Curs de Biochimie

Curs
9.2/10 (15 voturi)
Conține 12 fișiere: pdf
Pagini : 160 în total
Cuvinte : 56041
Mărime: 3.30MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: prof Manciulea
pentru anul 3 de facultate , la Univ Transilvania Brasov - Ingineria si protectia mediului

Extras din document

Biochimia este o ştiinţă modernă, cu caracter complex, care are drept material de studiu materia vie şi fenomenele specifice acesteia, din punct de vedere al organizării, compoziţiei şi structurii biomoleculelor componente, precum şi al proceselor complexe de transformare a acestora, în corelaţie cu efectele energetice asociate reacţiilor metabolice.

Cunoaşterea substratului biochimic al materiei vii, şi a mecanismelor reacţiilor biochimice oferă cheia înţelegerii ştiinţifice a fenomenelor particulare lumii vii cum ar fi: procesele fiziologice normale sau patologice, formarea speciilor, variabilitatea, ereditatea, reproductibilitatea, adaptabilitatea etc., şi proiectarea posibilităţilor de intervenţie şi de aplicare a unor alternative optime.

Datorită interesului suscitat, dar mai ales a posibilităţilor fizico-chimice moderne de investigare, biochimia s-a dezvoltat în ultimii ani foarte mult, făcând posibilă evaluarea structurii moleculare a vieţii, deschizând porţi spre domenii noi de cercetare, cum ar fi: secvenţionarea ADN, obţinerea unor noi combinaţii genetice, elucidarea mecanismului de control al metabolismului şi al proceselor de transport prin membranele celulare etc.

Caracteristici biochimice ale materiei vii

Materia vie este constituită din aceleaşi elemente chimice care alcătuiesc materia lumii minerale, organizate în structuri care se supun aceloraşi legi, fizice şi chimice, care guvernează lumea nevie.

În constituţia organismele vii, vegetale şi animale, sunt reprezentate un număr de aproximativ 60 din cele peste o sută de elemente chimice cunoscute. Dintre acestea 12 elemente chimice (99,9%) se regăsesc în structura tuturor celulelor vii şi sunt denumite macrobioelemente: C, H, O, N, P, S, Cl, Si, Mg, K, Na, Ca.

Un număr de patru elemente chimice: C, O, H, N, reprezentând peste 99% din masa totală a organismelor vii se găsesc în proporţii diferite în plante, în animale şi în organismul uman.

În proporţii mai reduse, (aproximativ 1%), dar manifestând un important rol biocatalitic în procesele metabolice, se găsesc o serie de microbioelementele (oligobioelemente): B, V, Mn, Co, Ni, Mo, Cu, Zn etc.

De ordinul milionimilor de procente au fost identificate în cenuşa plantelor şi ultrabiomicroelemente: Au, Ag, Hg, Pb, Ge etc.

Deşi este constituită pornind de la molecule mici, cu compoziţie elementală simplă, (H2O, CO2, NH3, aminoacizi, monoglucide, lipide simple etc.), materia vie este total diferită prin proprietăţi de cea minerală, caracterizându-se printr-un înalt grad de complexitate şi organizare, într-o mare varietate de forme, rezultat al procesului de evoluţie îndelungat.

Cu toată varietatea şi complexitatea chimică a organismelor, materia vie este organizată după un principiu unitar. Componenţii celulari nu alcătuiesc o serie continuă, mărimea şi complexitatea biomoleculelor nu variază treptat. Majoritatea constituenţilor celulari sunt compuşi macromoleculari şi doar un număr relativ redus de biomolecule au dimensiuni mici, în timp ce speciile moleculare cu dimensiuni intermediare sunt practic absente. Această discontinuitate între mărimea şi gradul de complexitate a celor două tipuri de biomolecule este rezultatul mijloacelor pe care celulele le utilizează pentru edificarea lor. Într-o primă

etapă, printr-o mare diversitate de reacţii biochimice, organismele vii sintetizează biomolecule primordiale: câteva tipuri de monozaharide, 20 de aminoacizi, opt nucleotide, câţiva acizi graşi şi alcooli.

A doua etapă a chimiei celulare constă în policondensarea moleculelor primordiale sub formă de macromolecule: proteine, acizi nucleici, polizaharide, lipide complexe. Prin repetarea aceluiaşi gen de biosinteză, cu maximum de economie de materiale şi energie, din molecule mici se formează treptat macromolecule, proces care decurge cu randament maxim şi fără formare de compuşi intermediari.

