Enzimologie Speciala

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 11 fișiere: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 23805
Mărime: 631.38KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Pele Florentina
Acestea sunt suporturi de curs cuprinzand materiale ce pot folosii oricarei persoane ca vrea sa se initieze in domeniul enzimologiei.

Extras din document

3.2 Imobilizarea enzimelor prin reticulare.

Imobilizarea enzimei se poate realiza şi fără a se utiliza suporturi prin efectuarea de punţi covalente cu ajutorul unor reactivi polifuncţionali. Se obţin astfel structuri cu înaltă masă moleculară care devin insolubile. Pentru realizarea unei astfel de reacţii se pot folosi numeroşi reactivi, dintre care cei mai utilizaţi sunt :

Principalii reactivi polifuncţionali

Nume Structură

Glutaraldehidă

Acid bis-diazobenzidin-2,2’-disulfonic

Acid difenil-4,4’-diizotiocianat-2,2’-disulfonic

1,5-difluoro-2,4-dinitro-benzen

3-metoxi-4,4’-difenil diizotiocianat-metan

De departe glutaraldehida este reactivul cel mai utilizat nu numai pentru a se reticula enzimele ci şi pentru realizarea aşa numiţii imuno-adsorbanţi.

În acest proces enzima este diluată cu o proteină inertă, cum este albumina, pentru a se limita fenomenele de denaturare şi a creşte eficacitatea metodei de imobilizare. Derivaţii rezultaţi pot fi şi sub formă de membrane. Observaţii la microscopul electronic au permis precizarea structurii fine a acestor tipuri de derivaţi.

Pentru obţinerea unor derivaţi cu o structură foarte poroasă asemănătoare bureţilor, amestecul de enzimă, albumină şi glutaraldehidă este congelat rapid după care se creşte temperatura până la 40C în mod lent.

Un astfel de proces de reticulare se poate aplica nu numai enzimelor ci şi celulelor întregi. Acestea prezintă avantajul, mai ales în cazul în care celula conţine o enzimă uşor accesibilă (cum este cazul enzimelor periplasmatice), că permit utilizarea activităţii catalitice fără a se efectua procesele de extracţie şi purificare consumatoare de energie, timp şi bani. În acest caz putem spune că celula este suportul. De asemenea se evită eliberarea sistemelor care determină autodegradarea celulară printr-o încălzire a sistemului timp scurt la o temperatură de 700- 800C. În plus acest procedeu permite scăderea importantă a costului enzimei imobilizate şi este utilizat pe larg pentru imobilizarea glucoz izomerazei folosită pentru producerea de izoglucoză, una dintre cele mai importante aplicaţii industriale de enzime imobilizată.

De exemplu cu glutaraldehidă firma NOVO a reticulat Bacillus coagulans, iar GIST-BROCADES micelii de Actinoplanes missouriensis.

Avantaje şi dezavantaje

Avantaje

- Soliditatea legăturii enzimă –suport care permite obţinerea de compuşrezistenţi la diferite variaţii importante ale condiţiilor de mediu (pH, tărie ionică) şi, în particular, la spălări repetate cu soluţii concentrate de clorură de sodiu.

- Există o foarte mare varietate de suporturi şi metode de activare, deşi este aproape imposibil de a prevedea a priori eficacitatea unei metode de imobilizare, este întotdeauna posibil să se găsească pentru o enzimă dată o metodă care să dea un randament de imobilizare bun.

- Stabilitatea legăturilor covalente între enzimă şi suport se poate traduce şi prin rigidificarea structurii tridimensionale a enzimei. Din aceasta rezultă noi proprietăţi, în special printr-o creştere generală a rezistenţei la factorii de denaturare(temperatură, pH, agenţi denaturanţi). Este semnificativ că foarte multe enzime imobilizate prezintă o temperatură optimă de activitate mai mare decât a enzimei libere fapt deosebit de important pentru utilizarea enzimei în flux continuu. Pentru ca rigidificarea enzimei să nu fie totală, fiind necesară o anumită elasticitate, este obligatoriu să se stabilească condiţiile optime de imobilizare pentru fiecare enzimă în parte şi pentru fiecare procedură de imobilizare.

Dezavantaje

- Imobilizarea prin legare covalentă este mult mai complexă decât prin incluziune sau adsorbţie. Chimia heterogenă aplicată pentru a se ajunge la imobilizare nu duce întotdeauna la rezultatele aşteptate considerând reacţiile care au loc în fazele omogene ca urmare a fenomenelor de interferenţă din micromediul înconjurător prezent în sistemele heterogene.

- Formarea legăturilor covalente între diferitele grupări funcţionale ale enzimei şi suportului conduce la o importantă modificare a structurii enzimei, care deşi este benefică în ceea ce priveşte ameliorarea rezistenţei la factori de denaturare, provoacă totuşi o denaturare a structurii moleculei enzimei. De aceea randamentul de imobilizare exprimat în funcţie de activitatea enzimatică reziduală poate avea valori procentuale de la câteva unităţi la mai mult de 90%. De exemplu este suficient ca la legătură să participe şi grupări din situsul catalitic al enzimei ca activitatea sa să fie perturbată. De asemenea pot fi amintite şi efectele de stânjenire sterică şi de schimbare a sensibilităţii enzimei la variaţii de pH saiu chiar la modificarea valorii optime de pH.

