Bazele Comertului

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 141 în total
Cuvinte : 21091
Mărime: 97.41KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Cuprins:

1.1 Introducere

1.3 Conţinutul unităţii de învăţare:

1.3.1 Concepte generale. Date, informaţii şi cunoştinţe. Valoarea informaţiilor, funcţiile informaţiilor şi clasificarea acestora.

1.3.2 Conceptul de sistem. Clasificarea sistemelor.

1.3.3 Sistemul informaţional. Prezentarea sistemului informaţional. Perfecţionarea sistemelor informaţionale.

1.3.4 Sistemul informaţional economic

1.1 Introducere

O caracteristică importantă a epocii contemporane o reprezintă dezvoltarea disciplinelor de interfaţă pentru a răspunderii complexităţii realităţilor economico-sociale care impun abordări interactive.

managerii şi organizaţiile au nevoie de informaţii pentru a exista şi prospera. de aceea vom începe prin a definii conceptele de date, informaţii şi cunoştinţe, pentru a putea înţelege diferenţele existente între acestea. o dată aceste diferenţe elucidate vom aborda conceptul de sistem şi abordarea cibernetică a acestui, pentru a putea ulterior definii conceptul de sistem informaţional economic într-o viziune cibernetică.

vom încheia acest capitol cu modalităţi de perfecţionare a sistemelor informaţionale economice şi tipuri de abordări pentru managementului sistemelor informatice

Concepte generale. Date, informaţii şi cunoştinţe. Valoarea informaţiilor, funcţiile informaţiilor şi clasificarea acestora

Componentele primare ale sistemului informaţional sunt reprezinte de date, informaţii şi cunoştinţe. În ultimii ani s-a conştientizat pe deplin importanţa informaţiilor şi a cunoştinţelor necesare unui management eficient. Taylor (1996) afirmă că cele mai multe organizaţii asimilează “cunoştinţele” sau "informaţiile" cu “date”. Mulţi sunt induşi în eroare şi le introduc în categoria de date. Datele pot fi un material brut pentru informaţii şi cunoştinţe, dar acestea au o valoare mică până când nu sunt analizate, înţelese după care sunt stocate într-un loc unde oamenii le pot utiliza în analizele lor. Datele strânse, organizate şi stocate într-o formă coerentă, ca un document, manual, fişier help sau o pagină cu “întrebării frecvent cerute”, acestea pot fi considerate “informaţii” sau un material de referinţă folositor. Dar, încă nu sunt “cunoştinţe”. Acestea devin “cunoştinţe” doar când două dimensiuni suplimentare sunt adăugate: oameni şi procese. Astfel, informaţia este aplicată într-un mod care face cu siguranţă mai uşor definirea şi evaluarea sarcinilor pentru oamenii care le execută.

Termenii de "date", "informaţii" şi "cunoştinţe" deşi sunt adesea interschimbaţi în vorbirea curentă ca şi cum ar însemna acelaşi lucru, pentru manageri şi specialiştii informaticieni, aceştia au înţelesuri diferite:

•&νβσπ;datele sunt fapte, evenimente, tranzacţii şi aşa mai departe, care au fost înregistrate; acestea pot fi înşiruiri de caractere numerice şi alfanumerice cu o anumită semnificaţie;

•&νβσπ;noţiunea de date se defineşte ca un şir sau ansamblu de valori primare („materie primă”) asociate activităţilor şi evenimentelor ce apar într-o organizaţie sau într-un mediu fizic natural, înainte de a fi organizate şi prelucrate/prezentate, într-o formă care să fie înţeleasă şi utilizabilă de către om;

•&νβσπ;informaţiile sunt date care au fost transformate (procesate) într-un mod care să fie util receptorului din materiale de intrare brute (neprelucrate); "informaţiile" sunt fundamentate pe acele date care au dobandit semnificaţie, scop sau utilitate în urma prelucrării (procesării) lor;

•&νβσπ;noţiunea de informaţie este asociată cu aceea de „date prelucrate şi prezentate” într-o formă care să fie înţeleasă şi utilă, sau utilizabilă de către om. Informaţia are prin urmare o valoare reală, percepută de om şi care se adaugă la ceea ce omul ştie, relativ la un domeniu de interes ;

•&νβσπ;cunoştinţele cuprind totalitatea noţiunilor, ideilor, informaţiilor pe care cineva le are într-un domeniu oarecare ; cunoştinţele sunt date cărora li s-au adăugat două dimensiuni suplimentare : oameni şi procese ; în general, cunoştinţele sunt într-o formă pe care oamenii le pot înţelege, distribui, procesa în mod colectiv, şi utiliza în momentul în care este nevoie doar acolo unde tehnologia există;

Dacă datele provin direct din măsurători, iar informaţiile din prelucrarea şi prezentarea acestora într-o formă care reprezintă, de exemplu, starea proceselor/ activităţilor la un moment dat, cunoaşterea este mai mult, ea caută să înţeleagă procesele/ activităţile, să producă asocieri cauzale, să facă predicţii, care stau la baza unor decizii. Absenţa cunoaşterii într-un domeniu de interes, înseamna incertitudine în activitatea de management.