Componenţii celulari, în afară de dimensiuni, se deosebesc şi prin caracterul lor specific sau nespecific. Unii dintre ei, cum ar fi moleculele mici, biomoleculele promordiale: monozaharidele, aminoacizii, nucleotidele, acizii graşi sunt identici în toate organismele vii, vegetale şi animale, alţii prezintă specificitate de specie, de organ şi mai ales de individ. Constituenţii celulari specifici sunt macromoleculele proteice şi acizii nucleici, care pot exista într-o varietate practic infinită, dar fiecare celulă, fiecare organism cuprinde un set distinct de proteine şi de acizi nucleici. Diversitatea structurală a celor 5 milioane de specii de proteine şi un număr corespunzător de specii acizi nucleici, se realizează prin mijloace simple, de combinarea a unui număr redus de specii moleculare, respectiv, 20 de aminoacizi pentru proteine şi câte patru tipuri de nucleotide pentru acizii nucleici.

Prin legarea unui număr mare al acestor unităţi în succesiuni variate se poate obţine un număr infinit de combinaţii. O anumită secvenţă de aminoacizi sau de nucleotide conţine o cantitate de informaţie care conferă proteinelor şi acizilor nucleici caracterul de molecule informaţionale. În contrast cu multitudinea posibilităţilor de legare a aminoacizilor în proteine sau a nucleotidelor în acizi nucleici, într-un organism dat nu se realizează decât succesiuni care îi sunt proprii, pentru care primeşte informaţie de la predecesori, prin intermediul acizilor dezoxiribonucleici ADN.

Chintesenţa materiei vii o reprezintă capacitatea de autoreplicare de la o generaţie la alta.

Structurile celulare sunt edificii complexe, cu entropii reduse, care se dezagregă şi se refac continuu; în organismele vegetale şi animale adulte cele două procese sunt echilibrate, astfel încât masa lor rămâne constantă. Refacerea structurilor celulare decurge, parţial, pe seama produşilor de degradare a componenţilor proprii, iar ceea ce se pierde este completat prin elementele preluate din mediul înconjurător, ca substanţe nutritive. Întreţinerea morfologiei proprii, creşterea şi dezvoltarea organismului implică şi un consum permanent de energie. Plantele şi câteva specii de microorganisme înmagazinează prin fotosinteză energia solară în glucide, lipide, proteine, care alcătuiesc hrana oamenilor sau a animalelor, consumate la rândul lor de către om. De fapt, organismele animale iau din mediul înconjurător o formă de energie de calitate superioară pe care o utilizează pentru îndeplinirea tuturor funcţiilor vitale şi eliberează în mediu o cantitate de energie de calitate inferioară (căldură).

Schimburile de materie şi de energie dintre organism şi mediu, care definesc însăşi viaţa, implică desfăşurarea unui număr mare de reacţii chimice, care alcătuiesc metabolismul, cu două laturi principale:

- catabolismul (degradarea constituenţilor celulari la compuşi mai simpli) implică procese exergonice, în care se produce energie;

- anabolismul (edificare şi refacerea constituenţilor celulari) decurge prin reacţii endergonice, în care se consumă energia mobilizată în procesele catabolice.

Organismele vii sunt deci sisteme deschise, aflate într-un permanent schimb de energie şi materie cu mediul înconjurător, constituind sediul unui triplu flux, de materie, de energie şi de informaţie.

