Chimie Organică

Curs
9.6/10 (5 voturi)
Conține 12 fișiere: pdf
Pagini : 294 în total
Cuvinte : 41142
Mărime: 3.10MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

INTRODUCERE ÎN CHIMIA ORGANICĂ

DEZVOLTAREA CHIMIEI ORGANICE CA ŞTIINŢĂ

Wohler, 1828 – transformarea cianatului de amoniu în ureeNH4+NCO-H2NCNH2Ocãldurã

în prezent există 16 milioane de compuşi organici cunoscuţi

NHONHOOOOHOHindigoalizarinaNNMeOHOchinina

DEFINIŢIA CHIMIEI ORGANICE

1848- Gmelin şi Kekulé - “chimia compuşilor carbonului”

-definiţie incompletă

-CO, CO2, H2CO3, carburile metalelor – compuşi anorganici.

- 1889 - Karl Schorlemmer “chimia hidrurilor carbonului (hidrocarburi) şi a

derivaţilor lor funcţionali”.

PRINCIPALELE DIRECŢII ALE CHIMIEI ORGANICE CA DISCIPLINĂ

• Izolarea şi purificarea compuşilor organici

• Determinarea structurii noilor compuşi organici

• Chimia organică teoretică – studiază modul de legare al atomilor în compuşii organici.

• Mecanismele de reacţie – studiul modului de a reacţiona al moleculelor unele cu altele.

• Sinteza de noi molecule

• Chimia biologică – studiază procesele din natură şi legătura dintre structura moleculelor biologic active şi proprietăţile lor.

CARACTERUL SPECIFIC AL COMPUŞILOR ORGANICI

- Compuşii organici sunt alcătuiţi în principal din C şi H, alături de care pot apărea şi alte elemente (O, N, S, X, P, Si, B) numite elemente organogene

- Formula moleculară a unui compus organic precizează:

• compoziţia sa calitativă (specii de atomi constituenți)

• compoziţia cantitativă (număr de atomi din fiecare specie)

- În urma interacţiilor dintre atomii elementelor organogene se formează structuri moleculare, care se modifică în cursul reacţiilor chimice

- Ca urmare a structurii lor electronice, elementele organogene (C, H, N, O, S, X) îşi unesc atomii, în moleculele organice, prin legături covalente

- Are la bază două proprietăţi specifice ale carbonului şi hidrogenului:

• proprietatea comună a celor două elemente de a forma legături covalente stabile;

• proprietatea unică a atomului de carbon de a se uni, formând în număr nelimitat catene de carbon (liniare, ramificate, ciclice).

STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI

Formarea legăturii covalente

 Se realizează prin punerea în comun a unui număr egal de electroni neîmperecheaţidin

stratul de valenţă al atomilor care se leagă

Are loc prin întrepătrunderea într-o anumită măsură a doi orbitali atomici (OA) monoelectronici de la doi atomi independenţi, rezultând un orbital molecular de legătură (OML), ocupat de un dublet electronic de legătură, care satisface necesarul de sarcină negativă pentru cele 2 nuclee.+1s2pHCl

Ex.: formarea moleculei de H-Cl

- Tipuri de legături covalente

LEGĂTURA COVALENTĂ

Funcţie de numărul de electroni puşi în comun de către cei doi atomi participanţi la legătură, legăturile covalente pot fi:

• simple;

• duble;

• triple.

După modul de întrepătrundere al OA la formarea OML, legăturile covalente pot fi:

• de tip  – prin combinarea OA monoelectronici de-a lungul axei de simetrie (permite rotaţia liberă în jurul ei)

• de tip  - prin suprapunerea laterală a OA monoelectronici (rigidă, nu permite rotaţia liberă în jurul ei)

HIBRIDIZAREA

 Elementele organogene pot participa la formarea legăturilor covalente:

• în stare fundamentală (H, X, N, S)

• în stare hibridizată (C, O, N, S)

În compuşii organici C este tetracovalent, N trivalent, O şi S divalenţi, H şi X monovalenţi