În concluzie, informaţiile validate devin cunoştinţe utilizabile de receptor. Trebuie spus receptorului ceva ce nu îi este cunoscut şi care nu poate fi prevăzut. Dacă un mesaj sau raport nu are aceste atribute, receptorul va primi date nu informaţii. Fără un mediu eficient de filtrare şi agregare a datelor, managerul poate fi "... bogat în date însă sărac în informaţii" [Finlay şi Mitchell, 1994 citaţi de Targett,1996].

Din punct de vedere al teoriei comunicaţiilor, informaţia este un mesaj, un semnal ce reflectă starea unui sistem sau a mediului în care acesta funcţionează şi care aduce receptorului un spor de cunoaştere. Informaţia economică, prin datele furnizate, aduce un spor de cunoaştere relativ la aspectele economice ale organizaţiei oferind elemente noi care vor fi utilizate în cadrul acesteia.Informaţiile se obţin în urma prelucrării datelor.

Putem spune că orice informaţie este o dată, în schimb nu orice dată este o informaţie, ci numai aceea care are pentru receptor valoare.

Preview document

Bazele Comertului - Pagina 1
Bazele Comertului - Pagina 2
Bazele Comertului - Pagina 3
Bazele Comertului - Pagina 4
Bazele Comertului - Pagina 5
Bazele Comertului - Pagina 6
Bazele Comertului - Pagina 7
Bazele Comertului - Pagina 8
Bazele Comertului - Pagina 9
Bazele Comertului - Pagina 10
Bazele Comertului - Pagina 11
Bazele Comertului - Pagina 12
Bazele Comertului - Pagina 13
Bazele Comertului - Pagina 14
Bazele Comertului - Pagina 15
Bazele Comertului - Pagina 16
Bazele Comertului - Pagina 17
Bazele Comertului - Pagina 18
Bazele Comertului - Pagina 19
Bazele Comertului - Pagina 20
Bazele Comertului - Pagina 21
Bazele Comertului - Pagina 22
Bazele Comertului - Pagina 23
Bazele Comertului - Pagina 24
Bazele Comertului - Pagina 25
Bazele Comertului - Pagina 26
Bazele Comertului - Pagina 27
Bazele Comertului - Pagina 28
Bazele Comertului - Pagina 29
Bazele Comertului - Pagina 30
Bazele Comertului - Pagina 31
Bazele Comertului - Pagina 32
Bazele Comertului - Pagina 33
Bazele Comertului - Pagina 34
Bazele Comertului - Pagina 35
Bazele Comertului - Pagina 36
Bazele Comertului - Pagina 37
Bazele Comertului - Pagina 38
Bazele Comertului - Pagina 39
Bazele Comertului - Pagina 40
Bazele Comertului - Pagina 41
Bazele Comertului - Pagina 42
Bazele Comertului - Pagina 43
Bazele Comertului - Pagina 44
Bazele Comertului - Pagina 45
Bazele Comertului - Pagina 46
Bazele Comertului - Pagina 47
Bazele Comertului - Pagina 48
Bazele Comertului - Pagina 49
Bazele Comertului - Pagina 50
Bazele Comertului - Pagina 51
Bazele Comertului - Pagina 52
Bazele Comertului - Pagina 53
Bazele Comertului - Pagina 54
Bazele Comertului - Pagina 55
Bazele Comertului - Pagina 56
Bazele Comertului - Pagina 57
Bazele Comertului - Pagina 58
Bazele Comertului - Pagina 59
Bazele Comertului - Pagina 60
Bazele Comertului - Pagina 61
Bazele Comertului - Pagina 62
Bazele Comertului - Pagina 63
Bazele Comertului - Pagina 64
Bazele Comertului - Pagina 65
Bazele Comertului - Pagina 66
Bazele Comertului - Pagina 67
Bazele Comertului - Pagina 68
Bazele Comertului - Pagina 69
Bazele Comertului - Pagina 70
Bazele Comertului - Pagina 71
Bazele Comertului - Pagina 72
Bazele Comertului - Pagina 73
Bazele Comertului - Pagina 74
Bazele Comertului - Pagina 75
Bazele Comertului - Pagina 76
Bazele Comertului - Pagina 77
Bazele Comertului - Pagina 78
Bazele Comertului - Pagina 79
Bazele Comertului - Pagina 80
