Bazele Comertului

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest curs prezinta Bazele Comertului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 57 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comert

Cuprins

Capitolul 1. Locul, rolul si importanta comertului în economia natională
1.1. Comertul activitate de bază în cadrul economiei
1.2. Actele de comert si comerciantul
Capitolul 2. Distributia mărfurilor
2.1. Continutul, rolul si functiile distributiei
2.2. Tipologia canalelor de distributie
2.3. Particularităti ale distributiei unor bunuri si servicii
Capitolul 3. Organizarea comertului si a aparatului comercial
3.1. Principii ale organizării activitătii comerciale
3.2. Sisteme de organizare a aparatului comercial
3.3. Locul si importanta firmei în organizarea comertului
Capitolul 4. Comertul cu ridicata
4.1. Continutul, rolul si functiile comertului cu ridicata
4.2. Tipologia comertului cu ridicata
4.3. Tendintele si evolutia comertului cu ridicata
Capitolul 5. Comertul cu amănuntul
5.1. Continutul, importanta si functiile comertului cu amănuntul
5.2. Tipologia activitătii comerciale cu amănuntul
5.3. Tendintele si evolutia comertului cu amănuntul
Capitolul 6. Alimentatia publică
6.1. Continutul si particularitătile alimentatiei publice
6.2. Tipologia unitătilor de alimentatie publică
6.3. Baza tehnico – materială a sectorului de alimentatie publică
6.4. Mutatii si orientări în organizarea si modernizarea activitătii de alimentatie publică
Capitolul 7. Serviciile comerciale
7.1 Continutul serviciilor comerciale
7.2 Locul serviciilor comerciale în cadrul comertului actual
7.3 Tipologia serviciilor comerciale
7.4 Tendinte pe plan mondial în dezvoltarea serviciilor comerciale
Capitolul 8. Comertul cooperatist
8.1. Organizarea si functionarea cooperatiei de consum
8.2. Mutatii în viata si activitatea cooperatiei de comsum în etapa actuală
Capitolul 9. Comertul electronic
9.1. Conceptul de comert electronic si sfera sa de cuprindere
9.2. Comertul electronic pe Internet
9.3. Comertul electronic în România
Capitolul 10. Baza tehnico- materială a comertului
10.1. Conceptul de bază tehnico-materială a comertului
10.2. Baza tehnico-materială a comertului cu amănuntul
10.3. Baza tehnico-materială a comertului cu ridicata
10.4. Progresul tehnic în comert
Capitolul 11. Resursele comertului
11.1. Resursele umane în comert
11.2. Patrimoniul agentilor economici în comert
11.3. Resursele financiare în comert
Capitolul 12. Relatiile comertului cu producătorii si consumatorii
12.1. Relatiile comertului cu producătorii
12.2. Relatiile comertului cu consumatorii
Capitolul 13. Protectia consumatorilor
13.1. Conceptul si structura de actiune a protectiei consumatorului
13.2. Implicarea puterii publice în protectia consumatorilor
13.3. Organizarea consumatorilor în vederea apărării drepturilor proprii
13.4. Politica de protectie a consumatorilor în România
Capitolul 14. Eficienta activitătii comerciale
14.1. Conceptul si continutul eficientei activitătii comerciale
14.2. Eficienta economică a activitătii comerciale
14.3. Eficienta socială a comertului
14.4. Căi de crestere a eficientei activitătii comerciale

Extras din document

Obiective Disciplina “Bazele Comertului” abordeazã

fenomenele si procesele economice sub aspectul

esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu

celelalte procese din economie, metodologiei de

cuantificare a mãrimii si dinamicii acestora, precum si

al eficientei.

Disciplina are un rol esential în a pune bazele

pregãtirii în domeniu a viitorilor specialisti în comert,

în general, în marketing, în particular, întregind

cunostintele teoretice si practice cãpãtate în primii doi

ani de studiu.

I. ROLUL SI LOCUL COMERTULUI ÎN CADRUL

ECONOMIEI NATIONALE

Comertul –

concept,

continut,

functii si

forme

Notiunea de comert are un continut complex, determinând

o functie economică ce constă în a cumpăra materii

prime sau produse pentru a le revinde.

Sub aspect juridic, comertul reprezintă transferul titlului

de proprietate, respectiv înstrăinarea rezultatelor

propriei activităti, pentru a primi, în schimb, alte

bunuri (bani) sau servicii.

Actele de

comert

Notiunea de comert trebuie privită sub o dublă

acceptiune:

• categorie economică, concept folosit de teorie;

• ramură a economiei nationale.

Continutul activitătii de comert este complex. Astfel,

alături de activitatea de intermediere, comertul

cuprinde si alte activităti, precum cercetarea pietei,

informarea populatiei, educarea consumatorilor, publicitatea,

promovarea, crearea cadrului ambiental

necesar actului de vânzare-cumpărare etc.