Hibridizarea reprezintă procesul complex de reorganizare a orbitalilor atomici de valenţă, proces care are loc la atom numai în momentul formării legăturii chimice şi constă în:

• decuplarea unei perechi de electroni din stratul de valenţă şi promovarea acestuia pe un orbital de energie apropiată;

• egalarea orbitalilor din punct de vedere energetic şi al formei, transformându-se în orbitali atomici hibrizi (O.H);

 Orbitalii hibrizi:

• au o orientare diferită în spaţiu faţă de cei din care provin, dependentă de tipul de hibridizare

• au formă bilobară, cu lobii inegali

- Tipuri de hibridizări

 Elementele organogene C, O, N, S prezintă 3 tipuri de hibridizări: sp3, sp2 şi sp

 Tipul de hibridizare dictează:

• geometria şi simetria moleculelor formate

• electronegativitatea atomilor hibridizaţi (în eV)

• tăria legăturilor covalente formate cu orbitalii hibrizi

Orbitali moleculari hibridizaţi ai carbonului: sp3, sp2, sp.

 Structura electronică a carbonului (C): 1s22s22px12py12pz0

 Configuraţiile electronice ale atomului de carbon liber şi în diferite stări de hibridizare

 Electronegativitatea atomului de carbon hibridizat creşte în ordinea:

Csp3< Csp2 < Csp

2sspsp2sp3pxpypzpzpypzEpstarea fundamentalaa atomului de carbonsp3:25% s+75% p4 OA hibrizi sp34 leg. sp2:33% s+66% p3 OA hibrizi sp2 - 3 leg. 1 OA pz - 1 leg.sp:50% s+50% p2 OA hibrizi sp - 2 leg. 2 OA py, pz - 2 leg. 

8 LEGĂTURA CHIMICĂ ÎN COMPUŞII ORGANICI

- Exemple de legături covalente între 2 atomi de carbon

Compusul

Tipul de hibridizare

Simetria

Geometria

Lungimea legăturii C-C (Å)

Unghiul dintre valenţe

H3C-CH3

Csp3

tetraedrică

1,54

109°,28’

H2C=CH2

Csp2

trigonală

1,33

120°

Csp

digonală

1,20

180°

CHCHCHHHCHHHsp3-sp3sp3-ssp3-ssp2-sp2sp2-sCHHCHHpzpzsp2-ssp-spsp-sCHHCpzpzpypy

 Funcţie de numărul de covalenţe satisfăcute de alţi atomi de carbon, există:

 atom de C nular – nici o covalenţă satisfăcută de alţi atomi de carbon

 atom de C primar – o covalenţă satisfăcută de alţi atomi de carbon

 atom de C secundar – 2 covalenţe satisfăcute de alţi atomi de carbon

 atom de C terţiar – 3 covalenţe satisfăcute de alţi atomi de carbon

 atom de C cuaternar – 4 covalenţe satisfăcute de alţi atomi de carbon

- Tipuri de atomi de carbon

CnCCppCCCCCsppssCCCCCCCCCtppptttspCCCCCCCCCCCCCCCqqqqppppppptsss

PROPRIETĂŢILE LEGĂTURILOR CHIMICE ÎN COMPUŞII ORGANICI

A. FACTORI CARE DEFINESC GEOMETRIA MOLECULEI

 Influenţează:

• geometria moleculei

• aspectele energetice

• densitatea de electroni a legăturii

1. Lungimea legăturii covalente

Reprezintă distanţa dintre nucleele a 2 atomi legaţi prin legături  sau 

Unitatea de măsură: 1Ǻ=10-8 cm

Tinde să aibă o valoare minimă astfel ca sistemul să aibă energie minimă

Cu cât creşte procentul de orbital s participant la hibridizare, legătura este mai scurtă

