Matrici si Materiale de Armare

Curs
9/10 (2 voturi)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 24 în total
Cuvinte : 10352
Mărime: 8.79MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Curs 2 Matrici si materiale de armare pentru compozite performante - Fibre oxidice vitroase

- (1500/3000 cm2/g, funcţie de diametru), obținute din topitură de sticlă prin tehnici speciale

- STRUCTURA FIBRELOR VITROASE

- Structura fibrelor oxidice vitroase este similară cu cea a sticlei masive din care provin, cu anumite particularități

Starea vitroasă – structură și formare - matrici/fibre vitroase

Solidele a căror structură nu prezintă ordine la distanţă sunt numite solide necristaline. Solidele necristaline produse prin topire-subrăcire sunt, în general, numite sticle

- Una din cele mai complete definiţii ale sticlei este: prin sticlă se înţeleg toate solidele necristaline obţinute prin subrăcirea topiturilor indiferent de compoziţia lor chimică şi de temperatura la care are loc rigidizarea.

- În principiu este posibil ca toate solidele cristaline să fie trecute în stare vitroasă, dacă acestea pot fi aduse în stare topită şi apoi răcite cu o viteză care să nu permită cristalizarea (aranjarea structurii)

Starea vitroasă –structura şi formarea ei

- Trebuie evitate generalizările privind structura sticlei.

- Pe lângă structura necristalină de la sine înţeleasă, caracterizăm sticla prin caracterul nano-eterogen al structurii şi prin prezenţa tranziţiei vitroase Tg.

- Tg - temperatura de la care în jos topitura se comportă ca un solid vitros şi la care prin creşterea temperaturii, mobilitatea structurală a sticlei rigide devine suficient de mare (viscozitatea este de ordinul 1013,3dPa.s) pentru a deveni posibile transformări structurale

- La temperaturi mai mari decât Tg lichidul subrăcit este, în principiu, în echilibru termodinamic la fel ca un lichid -lichid vâscos ( fig 1 și 1bis)

- Sub temperatura Tg, crescând viscozitatea procesele de transport sunt ”îngheţate” şi echilibrul este determinat cinetic, sticla este un solid –solid vitros

Starea vitroasă –structura şi formarea ei

Diagrama entalpie-temperatură Effect of temperature on structure - fig 1

Domeniul de temperaturi situat între limitele în care entalpia este corespunzătoare unei stări de echilibru a topiturii şi cea corespunzătoare lichidului subrăcit este denumit domeniul de transformare vitrogenă sau de tranziţie vitroasă

- Tg este în corelaţie cu structura sticlei şi complexitatea sa.

- Variaţia valorii Tg la o compoziţie constantă a sticlei sugerează că și condiţiile de tratare (istoria termică : tratamentele ulterioare rigidizării, recoacerea și călirea) influențează structura, implicit Tg

- Tg depinde de gradul de polimerizare al topiturii-factor comun structural ce determină proprietăţile sticlei.

- Pentru topiturile oxidice Tg este determinat în mare măsură de interacţiunile de tip dipol-dipol şi ion-dipol

- Tg este un indicator al stabilităţii structurale a sticlei :cu cât Tg este mai mare, cu atât domeniul de temperaturi în care sticla este utilizabilă este mai larg : important domeniul de temperaturi în care se păstrează atributele solidului necristalin ( stabilitatea ca solid vitros)

- Solidele vitroase - caracterizate de temperatura tranziţiei vitroase, Tg, la care majoritatea proprietăţilor prezintă o inflexiune

- Există două condiţii esenţiale care definesc starea vitroasă:

- lipsa ordinii la distanţă

- existenţa unei tranziţii vitroase Tg

O definire completă

- Orice solid necristalin, lipsit de ordine la distanţă şi care prezintă o tranziţie vitroasă este o sticlă.

- Dezordonarea structurală specifică solidelor necristaline se realizează cu diferite tipuri de energie, dar mai ales al energiei termice, cu ajutorul căreia se obţine o topitură

- Alte căi : metoda sol-gel, depunere în stare de vapori, iradiere cu neutroni a materialelor cristaline ş.a.

- Aprecierea teoretică a rolului subrăcirii în ceea ce priveşte tendinţa de formare a stării vitroase a fost abordată de către mulţi cercetători, urmărindu-se în general două rute:

- 1-luarea în considerare a structurii topiturii şi naturii legăturilor chimice –teoria structurală;

- 2-cinetica procesului de cristalizare(influenţa factorilor cinetici asupra formării stării vitroase) - teoria cinetică

Preview document

Matrici si Materiale de Armare - Pagina 1
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 2
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 3
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 4
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 5
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 6
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 7
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 8
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 9
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 10
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 11
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 12
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 13
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 14
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 15
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 16
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 17
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 18
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 19
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 20
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 21
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 22
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 23
Matrici si Materiale de Armare - Pagina 24

Conținut arhivă zip

  • Matrici si Materiale de Armare.doc

Alții au mai descărcat și

Gonflarea Polimerilor

Principiul lucrarii. Procesul de dizolvare a polimerilor are loc in doua etape: gonflarea si dizolvarea propriu-zisa. La contactul unui compus...

Sisteme de depoluare în industria alimentară

Poluarea apei reprezintă orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste o limita admisibilă, inclusiv depăşirea...

Chimie - Curs 2

2.1.Legatura chimica Tendinta crearii unor structuri electronice stabile a elementelor chimice(exceptie unele gaze rare:He,Ne) conduce la formarea...

Tehnologia Sintezei Polimerilor

1. ASPECTE TEORETICE În prezent se folosesc cu succes schimbătorii de ioni sintetici de natură organică, de obicei copolimer pe bază de stiren...

Tehnologia Carnii

Capitolul „Transformări biochimice a cărnii” Tema: Mecanismul rigidităţii musculare după asomare După asomarea animalului se întrerupe...

Chimie Organica

MODUL I 1. SISTEME DISPERSE OMOGENE (SOLU}II) 1.1. Defini]ie, clasificare Sistemele disperse reprezint amestecuri de dou sau mai multe...

Aditivi Alimentari

Directiva "cadru", nr. 89/107/EEC - stabileşte măsuri de siguranţă şi autorizare a aditivilor alimentari - listează categoriile de aditivi...

Aminoacizi

În natură se găsesc peste 400 de aminoacizi, însă organismele utilizează doar un număr restrâns pentru biosinteza diferitelor tipuri de protide....

Ai nevoie de altceva?