Comerț

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 147 în total
Cuvinte : 55552
Mărime: 894.84KB (arhivat)
Publicat de: Lia Teodorescu
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dr. Conf. Volovoi Galina

Extras din curs

1.Tehnologia comercială - concept, componente, tendinţe, proiectare

Delimitarea domeniului tehnologiei comerciale reprezintă un demers ştiinţific care constă în clarificarea tuturor aspectelor de ordin teoretic şi practic impuse de aceasta.

Abordarea este de natură sistemică şi priveşte întreaga reţea comercială, activităţile specifice punctului de vânzare fiind proiectate şi organizate în relaţie directă cu clienţii cât şi cu partenerii din cadrul canalului de distribuţie care asigură aprovizionarea cu mărfuri şi prestarea unor servicii performante.

Societatea contemporană se caracterizează printr-un înalt nivel de dezvoltare a tehnologiilor specifice domeniilor socio – economice. Tehnologile actuale nu se mai bazează în principal pe transformarea materialelor, (materiilor prime) ci pe sistemele de transmitere, stocare şi prelucrare a informaţiei.

Noţiunea de tehnologie poate fi abordată atât în sens larg, general cu referire la ansamblul activităţilor care cad sub incindenţa acestui concept cât şi în sens restrâns, aplicabil unor domenii sau produse.

Tehnologia reprezintă un sistem de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice materializate în documentaţii privind procedee, proceduri şi programe de lucru, echipamente utilizate de oameni pentru realizarea uneia sau a mai multor categorii de activităţi utile, cu o anumită finalitate de natură materială sau imaterială. Tehnologiile de producţie, de exemplu. au drept scop fabricarea, exploatarea, întreţinerea unor categorii de produse.

Rezumând, vom admite că tehnologia este modalitatea concretă de a realiza o anumită activitate sau că noţiunea de tehnologie abordată în sens larg cuprinde metodele de lucru, oamenii şi echipamentele fără de care activităţile respective nu pot deveni operative.

Conceptul de tehnologie aplicat în sfera comerţului interior cuprinde ansamblul proceselor, metodelor, condiţiilor tehnice şi organizatorice care concură la obţinerea produsului comercial, respectiv la realizarea mărfurilor la consumatori.

Tehnologia comercială îmbracă forme particulare de la un sector comercial la altul, de la un tip de unitate comercială la altul. Dacă ne vom referi, de exemplu, la tehnologia marilor suprafeţe de desfacere, aceasta nu reprezintă o simplă ridicare la scară a tehnologiilor magazinului tradiţional, ci pune probleme cu totul deosebite.

Tehnologia comercială evoluează în permanenţă chiar dacă schimburile sunt mai lente şi de mai mică amploare decât în alte ramuri.

Tendinţe în evoluţia tehnologiei comerciale:

- simplificarea tehnologiei comerciale, realizată prin eliminarea sau transferarea în afara comerţului a unor operaţii ale tehnologiei clasice, reducerea numărului verigilor intermediare, preluarea de către industrie, total sau parţial, a unor operaţiuni efectuate tradiţional în comerţ (preambalarea, cântărirea, dozarea), centralizarea şi industrializarea producţiei de preparate culinare, extinderea formelor moderne de vânzare, îndeosebi a autoservirii pe mari suprafeţe comerciale;

- raţionalizarea tehnologiei comerciale, care presupune o mai judicioasă aşezare în flux a componentelor sale, evitarea blocării activităţii, folosirea într-o proporţie cât mai mare a capacităţii de lucru a spaţiilor comerciale, a utilajelor şi lucrătorilor. O tehnologie raţională trebuie să asigure productivitatea muncii şi condiţii optime de lucru pentru personalul comercial şi, în acelaşi timp, să ofere posibilităţi de efectuare a cumpărăturilor într-un timp minim. De fapt, soluţiile raţionalizării tehnologiei comerciale a unui magazin vizează, pe prim plan, îndeplinirea sarcinii de aprovizionare a populaţiei şi crearea de condiţii comode şi plăcute pentru cumpărare.

Tehnologia unui punct de vânzare (procesul tehnologic comercial) se referă la mijloacele şi procedeele cu ajutorul cărora se desfăşoară mişcarea mărfurilor, vânzarea şi încasarea contravalorii lor. Prin urmare procesul tehnologic comercial este format din totalitatea operaţiilor concomitente sau succesive necesare asigurării obţinerii produsului comercial.