Dublele şi triplele legături sunt mai scurte decât legăturile simple

H-F

H-O

H-N

H-C

C-C

C-N

C-O

C-F

C=C

C≡C

C≡N

0,94Ǻ

0,96Ǻ

1,00Ǻ

1,09Ǻ

1,54Ǻ

1,47Ǻ

1,43Ǻ

1,40Ǻ

1,33Ǻ

1,20Ǻ

1,30Ǻ

LEGĂTURA CHIMICĂ ÎN COMPUŞII ORGANICI

2. Unghiul de valenţă

Reprezintă unghiul format între direcţiile de orientare ale orbitalilor moleculari

depinde de tipul de hibridizare

3. Energia de legătură

Reprezintă cantitatea de energie degajată la formarea unei legături covalente

cu cât Eleg este mai mare cu atât legătura este mai stabilă

- Energia legăturii carbon-heteroatom creşte odată cu creşterea caracterului electronegativ al heteroatomului

- Energia de disociere - cantitatea de căldură consumată la scindarea unei legături şi este egală cu energia eliberată la formarea legăturii.

B. FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ DENSITATEA DE ELECTRONI A LEGĂTURII COVALENTE

cantitativ

calitativ

Dipolmoment

Efectele electronice

- Dipol – un sistem format din 2 sarcini electrice punctiforme, egale şi de semn cotrar, aflate la o anumită distanţă

- Legăturile covalente formate între atomi cu aceeaşi electronegativitate se numesc legături covalente nepolare.

- Legătura covalentă formată între atomi cu electronegativităţi diferite devine o legătură covalentă polară, atomii legaţi capătă sarcini electrice parţiale (+,  molecula apare ca un dipol în care centrul sarcinii pozitive nu coincide cu centrul sarcinii negative.

- Polaritatea legăturii

• este o proprietate caracteristică legăturii covalente.

• se notează cu sarcini fracţionate

• se determină cantitativ prin dipolmoment sau moment electric de dipol

1. Dipolmoment molecular. Polaritate

e·d

[S.I. = 1Debye (D) = 10 –10 u.e.s x 10-8 cm

Momentul electric de dipol:

• este o mărime vectorială, caracterizată prin mărime şi orientare

• se reprezintă grafic, convenţional printr-o săgeată paralelă, cu legătura covalentă, al cărei vârf este îndreptat spre atomul mai electronegativ

Csp3ClXC= 2,5 eVXCl= 3 eVABHFH3COHH3COH

Dipolmomentul molecular:

• este rezultanta însumării vectoriale a momentelor de legătură

• dacă moleculele prezintă legături de acelaşi fel între atomi, orientate simetric sau legături polare care datorită simetriei se pot anula reciproc, două câte două, vor prezenta un dipolmoment molecular nul.

