Bazele comerțului

Cuprins:

1.1 Introducere

1.3 Conţinutul unităţii de învăţare:

1.3.1 Concepte generale. Date, informaţii şi cunoştinţe. Valoarea informaţiilor, funcţiile informaţiilor şi clasificarea acestora.

1.3.2 Conceptul de sistem. Clasificarea sistemelor.

1.3.3 Sistemul informaţional. Prezentarea sistemului informaţional. Perfecţionarea sistemelor informaţionale.

1.3.4 Sistemul informaţional economic

1.1 Introducere

O caracteristică importantă a epocii contemporane o reprezintă dezvoltarea disciplinelor de interfaţă pentru a răspunderii complexităţii realităţilor economico-sociale care impun abordări interactive.

managerii şi organizaţiile au nevoie de informaţii pentru a exista şi prospera. de aceea vom începe prin a definii conceptele de date, informaţii şi cunoştinţe, pentru a putea înţelege diferenţele existente între acestea. o dată aceste diferenţe elucidate vom aborda conceptul de sistem şi abordarea cibernetică a acestui, pentru a putea ulterior definii conceptul de sistem informaţional economic într-o viziune cibernetică.

vom încheia acest capitol cu modalităţi de perfecţionare a sistemelor informaţionale economice şi tipuri de abordări pentru managementului sistemelor informatice

Concepte generale. Date, informaţii şi cunoştinţe. Valoarea informaţiilor, funcţiile informaţiilor şi clasificarea acestora

Componentele primare ale sistemului informaţional sunt reprezinte de date, informaţii şi cunoştinţe. În ultimii ani s-a conştientizat pe deplin importanţa informaţiilor şi a cunoştinţelor necesare unui management eficient. Taylor (1996) afirmă că cele mai multe organizaţii asimilează “cunoştinţele” sau "informaţiile" cu “date”. Mulţi sunt induşi în eroare şi le introduc în categoria de date. Datele pot fi un material brut pentru informaţii şi cunoştinţe, dar acestea au o valoare mică până când nu sunt analizate, înţelese după care sunt stocate într-un loc unde oamenii le pot utiliza în analizele lor. Datele strânse, organizate şi stocate într-o formă coerentă, ca un document, manual, fişier help sau o pagină cu “întrebării frecvent cerute”, acestea pot fi considerate “informaţii” sau un material de referinţă folositor. Dar, încă nu sunt “cunoştinţe”. Acestea devin “cunoştinţe” doar când două dimensiuni suplimentare sunt adăugate: oameni şi procese. Astfel, informaţia este aplicată într-un mod care face cu siguranţă mai uşor definirea şi evaluarea sarcinilor pentru oamenii care le execută.

Termenii de "date", "informaţii" şi "cunoştinţe" deşi sunt adesea interschimbaţi în vorbirea curentă ca şi cum ar însemna acelaşi lucru, pentru manageri şi specialiştii informaticieni, aceştia au înţelesuri diferite:

•&νβσπ;datele sunt fapte, evenimente, tranzacţii şi aşa mai departe, care au fost înregistrate; acestea pot fi înşiruiri de caractere numerice şi alfanumerice cu o anumită semnificaţie;

•&νβσπ;noţiunea de date se defineşte ca un şir sau ansamblu de valori primare („materie primă”) asociate activităţilor şi evenimentelor ce apar într-o organizaţie sau într-un mediu fizic natural, înainte de a fi organizate şi prelucrate/prezentate, într-o formă care să fie înţeleasă şi utilizabilă de către om;

•&νβσπ;informaţiile sunt date care au fost transformate (procesate) într-un mod care să fie util receptorului din materiale de intrare brute (neprelucrate); "informaţiile" sunt fundamentate pe acele date care au dobandit semnificaţie, scop sau utilitate în urma prelucrării (procesării) lor;

•&νβσπ;noţiunea de informaţie este asociată cu aceea de „date prelucrate şi prezentate” într-o formă care să fie înţeleasă şi utilă, sau utilizabilă de către om. Informaţia are prin urmare o valoare reală, percepută de om şi care se adaugă la ceea ce omul ştie, relativ la un domeniu de interes ;

•&νβσπ;cunoştinţele cuprind totalitatea noţiunilor, ideilor, informaţiilor pe care cineva le are într-un domeniu oarecare ; cunoştinţele sunt date cărora li s-au adăugat două dimensiuni suplimentare : oameni şi procese ; în general, cunoştinţele sunt într-o formă pe care oamenii le pot înţelege, distribui, procesa în mod colectiv, şi utiliza în momentul în care este nevoie doar acolo unde tehnologia există;

Dacă datele provin direct din măsurători, iar informaţiile din prelucrarea şi prezentarea acestora într-o formă care reprezintă, de exemplu, starea proceselor/ activităţilor la un moment dat, cunoaşterea este mai mult, ea caută să înţeleagă procesele/ activităţile, să producă asocieri cauzale, să facă predicţii, care stau la baza unor decizii. Absenţa cunoaşterii într-un domeniu de interes, înseamna incertitudine în activitatea de management.

În concluzie, informaţiile validate devin cunoştinţe utilizabile de receptor. Trebuie spus receptorului ceva ce nu îi este cunoscut şi care nu poate fi prevăzut. Dacă un mesaj sau raport nu are aceste atribute, receptorul va primi date nu informaţii. Fără un mediu eficient de filtrare şi agregare a datelor, managerul poate fi "... bogat în date însă sărac în informaţii" [Finlay şi Mitchell, 1994 citaţi de Targett,1996].

Din punct de vedere al teoriei comunicaţiilor, informaţia este un mesaj, un semnal ce reflectă starea unui sistem sau a mediului în care acesta funcţionează şi care aduce receptorului un spor de cunoaştere. Informaţia economică, prin datele furnizate, aduce un spor de cunoaştere relativ la aspectele economice ale organizaţiei oferind elemente noi care vor fi utilizate în cadrul acesteia.Informaţiile se obţin în urma prelucrării datelor.

Putem spune că orice informaţie este o dată, în schimb nu orice dată este o informaţie, ci numai aceea care are pentru receptor valoare.