În procesul tehnologic comercial se creează relaţii de intercondiţionare între forţa de muncă (lucrătorii comerciali), obiectele muncii (mărfuri) şi mijloacele de muncă (utilajele comerciale).

Obiectele muncii în comerţ pot fi obiecte singulare (unităţi de produs), un asortiment de produse sau unităţi de stocare. Comercianţii trebuie să dispună de numeroase cunoştiinţe, informaţii despre obiectele muncii şi interrelaţiile în cadrul proceselor tehnologice comerciale.

Mijloacele de muncă sunt acele elemente materiale pe care omul le interpune între el şi obiectele muncii. Mijloacele de muncă sunt utilizate datorită proprietăţilor lor (mecanice, estetice, ergonomice), inclusiv ca mijloc de acţiune asupra obiectelor muncii, cu un scop precis.

În categoria mijloacelor de muncă sunt incluse:

- clădirile sau orice fel de amenajări destinate activităţii de comerţ închise sau deschise;

- echipamente comerciale (mijloacele de transport interne, mobilier comercial);

- alte dotări tehnice.

Fluxul tehnologic comercial reprezintă succesiunea logică a operaţiilor care compun un proces tehnologic bine individualizat în spaţiu şi timp.

Componentele secvenţiale ale procesulului tehnologic dintr-un magazin.

Procesul tehnologic al unui magazin este considerat un sistem de activităţi principale şi secundare, mai mult sau mai puţin continue, desfăşurate simultan sau succesiv. Procesele principale se desfăşoară în sala de vânzare şi sunt reprezentate de toate activităţile care contribuie în mod direct la desfacerea mărfurilor. Procesele secundare se desfăşoară în spaţiile auxiliare ale magazinului şi sunt reprezentate de activităţi conexe, de susţinere, facilitare a celor din prima categorie.

I. PROCESE SECUNDARE

a. Recepţia mărfurilor

- preluare de la furnizori;

- dezambalarea;

- verificarea documentelor însoţitoare,

- identificarea mărfurilor;

- controlul cantitativ (numărare, cântărire) şi calitativ (integral sau prin sondaj);

b. Depozitarea mărfurilor

- aşezare în rafturi, pe palete, în stive;

- conservare (păstrare)

- manipulare şi transport;

c. Pregătirea mărfurilor pentru vânzare

- sortare;

- porţionare;

- prelucrare;

- cântărire;

- preambalare şi ambalare;

- marcarea preţului;

- ştergere de praf;

- montare şi alte operaţii care asigură utilitatea produsului

- transportul mărfurilor în sala de vînzare;

II. PROCESE PRINCIPALE

a.Prezentarea şi vânzarea mărfurilor

- repartizarea sortimentului în sala de vânzare;

- expunerea mărfurilor pe mobilier;

- marcarea preţurilor la locul de amplasare pe mobilier;

- oferirea de consultanţă;

- demonstraţii practice la locul de vânzare;

- (uneori) întocmirea, ataşarea bonurilor de plată;

b.Încasarea şi eliberarea mărfurilor

- (uneori) transportul mărfurilor spre casă;

- înregistrarea preţurilor;

- calcularea sumei de plată;

- primirea contravalorii mărfurilor;

- (uneori) ambalarea şi eliberarea mărfurilor;

