un litru de solu]ie; o solu]ie molar de acid sulfuric con]ine 98g

H2SO4 (1 mol) `ntr-un litru de solu]ie. Dup cantitatea de substan] dizolvat la un

litru de solu]ie se deosebesc solu]ii: molare (m), dublu-molare (2m), semi-molare

(0,5m), decimolare (0,1m), centimolare (0,01m) etc.

Solu]iile molare nu trebuie confundate cu solu]ii molale, care prin

molalitate indic numrul de moli de substan] dizolvat `n 1000g dizolvant.

Molaritatea unei solu]ii (m) se calculeaz dup urmtoarea expresie:

Preview document

Chimie organică - Pagina 1
Chimie organică - Pagina 2
Chimie organică - Pagina 3
Chimie organică - Pagina 4
Chimie organică - Pagina 5
Chimie organică - Pagina 6
Chimie organică - Pagina 7
Chimie organică - Pagina 8
Chimie organică - Pagina 9
Chimie organică - Pagina 10
Chimie organică - Pagina 11
Chimie organică - Pagina 12
Chimie organică - Pagina 13
Chimie organică - Pagina 14
Chimie organică - Pagina 15
Chimie organică - Pagina 16
Chimie organică - Pagina 17
Chimie organică - Pagina 18
Chimie organică - Pagina 19
Chimie organică - Pagina 20
Chimie organică - Pagina 21
Chimie organică - Pagina 22
Chimie organică - Pagina 23
Chimie organică - Pagina 24
Chimie organică - Pagina 25
Chimie organică - Pagina 26
Chimie organică - Pagina 27
Chimie organică - Pagina 28
Chimie organică - Pagina 29
Chimie organică - Pagina 30
Chimie organică - Pagina 31
Chimie organică - Pagina 32
Chimie organică - Pagina 33
Chimie organică - Pagina 34
Chimie organică - Pagina 35
Chimie organică - Pagina 36
Chimie organică - Pagina 37
Chimie organică - Pagina 38
Chimie organică - Pagina 39
Chimie organică - Pagina 40
Chimie organică - Pagina 41
Chimie organică - Pagina 42
Chimie organică - Pagina 43
Chimie organică - Pagina 44
Chimie organică - Pagina 45
Chimie organică - Pagina 46
Chimie organică - Pagina 47
Chimie organică - Pagina 48
Chimie organică - Pagina 49
Chimie organică - Pagina 50
Chimie organică - Pagina 51
Chimie organică - Pagina 52
Chimie organică - Pagina 53
Chimie organică - Pagina 54
Chimie organică - Pagina 55
Chimie organică - Pagina 56
Chimie organică - Pagina 57
Chimie organică - Pagina 58
Chimie organică - Pagina 59
Chimie organică - Pagina 60
Chimie organică - Pagina 61
Chimie organică - Pagina 62
Chimie organică - Pagina 63
Chimie organică - Pagina 64
Chimie organică - Pagina 65
Chimie organică - Pagina 66
Chimie organică - Pagina 67
Chimie organică - Pagina 68
Chimie organică - Pagina 69
Chimie organică - Pagina 70
Chimie organică - Pagina 71
Chimie organică - Pagina 72
Chimie organică - Pagina 73
Chimie organică - Pagina 74
Chimie organică - Pagina 75
Chimie organică - Pagina 76
Chimie organică - Pagina 77
Chimie organică - Pagina 78
Chimie organică - Pagina 79
Chimie organică - Pagina 80

Conținut arhivă zip

  • Chimie Organica.pdf

Alții au mai descărcat și

Compuși organici ai sulfului

Clasificare şi Nomenclatură 1. Derivaţi organici monosubstituiţi ai H2S Tioli sau mercaptani: R-SH alchilmercaptan Tiofenoli: Ar-SH 2. Compuşi...

Chimie organică

1.1 OBIECTUL CHIMIEI ORGANICE Obiectul de studiu al chimiei organice il reprezinta: -Izolarea si purificarea substantelor organice naturale sau...

Cicloalcani, Alchine și Diene

Mulţi compuşi organici conţin cicluri de atomi. Carbohidraţii pe care îi consumăm sunt compuşi ciclici, nucleotidele ce constituie AND-ul şi ARN-ul...

Curs de Biochimie

Biochimia este o ştiinţă modernă, cu caracter complex, care are drept material de studiu materia vie şi fenomenele specifice acesteia, din punct de...

Produși Naturali cu Schelet Poliizoprenic

Prezentare generală Din cele mai variate materiale vegetale au fost izolate hidrocarburi izomere : - C10H16 denumite generic terpeni - C15H24...

Chimie organică

Enzime Consideratii gen.definitie.strct.prop. Enzimele sau biocatalizatorii sunt catalizatorii reactiilor din sistemele biologice.Activit....

Chimie organică

Compozite nestructurale armate cu pulberi anorganice Scopul lucrãrii Obţinerea unui material compozit din rãşinã epoxidicã (matricea polimerã) şi...

Chimie Organică

INTRODUCERE ÎN CHIMIA ORGANICĂ DEZVOLTAREA CHIMIEI ORGANICE CA ŞTIINŢĂ Wohler, 1828 – transformarea cianatului de amoniu în...

Te-ar putea interesa și

Aplicații ale spectrometriei de masă în chimia organică

Capitolul 1. Spectrometria de masă – Generalităti Spectrometria de masă este o metodă instrumentală de analiză a compuşilor organici având la bază...

Reacțiile chimice de bază utilizate în cercetarea mărfurilor

I. Chimia analitica. Analiza chimica - Introducere Necesitatea satisfacerii nevoilor multilaterale i-a impus omului, aflat in contact stins cu...

Proiect de lecție - chimia organică

Student: (SIPOL) Universitatea: UPB Facultatea: CASM Anul de studii: III (2010-2011) Şcoala de aplicaţii: Colegiul Tehnic "C.D.Neniţescu" Anul...

Chimie organică - hidrocarburile

Hidrocarburile sunt compusi organici ce contin in molecula atom de C si H Clasif:saturate(alcani si cicloalcani), nesaturate(cu dubla leg-...

Chimie organică

Termochimie Soit v1A1+v2A2+…=v1’A1’+v2’A2’+….ou Ai reactants ; Ai’ produits de reaction, vi,vi’= coeficients stoechiometriques Si la reaction...

Chimie organică

1.1 OBIECTUL CHIMIEI ORGANICE Obiectul de studiu al chimiei organice il reprezinta: -Izolarea si purificarea substantelor organice naturale sau...

Chimie An 1

CAP. 1 NOTIUNI FUNDAMENTALE DE CHIMIE -Necesitatea studiului chimiei de catre viitorii ing. textilisti nechimisti - cunoasterea materiilor prime...

Chimie organică

Enzime Consideratii gen.definitie.strct.prop. Enzimele sau biocatalizatorii sunt catalizatorii reactiilor din sistemele biologice.Activit....

Ai nevoie de altceva?