Preview document

Curs de Biochimie - Pagina 1
Curs de Biochimie - Pagina 2
Curs de Biochimie - Pagina 3
Curs de Biochimie - Pagina 4
Curs de Biochimie - Pagina 5
Curs de Biochimie - Pagina 6
Curs de Biochimie - Pagina 7
Curs de Biochimie - Pagina 8
Curs de Biochimie - Pagina 9
Curs de Biochimie - Pagina 10
Curs de Biochimie - Pagina 11
Curs de Biochimie - Pagina 12
Curs de Biochimie - Pagina 13
Curs de Biochimie - Pagina 14
Curs de Biochimie - Pagina 15
Curs de Biochimie - Pagina 16
Curs de Biochimie - Pagina 17
Curs de Biochimie - Pagina 18
Curs de Biochimie - Pagina 19
Curs de Biochimie - Pagina 20
Curs de Biochimie - Pagina 21
Curs de Biochimie - Pagina 22
Curs de Biochimie - Pagina 23
Curs de Biochimie - Pagina 24
Curs de Biochimie - Pagina 25
Curs de Biochimie - Pagina 26
Curs de Biochimie - Pagina 27
Curs de Biochimie - Pagina 28
Curs de Biochimie - Pagina 29
Curs de Biochimie - Pagina 30
Curs de Biochimie - Pagina 31
Curs de Biochimie - Pagina 32
Curs de Biochimie - Pagina 33
Curs de Biochimie - Pagina 34
Curs de Biochimie - Pagina 35
Curs de Biochimie - Pagina 36
Curs de Biochimie - Pagina 37
Curs de Biochimie - Pagina 38
Curs de Biochimie - Pagina 39
Curs de Biochimie - Pagina 40
Curs de Biochimie - Pagina 41
Curs de Biochimie - Pagina 42
Curs de Biochimie - Pagina 43
Curs de Biochimie - Pagina 44
Curs de Biochimie - Pagina 45
Curs de Biochimie - Pagina 46
Curs de Biochimie - Pagina 47
Curs de Biochimie - Pagina 48
Curs de Biochimie - Pagina 49
Curs de Biochimie - Pagina 50
Curs de Biochimie - Pagina 51
Curs de Biochimie - Pagina 52
Curs de Biochimie - Pagina 53
Curs de Biochimie - Pagina 54
Curs de Biochimie - Pagina 55
Curs de Biochimie - Pagina 56
Curs de Biochimie - Pagina 57
Curs de Biochimie - Pagina 58
Curs de Biochimie - Pagina 59
Curs de Biochimie - Pagina 60
Curs de Biochimie - Pagina 61
Curs de Biochimie - Pagina 62
Curs de Biochimie - Pagina 63
Curs de Biochimie - Pagina 64
Curs de Biochimie - Pagina 65
Curs de Biochimie - Pagina 66
Curs de Biochimie - Pagina 67
Curs de Biochimie - Pagina 68
Curs de Biochimie - Pagina 69
Curs de Biochimie - Pagina 70
Curs de Biochimie - Pagina 71
Curs de Biochimie - Pagina 72
Curs de Biochimie - Pagina 73
Curs de Biochimie - Pagina 74
Curs de Biochimie - Pagina 75
Curs de Biochimie - Pagina 76
Curs de Biochimie - Pagina 77
Curs de Biochimie - Pagina 78
Curs de Biochimie - Pagina 79
Curs de Biochimie - Pagina 80
Curs de Biochimie - Pagina 81
Curs de Biochimie - Pagina 82
Curs de Biochimie - Pagina 83
Curs de Biochimie - Pagina 84
Curs de Biochimie - Pagina 85
Curs de Biochimie - Pagina 86
Curs de Biochimie - Pagina 87
Curs de Biochimie - Pagina 88
Curs de Biochimie - Pagina 89
Curs de Biochimie - Pagina 90
Curs de Biochimie - Pagina 91
Curs de Biochimie - Pagina 92
Curs de Biochimie - Pagina 93
Curs de Biochimie - Pagina 94
Curs de Biochimie - Pagina 95
Curs de Biochimie - Pagina 96
Curs de Biochimie - Pagina 97
Curs de Biochimie - Pagina 98
Curs de Biochimie - Pagina 99
Curs de Biochimie - Pagina 100
Curs de Biochimie - Pagina 101
Curs de Biochimie - Pagina 102
Curs de Biochimie - Pagina 103
Curs de Biochimie - Pagina 104
Curs de Biochimie - Pagina 105
Curs de Biochimie - Pagina 106
Curs de Biochimie - Pagina 107
Curs de Biochimie - Pagina 108
Curs de Biochimie - Pagina 109
Curs de Biochimie - Pagina 110
Curs de Biochimie - Pagina 111
Curs de Biochimie - Pagina 112
Curs de Biochimie - Pagina 113
Curs de Biochimie - Pagina 114
Curs de Biochimie - Pagina 115
Curs de Biochimie - Pagina 116
Curs de Biochimie - Pagina 117
Curs de Biochimie - Pagina 118
Curs de Biochimie - Pagina 119
Curs de Biochimie - Pagina 120
Curs de Biochimie - Pagina 121
Curs de Biochimie - Pagina 122
Curs de Biochimie - Pagina 123
Curs de Biochimie - Pagina 124
Curs de Biochimie - Pagina 125
Curs de Biochimie - Pagina 126
Curs de Biochimie - Pagina 127
Curs de Biochimie - Pagina 128
Curs de Biochimie - Pagina 129
Curs de Biochimie - Pagina 130
Curs de Biochimie - Pagina 131
Curs de Biochimie - Pagina 132
Curs de Biochimie - Pagina 133
Curs de Biochimie - Pagina 134
Curs de Biochimie - Pagina 135
Curs de Biochimie - Pagina 136
Curs de Biochimie - Pagina 137
Curs de Biochimie - Pagina 138
Curs de Biochimie - Pagina 139
Curs de Biochimie - Pagina 140
Curs de Biochimie - Pagina 141
Curs de Biochimie - Pagina 142
Curs de Biochimie - Pagina 143
Curs de Biochimie - Pagina 144
Curs de Biochimie - Pagina 145
Curs de Biochimie - Pagina 146
Curs de Biochimie - Pagina 147
Curs de Biochimie - Pagina 148
Curs de Biochimie - Pagina 149
Curs de Biochimie - Pagina 150
Curs de Biochimie - Pagina 151
Curs de Biochimie - Pagina 152
Curs de Biochimie - Pagina 153
Curs de Biochimie - Pagina 154
Curs de Biochimie - Pagina 155
Curs de Biochimie - Pagina 156
Curs de Biochimie - Pagina 157
Curs de Biochimie - Pagina 158
Curs de Biochimie - Pagina 159
Curs de Biochimie - Pagina 160