Preview document

Enzimologie Speciala - Pagina 1
Enzimologie Speciala - Pagina 2
Enzimologie Speciala - Pagina 3
Enzimologie Speciala - Pagina 4
Enzimologie Speciala - Pagina 5
Enzimologie Speciala - Pagina 6
Enzimologie Speciala - Pagina 7
Enzimologie Speciala - Pagina 8
Enzimologie Speciala - Pagina 9
Enzimologie Speciala - Pagina 10
Enzimologie Speciala - Pagina 11
Enzimologie Speciala - Pagina 12
Enzimologie Speciala - Pagina 13
Enzimologie Speciala - Pagina 14
Enzimologie Speciala - Pagina 15
Enzimologie Speciala - Pagina 16
Enzimologie Speciala - Pagina 17
Enzimologie Speciala - Pagina 18
Enzimologie Speciala - Pagina 19
Enzimologie Speciala - Pagina 20
Enzimologie Speciala - Pagina 21
Enzimologie Speciala - Pagina 22
Enzimologie Speciala - Pagina 23
Enzimologie Speciala - Pagina 24
Enzimologie Speciala - Pagina 25
Enzimologie Speciala - Pagina 26
Enzimologie Speciala - Pagina 27
Enzimologie Speciala - Pagina 28
Enzimologie Speciala - Pagina 29
Enzimologie Speciala - Pagina 30
Enzimologie Speciala - Pagina 31
Enzimologie Speciala - Pagina 32
Enzimologie Speciala - Pagina 33
Enzimologie Speciala - Pagina 34
Enzimologie Speciala - Pagina 35
Enzimologie Speciala - Pagina 36
Enzimologie Speciala - Pagina 37
Enzimologie Speciala - Pagina 38
Enzimologie Speciala - Pagina 39
Enzimologie Speciala - Pagina 40
Enzimologie Speciala - Pagina 41
Enzimologie Speciala - Pagina 42
Enzimologie Speciala - Pagina 43
Enzimologie Speciala - Pagina 44
Enzimologie Speciala - Pagina 45
Enzimologie Speciala - Pagina 46
Enzimologie Speciala - Pagina 47
Enzimologie Speciala - Pagina 48
Enzimologie Speciala - Pagina 49
Enzimologie Speciala - Pagina 50
Enzimologie Speciala - Pagina 51
Enzimologie Speciala - Pagina 52
Enzimologie Speciala - Pagina 53
Enzimologie Speciala - Pagina 54
Enzimologie Speciala - Pagina 55
Enzimologie Speciala - Pagina 56
Enzimologie Speciala - Pagina 57
Enzimologie Speciala - Pagina 58
Enzimologie Speciala - Pagina 59
Enzimologie Speciala - Pagina 60
Enzimologie Speciala - Pagina 61
Enzimologie Speciala - Pagina 62
Enzimologie Speciala - Pagina 63
Enzimologie Speciala - Pagina 64
Enzimologie Speciala - Pagina 65
Enzimologie Speciala - Pagina 66
Enzimologie Speciala - Pagina 67
Enzimologie Speciala - Pagina 68
Enzimologie Speciala - Pagina 69
Enzimologie Speciala - Pagina 70
Enzimologie Speciala - Pagina 71
Enzimologie Speciala - Pagina 72
Enzimologie Speciala - Pagina 73
Enzimologie Speciala - Pagina 74
Enzimologie Speciala - Pagina 75
Enzimologie Speciala - Pagina 76
Enzimologie Speciala - Pagina 77
Enzimologie Speciala - Pagina 78
Enzimologie Speciala - Pagina 79
Enzimologie Speciala - Pagina 80
Enzimologie Speciala - Pagina 81
Enzimologie Speciala - Pagina 82
Enzimologie Speciala - Pagina 83
Enzimologie Speciala - Pagina 84
Enzimologie Speciala - Pagina 85
Enzimologie Speciala - Pagina 86
Enzimologie Speciala - Pagina 87
Enzimologie Speciala - Pagina 88
Enzimologie Speciala - Pagina 89
Enzimologie Speciala - Pagina 90
Enzimologie Speciala - Pagina 91

Conținut arhivă zip

  • Enzimologie Speciala
    • curs xiii.doc
    • curs xiv.doc
    • curs xix.doc
    • curs xv.doc
    • curs xvi.doc
    • curs xvii.doc
    • curs xviii.doc
    • curs xx.doc
    • curs xxi.doc
    • curs xxii.doc
    • curs xxiii.doc

Alții au mai descărcat și

Chimie Organica

1.1 OBIECTUL CHIMIEI ORGANICE Obiectul de studiu al chimiei organice il reprezinta: -Izolarea si purificarea substantelor organice naturale sau...

Curs de Biochimie

Biochimia este o ştiinţă modernă, cu caracter complex, care are drept material de studiu materia vie şi fenomenele specifice acesteia, din punct de...

Cristalizarea și Sublimarea

1.Denumirea lucrării Sublimarea acidului benzoic 1. Modul de lucru Se ia 1 g de acid benzoic cu impurităţi, se mărunţeşte bine, se pune într-un...

Enzime

Enzime -compuşi macromoleculari de natură proteică, produşi şi prezenţi numai în organismele vii, -rol de biocatalizatori ai tuturor...

Produse Odorante și Aromatizante

Metaboliti primari si secundari II Produse odorante si aromatizante Introducere Interesul oamenilor pentru arome şi parfumuri nu s-a pierdut...

Tehnologia Carnii

Capitolul „Transformări biochimice a cărnii” Tema: Mecanismul rigidităţii musculare după asomare După asomarea animalului se întrerupe...

Aditivi Alimentari

Directiva "cadru", nr. 89/107/EEC - stabileşte măsuri de siguranţă şi autorizare a aditivilor alimentari - listează categoriile de aditivi...

Ceramici Nanostructurate din BaTiO3

Titanatul de bariu (BaTiO3) este un material ceramic foarte versatil pentru fabricarea diferitelor sisteme electronice, de ex. sisteme de încălzire...

Ai nevoie de altceva?