Preview document

Chimie Organică - Pagina 1
Chimie Organică - Pagina 2
Chimie Organică - Pagina 3
Chimie Organică - Pagina 4
Chimie Organică - Pagina 5
Chimie Organică - Pagina 6
Chimie Organică - Pagina 7
Chimie Organică - Pagina 8
Chimie Organică - Pagina 9
Chimie Organică - Pagina 10
Chimie Organică - Pagina 11
Chimie Organică - Pagina 12
Chimie Organică - Pagina 13
Chimie Organică - Pagina 14
Chimie Organică - Pagina 15
Chimie Organică - Pagina 16
Chimie Organică - Pagina 17
Chimie Organică - Pagina 18
Chimie Organică - Pagina 19
Chimie Organică - Pagina 20
Chimie Organică - Pagina 21
Chimie Organică - Pagina 22
Chimie Organică - Pagina 23
Chimie Organică - Pagina 24
Chimie Organică - Pagina 25
Chimie Organică - Pagina 26
Chimie Organică - Pagina 27
Chimie Organică - Pagina 28
Chimie Organică - Pagina 29
Chimie Organică - Pagina 30
Chimie Organică - Pagina 31
Chimie Organică - Pagina 32
Chimie Organică - Pagina 33
Chimie Organică - Pagina 34
Chimie Organică - Pagina 35
Chimie Organică - Pagina 36
Chimie Organică - Pagina 37
Chimie Organică - Pagina 38
Chimie Organică - Pagina 39
Chimie Organică - Pagina 40
Chimie Organică - Pagina 41
Chimie Organică - Pagina 42
Chimie Organică - Pagina 43
Chimie Organică - Pagina 44
Chimie Organică - Pagina 45
Chimie Organică - Pagina 46
Chimie Organică - Pagina 47
Chimie Organică - Pagina 48
Chimie Organică - Pagina 49
Chimie Organică - Pagina 50
Chimie Organică - Pagina 51
Chimie Organică - Pagina 52
Chimie Organică - Pagina 53
Chimie Organică - Pagina 54
Chimie Organică - Pagina 55
Chimie Organică - Pagina 56
Chimie Organică - Pagina 57
Chimie Organică - Pagina 58
Chimie Organică - Pagina 59
Chimie Organică - Pagina 60
Chimie Organică - Pagina 61
Chimie Organică - Pagina 62
Chimie Organică - Pagina 63
Chimie Organică - Pagina 64
Chimie Organică - Pagina 65
Chimie Organică - Pagina 66
Chimie Organică - Pagina 67
Chimie Organică - Pagina 68
Chimie Organică - Pagina 69
Chimie Organică - Pagina 70
Chimie Organică - Pagina 71
Chimie Organică - Pagina 72
Chimie Organică - Pagina 73
Chimie Organică - Pagina 74
Chimie Organică - Pagina 75
Chimie Organică - Pagina 76
Chimie Organică - Pagina 77
Chimie Organică - Pagina 78
Chimie Organică - Pagina 79
Chimie Organică - Pagina 80
Chimie Organică - Pagina 81
Chimie Organică - Pagina 82
Chimie Organică - Pagina 83
Chimie Organică - Pagina 84
Chimie Organică - Pagina 85
Chimie Organică - Pagina 86
Chimie Organică - Pagina 87
Chimie Organică - Pagina 88
Chimie Organică - Pagina 89
Chimie Organică - Pagina 90
Chimie Organică - Pagina 91
Chimie Organică - Pagina 92
Chimie Organică - Pagina 93
Chimie Organică - Pagina 94
Chimie Organică - Pagina 95
Chimie Organică - Pagina 96
Chimie Organică - Pagina 97
Chimie Organică - Pagina 98
Chimie Organică - Pagina 99
Chimie Organică - Pagina 100
Chimie Organică - Pagina 101
Chimie Organică - Pagina 102
Chimie Organică - Pagina 103
Chimie Organică - Pagina 104
Chimie Organică - Pagina 105
Chimie Organică - Pagina 106
Chimie Organică - Pagina 107
Chimie Organică - Pagina 108
Chimie Organică - Pagina 109
Chimie Organică - Pagina 110
Chimie Organică - Pagina 111
Chimie Organică - Pagina 112
Chimie Organică - Pagina 113
Chimie Organică - Pagina 114
Chimie Organică - Pagina 115
Chimie Organică - Pagina 116
Chimie Organică - Pagina 117
Chimie Organică - Pagina 118
Chimie Organică - Pagina 119
Chimie Organică - Pagina 120
Chimie Organică - Pagina 121
Chimie Organică - Pagina 122
Chimie Organică - Pagina 123
Chimie Organică - Pagina 124
Chimie Organică - Pagina 125
Chimie Organică - Pagina 126
Chimie Organică - Pagina 127
Chimie Organică - Pagina 128
Chimie Organică - Pagina 129
Chimie Organică - Pagina 130
Chimie Organică - Pagina 131
Chimie Organică - Pagina 132
Chimie Organică - Pagina 133
Chimie Organică - Pagina 134
Chimie Organică - Pagina 135
Chimie Organică - Pagina 136
Chimie Organică - Pagina 137
Chimie Organică - Pagina 138
Chimie Organică - Pagina 139
Chimie Organică - Pagina 140
Chimie Organică - Pagina 141
Chimie Organică - Pagina 142
Chimie Organică - Pagina 143
Chimie Organică - Pagina 144
Chimie Organică - Pagina 145
Chimie Organică - Pagina 146
Chimie Organică - Pagina 147
Chimie Organică - Pagina 148
Chimie Organică - Pagina 149
