Sisteme de depoluare în industria alimentară

Curs
10/10 (1 vot)
Conține 6 fișiere: pdf
Pagini : 72 în total
Cuvinte : 33412
Mărime: 1.77MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ș.l. dr.ing. Nicoleta Ungureanu

Extras din document

Poluarea apei reprezintă orice alterare fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a

apei, peste o limita admisibilă, inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă

direct sau indirect de activităţi umane, care o fac improprie pentru o folosire normală, în

scopurile în care această folosire era posibilă înainte de a interveni alterarea (Legea Apelor nr.

107/1996).

Poluarea apelor se datorează în cea mai mare parte dezvoltării industriale, creşterii

populaţiei urbane şi legat de această situaţie deversarea în râuri şi lacuri a apelor uzate mai mult

sau mai puţin epurate.

Poluarea și poluanții care afectează cursurile de apă pot clasificați după natura lor, după

forma sub care se găsesc și după caracterul surselor de poluare.

1. Din punct de vedere al naturii sale, poluarea poate fi:

- Poluare fizică - rezultă din evacuarea în apă a particulelor solide, insolubile, antrenabile

în apă, a căldurii reziduale și deșeurilor radioactive. Particulele solide (considerate inerte din

punct de vedere chimic și biologic) provin din eroziunea solurilor, astfel încât cantități mari de

material pământos (20-30 tone anual) sunt primite de apă;

- Poluare termică - apare în urma deversării în cursurile de apă a unor cantități de apă

utilizate ca agent de răcire în centralele termice sau nuclearo-electrice;

- Poluare radioactivă - datorită pătrunderii în apă a unor reziduuri cu conținut radioactiv,

rezultate în utma unor scăpări sau accidente a unor instalații nucleare sau chiar în urma unor

activități industriale care folosesc reacții sau materiale radioactive;

- Poluare chimică - apare ca urmare a evacuării în cursurile de apă a unor reziduuri

industriale ce conțin substanțe chimice (derivați ai hidrocarburilor, sulfului și azotului, compuși

organici de sinteză, fluoruri, metale grele), a scurgerilor îngrășămintelor chimice și a pesticidelor

în urma precipitațiilor, dar și a detergenților și materiilor organice fermentabile provenite din

apele uzate urbane.

În funcție de natura activităților umane, riverane bazinelor hidrografice, în apele acestora

se găsesc săruri ale unor metale (cupru, plumb, zinc, magneziu, cadmiu), fluoruri, acizi și baze,

nitrați și fosfați (în îngrășămintele chimice), detergenți, hidrocarburi, petro l, substanțe

farmaceutice sau pesticide (ierbicide, fungicide, insecticide precum DDT), dăunătoare omului și

animalelor și a căror acțiune persită în timp.

- Poluare biologică - este specifică apelor uzate urbane, apelor provenite din industria

alimentară, industria hârtiei, apelor rezultate din unitățile zootehnice, care se pot constitui în

focare de infecție din cauza bacteriilor, virusurilor și materiilor organice fermentabile și

putrescibile pe care le conțin. În aceste ape sunt prezente microorganisme și macroorganisme

Sisteme de depoluare în industria alimentară

2

(bacterii patogene, virusuri, protozoare, viermi paraziți) care pot avea o acțiune directă asupra

sănătății omului sau animalelor. Dezvoltarea masivă a unor specii de alge dă cursului de apă un

aspect și un miros nepăcut, producând neajunsuri instalațiilor de alimentare cu apă sau lucrărilor

hidrotehnice.

2. După forma în care se găsesc, poluanții pot fi:

- dejecții animale și umane

- dejecții și reziduuri industriale - mai ales din industria alimentară, industria chimică și

industria minieră

- reziduuri vegetale agricole sau forestiere

- îngrășăminte chimice și pesticide provenite din activitățile agricole

- sedimente rezultate din eroziunea solului

- materiale radioactive rezultate în urma unor accidente nucleare

- căldura reziduală rezultată din necesitățile aglomerărilor urbane și a unor industrii.

3. După caracterul lor, sursele de poluare pot fi:

- Surse de poluare organizate - cu o localizare bine precizată, care se pot clasifica după

proveniență în ape menajere și orășenești, evacuate din rețelele de cana lizare urbane și în ape

reziduale industriale.