Bazele Comertului - Pagina 81
Bazele Comertului - Pagina 82
Bazele Comertului - Pagina 83
Bazele Comertului - Pagina 84
Bazele Comertului - Pagina 85
Bazele Comertului - Pagina 86
Bazele Comertului - Pagina 87
Bazele Comertului - Pagina 88
Bazele Comertului - Pagina 89
Bazele Comertului - Pagina 90
Bazele Comertului - Pagina 91
Bazele Comertului - Pagina 92
Bazele Comertului - Pagina 93
Bazele Comertului - Pagina 94
Bazele Comertului - Pagina 95
Bazele Comertului - Pagina 96
Bazele Comertului - Pagina 97
Bazele Comertului - Pagina 98
Bazele Comertului - Pagina 99
Bazele Comertului - Pagina 100
Bazele Comertului - Pagina 101
Bazele Comertului - Pagina 102
Bazele Comertului - Pagina 103
Bazele Comertului - Pagina 104
Bazele Comertului - Pagina 105
Bazele Comertului - Pagina 106
Bazele Comertului - Pagina 107
Bazele Comertului - Pagina 108
Bazele Comertului - Pagina 109
Bazele Comertului - Pagina 110
Bazele Comertului - Pagina 111
Bazele Comertului - Pagina 112
Bazele Comertului - Pagina 113
Bazele Comertului - Pagina 114
Bazele Comertului - Pagina 115
Bazele Comertului - Pagina 116
Bazele Comertului - Pagina 117
Bazele Comertului - Pagina 118
Bazele Comertului - Pagina 119
Bazele Comertului - Pagina 120
Bazele Comertului - Pagina 121
Bazele Comertului - Pagina 122
Bazele Comertului - Pagina 123
Bazele Comertului - Pagina 124
Bazele Comertului - Pagina 125
Bazele Comertului - Pagina 126
Bazele Comertului - Pagina 127
Bazele Comertului - Pagina 128
Bazele Comertului - Pagina 129
Bazele Comertului - Pagina 130
Bazele Comertului - Pagina 131
Bazele Comertului - Pagina 132
Bazele Comertului - Pagina 133
Bazele Comertului - Pagina 134
Bazele Comertului - Pagina 135
Bazele Comertului - Pagina 136
Bazele Comertului - Pagina 137
Bazele Comertului - Pagina 138
Bazele Comertului - Pagina 139
Bazele Comertului - Pagina 140
Bazele Comertului - Pagina 141

Conținut arhivă zip

  • Bazele Comertului.doc

Alții au mai descărcat și

Comert

Etimologic, termenul „comerţ” provine din latinescul “commercium” care înseamnă schimb, operaţie având ca obiect „marfa”, respectiv o...

Comert International si Dezvoltare Economica

Pe parcursul întregii evolutii economice au existat interrelatii strânse si complexe între comert exterior si dezvoltare economică. Ele sunt...

Preocupări de Modernizare și Dinamizare a Teoriei Neoclasice a Comerțului Internațional

Pentru că multe din criticile adresate teoriei proporţiei factorilor de producţie au semnalat caracterul prea abstract al acesteia, restricţiile...

Comerț Internațional

Caracterul biunivoc al relatiei comert exterior – dezvoltare economică: este unanim recunoscut că pe parcursul întregii evolutii economice au...

Vânzări Inteligente

ARGUMENT ÎN FAVOAREA VÂNZĂRILOR INTELIGENTE Acest curs – adresat tuturor celor care au o afacere de dimensiuni restrânse sau medii - a fost...

Organizarea Mondiala a Comertului

1.1. Aspecte generale privind disciplina comertului international - Relevanta comertului international - Continutul disciplinei comert...

Evolutia Comertului International pe Grupe de Produse

Trasaturile caracteristice acestei evolutii sunt: - permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului de produse - schimbarea continua a...

Responsabilitate Sociala

Etica evidenţiază mecanismele interioare care determină acţiunile întreprinzătorului, comportamentul acestuia în interacţiunile cu cei din jur....

Ai nevoie de altceva?