Întelegerea importantei activitătii desfăsurate de comert

este legată de functiie acestuia, functii destinate

să asigure un flux normal al productiei spre consum. În

acest sens, principalele functii ale comertului sunt:

a) cumpărarea mărfurilor de la producător sau de la

colector în vederea revânzării către intermediari sau

utilizatorii finali;

b) stocarea mărfurilor, functie datorată locului de

intermediar pe care comertul îl ocupă între productie si

consum;

c) fractionarea cantitătilor mari de mărfuri livrate de

către productie, asortarea loturilor respective, formarea

sortimentelor comerciale si asigurarea unor partizi

mici, care urmează să fie puse la dispozitia consumatorilor;

d) transferul mărfurilor către zonele si punctele cele

mai îndepărtate si izolate, pentru a fi vândute

consumatorilor;

e) crearea conditiilor de realizare efectivă a actului de

vânzarecumpărare;

f) informarea atentă a consumatorilor potentiali si a

intermediarilor si, în acest context, promovarea

produselor si serviciilor prin tehnici si metode diverse;

g) cercetarea cerintelor consumatorilor si a sugestiilor

acestora.

În concluzie, este vorba de functii importante ale

comertului, de natură economică si socială.

Principalele forme ale comertului sunt:

– comertul interior – ce face obiectul cursului nostru;

– comertul exterior.

Corespunzător formelor de circulatie a mărfurilor, se

disting două forme de comert:

• Comertul cu ridicata (de gros sau en gros);

• Comertul cu amănuntul (de detail sau en detail).

Actul de comert = o activitate efectuată în procesul

realizării unei profesiuni comerciale. Asadar, actul de

comert este o activitate specializată în intermedierea

schimbului, desfăsurată de persoane juridice sau fizice.

Asemenea acte de comert prezintă o serie de

caracteristici referitoare la:

• scopul relatiilor comerciale este profitul;

• existenta unei baze tehnico-materiale adecvate;

• o problematică comună a pietei (ofertă, cerere,

negocieri, logistică etc.);

• probleme comune de gestiune a resurselor (pregătirea

personalului, evidentă contabilă etc.).

Comerciantul

Actele comerciale se diferentiază în functie de

destinatia pe care bunurile o au în activitatea

economică si după modul lor de însusire a în procesul

de repartitie din economie.

În functie de bunurile care fac obiectul actului de

comert, se poate vorbi despre:

• acte de comert cu bunuri intermediare, industriale si

de echipament;

• acte de comert cu produse agricole;

• acte de comert cu bunuri de larg consum (industriale

si agricole).

Există însă si acte de comert cu servicii – de productie

si consum – respectiv:

• acte de comert cu servicii turistice;

• acte de comert cu servicii bancare si de asigurări;

• acte de comert cu titluri financiare.

Actele de comert sunt efectuate de comercianti, având

acest statut orice persoană juridică sau fizică a cărei

profesie este comertul.

Pentru a fi comerciant, persoana în cauză trebuie să

îndeplinească în totalitate si în aceleasi timp

următoarele conditii:

• să facă acte de comert;

• să realizeze asemenea acte în mod obisnuit, acest

lucru presupunând repetabilitatea operatiilor

respective;

• să transforme realizarea actelor respective în profesia

de bază sau accesorii;

• să actioneze în nume personal.

Există o serie de restrictii privind desfăsurarea

activitătii de comert, ele referindu-se la:

a) persoana comerciantului (persoane incapabile,

persoane incompatibile);

b) modul de organizare a diferitelor tipuri de comert

(activităti interzise în mod expres întreprinzătorilor,

fiind monopol de stat, sectoare de comert reglementate

în cadrul cărora activitatea comercială poate fi

desfăsurată sub restrictia respectării unor conditii

speciale, acte de comert care presupun o autorizatie

specială etc.).

Orice comerciant are o serie de obligatii si prerogative.

Obligatiile comerciantului se referă la:

• respectarea sistemului de relatii specifice fiecărei

ramuri si a modului de desfăsurare a activitătii

comerciale, ce tin de conducerea unor evidente

contabile si de conservarea unor documente sau de

deschiderea unui cont bancar etc.;

• obligatii fiscale – plata impozitelor si taxelor legale;

• obligatii ce revin comerciantului în calitatea sa de

patron (cunoasterea legislatiei în domeniul comercial

si al muncii, a regulilor de igienă si securitate socială).

Prerogativele comerciantului (avantaje, privilegii) se

referă la o serie de drepturi, precum acela de a fi

membru al Camerei de Comert, posibilitatea de a

beneficia de o serie de măsuri speciale cu privire la

activitatea desfăsurată etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bazele Comertului.pdf