- Surse de poluare difuze - situate pe zone întinse, cu poluanți aduși în cursurile de apă

fie prin acțiunea precipitațiilor asupra unor terenuri poluate în urma acțivităților agricole sau pe

care s-au depozitat reziduuri, fie prin depunerea directă a poluanților atmosferici.

Sursele de poluare pot fi cu caracter continuu (canalizări urbane) sau sezonier (în urma

precipitațiilor).

2. EPURAREA APELOR UZATE

Epurarea apelor este un proces complex de reținere și / sau neutralizare prin diferite

mijloace a substanțelor poluante aflate în apele uzate, sub formă de suspensii, în stare coloidală

sau în stare dizolvată, în scopul reintroducerii acestora în circuitul hidrologic, prin deversare întrun

emisar, fără ca prin aceasta să se aducă prejudicii atât faunei și florei acvatice, cât și omului.

Directiva Consiliului Europei 91/271/2002 transpusă prin H.G. 188/2002 defineşte

procesul de epurare ca fiind îndepărtarea din apele uzate a substanţelor toxice, a

microorganismelor, etc., în scopul protecţiei mediului înconjurător, a emisarului în primul rând,

dar şi a solului şi aerului.

În urma procesului de epurare rezultă două produse:

- apa epurată, în diferite grade, care se deversează în emisar sau este folosită la irigații

sau în alte activități.

- substanțe poluante extrase, care se numesc generic nămoluri și pot fi stabilizate,

depozitate sau prelucrate în vederea valorificării.

În procesul de epurare a apelor uzate sunt cuprinse două mari grupe de operații succesive:

Sisteme de depoluare în industria alimentară

3

- reținerea și / sau neutralizarea substanțelor poluante din apele uzate, în urma cărora

rezultă nămoluri.

Preview document

Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 1
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 2
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 3
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 4
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 5
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 6
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 7
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 8
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 9
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 10
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 11
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 12
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 13
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 14
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 15
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 16
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 17
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 18
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 19
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 20
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 21
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 22
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 23
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 24
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 25
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 26
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 27
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 28
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 29
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 30
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 31
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 32
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 33
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 34
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 35
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 36
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 37
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 38
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 39
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 40
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 41
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 42
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 43
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 44
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 45
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 46
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 47
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 48
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 49
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 50
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 51
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 52
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 53
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 54
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 55
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 56
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 57
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 58
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 59
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 60
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 61
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 62
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 63
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 64
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 65
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 66
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 67
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 68
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 69
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 70
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 71
Sisteme de depoluare în industria alimentară - Pagina 72

Conținut arhivă zip

  • C1_SDIA.pdf
  • C2_SDIA.pdf
  • C3_SDIA.pdf
  • C4_SDIA.pdf
  • C5_SDIA.pdf
  • C6_SDIA.pdf

Alții au mai descărcat și

Gonflarea Polimerilor

Principiul lucrarii. Procesul de dizolvare a polimerilor are loc in doua etape: gonflarea si dizolvarea propriu-zisa. La contactul unui compus...

Compusi Organici ai Sulfului

Clasificare şi Nomenclatură 1. Derivaţi organici monosubstituiţi ai H2S Tioli sau mercaptani: R-SH alchilmercaptan Tiofenoli: Ar-SH 2. Compuşi...

Tehnologia Sintezei Polimerilor

1. ASPECTE TEORETICE În prezent se folosesc cu succes schimbătorii de ioni sintetici de natură organică, de obicei copolimer pe bază de stiren...

Zaharuri

Introducere Zaharidele sunt compuşi naturali. Numele lor de hidraţi de carbon provine de la raportul hidrogen/oxigen egal cu cel din apă....

Spectrometria de Masă

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Spectrometria de masă este cea mai sensibilă metodă de analiză structurală. Ea diferă fundamental de celelalte tehnici...

Tehnologia Carnii

Capitolul „Transformări biochimice a cărnii” Tema: Mecanismul rigidităţii musculare după asomare După asomarea animalului se întrerupe...

Chimie Organica

MODUL I 1. SISTEME DISPERSE OMOGENE (SOLU}II) 1.1. Defini]ie, clasificare Sistemele disperse reprezint amestecuri de dou sau mai multe...

Aditivi Alimentari

Directiva "cadru", nr. 89/107/EEC - stabileşte măsuri de siguranţă şi autorizare a aditivilor alimentari - listează categoriile de aditivi...

Ai nevoie de altceva?