Conținut arhivă zip

  • CURS 1.pdf
  • CURS 11.pdf
  • CURS 12 si 13.pdf
  • CURS 14.pdf
  • Curs 2.pdf
  • CURS 3.pdf
  • CURS 4.pdf
  • CURS 5.pdf
  • CURS 6.pdf
  • CURS 7.pdf
  • CURS 8.pdf
  • CURS 9 si 10.pdf

Alții au mai descărcat și

Cisteina

1. Introducere Aminoacizaii constituie unitatea structurala fundamentala a moleculelor de proteina. Acestea se impart, dupa proprietatile lor, in...

Proteine

Proteinele sunt substante organice macromoleculare formate din lanturi simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor...

Pigmenți Organici

I. Definiţie. Clasificare Pigmenţii sunt substanţe solide colorate naturale produse de celulele plantelor şi animalelor, care colorează în mod...

Coloranti Naturali de Uz Alimentar

INTRODUCERE Colorantul este o substanță naturală sau obținută prin sinteză chimică, care într-o cantitate foarte mică este capabilă să imprime...

Metal-Porfirine

Cea mai importantă clasă de compuşi metalici din sistemele biologice este aceea care cuprinde complecşii ionilor metalelor cu liganzi porfirinici....

Biochimie

cu ce se ocupă biochimia ? cu studiul proceselor biologice care au loc în organismele vii de la viruşi la organismele superioare biologia...

Metil Oranj

Reactia de obtinere si modul de lucru : Intr-un pahar Berzelius de 300 ml se dizolva 2 g carbonat de sodiu anhidru in 50 ml apa, apoi se adauga 7...

Lipidele, Protide, Nucleoproteide, Pigmenti Naturali Vegetali, Vitamine, Enzime.

Lipidele sunt compuşi organici naturali larg răspândiţi în organismele vii. Din punct de vedere al structurii lor lipidele constituie o clasă...

Te-ar putea interesa și

Studiul Fizico-Geografic al Cursului Inferior al Ialomitei

I. INTRODUCERE „Apa tu nu eşti necesară vieţii, ci eşti însăşi viaţa; bogăţie fără seamă pe pământ; tu, cea mai delicată, tu cea mai pură; tu,...

Reflectarea Aspectelor Financiare ale Guvernantei Corporatiste la SC Antibiotice SA

1. Caracteristicile mediului de afaceri Prezentarea societăţii : ANTIBIOTICE Iaşi (ATB) Adresa: str. Valea Lupului, nr. 1, Iaşi, jud. Iaşi...

Negocierea Comerciala si Rolul Acesteia in Promovarea Operatiunilor de Marketing International

1. Operaţiunile de marketing internaţional si rolul acestora in promovarea comerţului internaţional. Marketingul este o activitate economică...

Maturarea Biochimică a Smântânii în Vederea Obținerii Untului

Prin maturarea smântânii se înţeleg procedeele fizice şi biochimice la care este supusǎ smântână, pentru a crea condiţii optime pentru desfăşurarea...

Genetica Umană

A. CONŢINUTUL GENETICII UMANE. 1. GENETICA ŞTIINŢA EREDITĂŢII ŞI VARIABILITĂŢII 1.1. EREDITATEA Ereditatea este proprietatea unui individ de a...

Biologie Celulara

Capitolul 1. Unitatea de baza a vietii: celula 1.1. Ce este o celulã? elulele sunt unitãti structurale care compun corpul unei plante sau al unui...

Biochimie

Programa de invatamant - BIOCHIMIE I. Descrierea componentelor materiei vii si legaturile dintre ele: a. Componentele materiei vii – elementele...

Biochimie

Biochimie -Curs 1- Biochemeia (gr)-chimia vietii; din cuvântul grec βίος (bios) "viaţă“ şi cel egiptean kēme, "pământ" ; se ocupa cu studiul...

Ai nevoie de altceva?