Chimie Organică - Pagina 150
Chimie Organică - Pagina 151
Chimie Organică - Pagina 152
Chimie Organică - Pagina 153
Chimie Organică - Pagina 154
Chimie Organică - Pagina 155
Chimie Organică - Pagina 156
Chimie Organică - Pagina 157
Chimie Organică - Pagina 158
Chimie Organică - Pagina 159
Chimie Organică - Pagina 160
Chimie Organică - Pagina 161
Chimie Organică - Pagina 162
Chimie Organică - Pagina 163
Chimie Organică - Pagina 164
Chimie Organică - Pagina 165
Chimie Organică - Pagina 166
Chimie Organică - Pagina 167
Chimie Organică - Pagina 168
Chimie Organică - Pagina 169
Chimie Organică - Pagina 170
Chimie Organică - Pagina 171
Chimie Organică - Pagina 172
Chimie Organică - Pagina 173
Chimie Organică - Pagina 174
Chimie Organică - Pagina 175
Chimie Organică - Pagina 176
Chimie Organică - Pagina 177
Chimie Organică - Pagina 178
Chimie Organică - Pagina 179
Chimie Organică - Pagina 180
Chimie Organică - Pagina 181
Chimie Organică - Pagina 182
Chimie Organică - Pagina 183
Chimie Organică - Pagina 184
Chimie Organică - Pagina 185
Chimie Organică - Pagina 186
Chimie Organică - Pagina 187
Chimie Organică - Pagina 188
Chimie Organică - Pagina 189
Chimie Organică - Pagina 190
Chimie Organică - Pagina 191
Chimie Organică - Pagina 192
Chimie Organică - Pagina 193
Chimie Organică - Pagina 194
Chimie Organică - Pagina 195
Chimie Organică - Pagina 196
Chimie Organică - Pagina 197
Chimie Organică - Pagina 198
Chimie Organică - Pagina 199
Chimie Organică - Pagina 200
Chimie Organică - Pagina 201
Chimie Organică - Pagina 202
Chimie Organică - Pagina 203
Chimie Organică - Pagina 204
Chimie Organică - Pagina 205
Chimie Organică - Pagina 206
Chimie Organică - Pagina 207
Chimie Organică - Pagina 208
Chimie Organică - Pagina 209
Chimie Organică - Pagina 210
Chimie Organică - Pagina 211
Chimie Organică - Pagina 212
Chimie Organică - Pagina 213
Chimie Organică - Pagina 214
Chimie Organică - Pagina 215
Chimie Organică - Pagina 216
Chimie Organică - Pagina 217
Chimie Organică - Pagina 218
Chimie Organică - Pagina 219
Chimie Organică - Pagina 220
Chimie Organică - Pagina 221
Chimie Organică - Pagina 222
Chimie Organică - Pagina 223
Chimie Organică - Pagina 224
Chimie Organică - Pagina 225
Chimie Organică - Pagina 226
Chimie Organică - Pagina 227
Chimie Organică - Pagina 228
Chimie Organică - Pagina 229
Chimie Organică - Pagina 230
Chimie Organică - Pagina 231
Chimie Organică - Pagina 232
Chimie Organică - Pagina 233
Chimie Organică - Pagina 234
Chimie Organică - Pagina 235
Chimie Organică - Pagina 236
Chimie Organică - Pagina 237
Chimie Organică - Pagina 238
Chimie Organică - Pagina 239
Chimie Organică - Pagina 240
Chimie Organică - Pagina 241
Chimie Organică - Pagina 242
Chimie Organică - Pagina 243
Chimie Organică - Pagina 244
Chimie Organică - Pagina 245
Chimie Organică - Pagina 246
Chimie Organică - Pagina 247
Chimie Organică - Pagina 248
Chimie Organică - Pagina 249
Chimie Organică - Pagina 250
Chimie Organică - Pagina 251
Chimie Organică - Pagina 252
Chimie Organică - Pagina 253
Chimie Organică - Pagina 254
Chimie Organică - Pagina 255
Chimie Organică - Pagina 256
Chimie Organică - Pagina 257
Chimie Organică - Pagina 258
Chimie Organică - Pagina 259
Chimie Organică - Pagina 260
Chimie Organică - Pagina 261
Chimie Organică - Pagina 262
Chimie Organică - Pagina 263
Chimie Organică - Pagina 264
Chimie Organică - Pagina 265
Chimie Organică - Pagina 266
Chimie Organică - Pagina 267
Chimie Organică - Pagina 268
Chimie Organică - Pagina 269
Chimie Organică - Pagina 270
Chimie Organică - Pagina 271
Chimie Organică - Pagina 272
Chimie Organică - Pagina 273
Chimie Organică - Pagina 274
Chimie Organică - Pagina 275
Chimie Organică - Pagina 276
Chimie Organică - Pagina 277
Chimie Organică - Pagina 278
Chimie Organică - Pagina 279
Chimie Organică - Pagina 280
Chimie Organică - Pagina 281
Chimie Organică - Pagina 282
Chimie Organică - Pagina 283
Chimie Organică - Pagina 284
Chimie Organică - Pagina 285
Chimie Organică - Pagina 286
Chimie Organică - Pagina 287
Chimie Organică - Pagina 288
Chimie Organică - Pagina 289
Chimie Organică - Pagina 290
Chimie Organică - Pagina 291
Chimie Organică - Pagina 292
Chimie Organică - Pagina 293
Chimie Organică - Pagina 294

Conținut arhivă zip

  • curs I_ III IPMI 2010.pdf
  • curs IV IPMI 2010.pdf
  • curs IX IPMI 2010.pdf
  • curs V IPMI 2010.pdf
  • curs VI IPMI 2009.pdf
  • curs VII IPMI 2009.pdf
  • curs VIII IPMI 2010.pdf
  • curs X IPMI 2010.pdf
  • curs XI IPMI 2010.pdf
  • curs XII IPMI 2010.pdf
  • curs XIII IPMI 2010.pdf
  • curs XIV IPMI 2010.pdf

Alții au mai descărcat și

Alcool Etilic

TEMA DE PROIECTARE Să se proiecteze o instalație pentru fabricarea alcoolului etilic având o capacitate de producție de 5000 t/an. MEMORIUL...

Cauciucul

Cauciucul natural Cauciucul natural se extrage din sucul lãptos al unor arbori tropicali de genul Hevea brasiliensis, Ficus elastica, ori din...

Benzina

1. Introducere Benzina este un amestec lichid derivat din petrol, care este compus în principal din hidrocarburi lichide. Este folosita ca si...

Chimie Organica - Hidrocarburile

Hidrocarburile sunt compusi organici ce contin in molecula atom de C si H Clasif:saturate(alcani si cicloalcani), nesaturate(cu dubla leg-...

Chimie Organica

Termochimie Soit v1A1+v2A2+…=v1’A1’+v2’A2’+….ou Ai reactants ; Ai’ produits de reaction, vi,vi’= coeficients stoechiometriques Si la reaction...

Petrolul – Sursa Importanta de Energie si Materii Prime Organice

Petrolul – sursa importanta de energie si materii prime organice Petrolul brut (numit si titei) este un produs de natura organica , care se...

Compusi Organici ai Sulfului

Clasificare şi Nomenclatură 1. Derivaţi organici monosubstituiţi ai H2S Tioli sau mercaptani: R-SH alchilmercaptan Tiofenoli: Ar-SH 2. Compuşi...

Chimie Organica

1.1 OBIECTUL CHIMIEI ORGANICE Obiectul de studiu al chimiei organice il reprezinta: -Izolarea si purificarea substantelor organice naturale sau...

Ai nevoie de altceva?