III. PROCESE SECUNDARE

Preview document

Comerț - Pagina 1
Comerț - Pagina 2
Comerț - Pagina 3
Comerț - Pagina 4
Comerț - Pagina 5
Comerț - Pagina 6
Comerț - Pagina 7
Comerț - Pagina 8
Comerț - Pagina 9
Comerț - Pagina 10
Comerț - Pagina 11
Comerț - Pagina 12
Comerț - Pagina 13
Comerț - Pagina 14
Comerț - Pagina 15
Comerț - Pagina 16
Comerț - Pagina 17
Comerț - Pagina 18
Comerț - Pagina 19
Comerț - Pagina 20
Comerț - Pagina 21
Comerț - Pagina 22
Comerț - Pagina 23
Comerț - Pagina 24
Comerț - Pagina 25
Comerț - Pagina 26
Comerț - Pagina 27
Comerț - Pagina 28
Comerț - Pagina 29
Comerț - Pagina 30
Comerț - Pagina 31
Comerț - Pagina 32
Comerț - Pagina 33
Comerț - Pagina 34
Comerț - Pagina 35
Comerț - Pagina 36
Comerț - Pagina 37
Comerț - Pagina 38
Comerț - Pagina 39
Comerț - Pagina 40
Comerț - Pagina 41
Comerț - Pagina 42
Comerț - Pagina 43
Comerț - Pagina 44
Comerț - Pagina 45
Comerț - Pagina 46
Comerț - Pagina 47
Comerț - Pagina 48
Comerț - Pagina 49
Comerț - Pagina 50
Comerț - Pagina 51
Comerț - Pagina 52
Comerț - Pagina 53
Comerț - Pagina 54
Comerț - Pagina 55
Comerț - Pagina 56
Comerț - Pagina 57
Comerț - Pagina 58
Comerț - Pagina 59
Comerț - Pagina 60
Comerț - Pagina 61
Comerț - Pagina 62
Comerț - Pagina 63
Comerț - Pagina 64
Comerț - Pagina 65
Comerț - Pagina 66
Comerț - Pagina 67
Comerț - Pagina 68
Comerț - Pagina 69
Comerț - Pagina 70
Comerț - Pagina 71
Comerț - Pagina 72
Comerț - Pagina 73
Comerț - Pagina 74
Comerț - Pagina 75
Comerț - Pagina 76
Comerț - Pagina 77
Comerț - Pagina 78
Comerț - Pagina 79
Comerț - Pagina 80
Comerț - Pagina 81
Comerț - Pagina 82
Comerț - Pagina 83
Comerț - Pagina 84
Comerț - Pagina 85
Comerț - Pagina 86
Comerț - Pagina 87
Comerț - Pagina 88
Comerț - Pagina 89
Comerț - Pagina 90
Comerț - Pagina 91
Comerț - Pagina 92
Comerț - Pagina 93
Comerț - Pagina 94
Comerț - Pagina 95
Comerț - Pagina 96
Comerț - Pagina 97
Comerț - Pagina 98
Comerț - Pagina 99
Comerț - Pagina 100
Comerț - Pagina 101
Comerț - Pagina 102
Comerț - Pagina 103
Comerț - Pagina 104
Comerț - Pagina 105
Comerț - Pagina 106
Comerț - Pagina 107
Comerț - Pagina 108
Comerț - Pagina 109
Comerț - Pagina 110
Comerț - Pagina 111
Comerț - Pagina 112
Comerț - Pagina 113
Comerț - Pagina 114
Comerț - Pagina 115
Comerț - Pagina 116
Comerț - Pagina 117
Comerț - Pagina 118
Comerț - Pagina 119
Comerț - Pagina 120
Comerț - Pagina 121
Comerț - Pagina 122
Comerț - Pagina 123
Comerț - Pagina 124
Comerț - Pagina 125
Comerț - Pagina 126
Comerț - Pagina 127
Comerț - Pagina 128
Comerț - Pagina 129
Comerț - Pagina 130
Comerț - Pagina 131
Comerț - Pagina 132
Comerț - Pagina 133
Comerț - Pagina 134
Comerț - Pagina 135
Comerț - Pagina 136
Comerț - Pagina 137
Comerț - Pagina 138
Comerț - Pagina 139
Comerț - Pagina 140
Comerț - Pagina 141
Comerț - Pagina 142
Comerț - Pagina 143
Comerț - Pagina 144
Comerț - Pagina 145
Comerț - Pagina 146
Comerț - Pagina 147

Conținut arhivă zip

Alții au mai descărcat și

Magazinul Cora Pantelimon

Introducere Ca orice piaţă emergentã, România înregistrează, mai ales odată cu începutul anilor 2000, aşa-numitele salturi double-digit în cazul...

Economia Comerțului

CAPITOLUL I. LOCUL ŞI ROLUL COMERŢULUI ÎN ACTIVITATEA ECONOMICÃ ŞI SOCIALÃ 1.1. NOŢIUNILE DE DISTRIBUŢIE ŞI COMERŢ Economia naţională este cel...

Organizarea Comerțului

ORGANIZAREA COMERTULUI 1.1. COMERTUL CU RIDICATA (COMERTUL DE GROS) Comertul cu ridicata (comertul de gros) reprezinta activitatea prin care se...

Comerț electronic

Planul cursului - Interactiunea dintre firme si consumatori in societatea informationala. - eCommerce si eBusiness - Aspecte economice privind...

Economie comercială

Cap.1. Locul, rolul şi importanţa comerţului în economia naţională 1.1. Aspecte conceptuale privind comerţul -Comerţul – componentă principală...

Tehnologii Comerciale

Delimitarea domeniului tehnologiei comerciale reprezintă un demers ştiinţific care constă în clarificarea tuturor aspectelor de ordin teoretic şi...

Tehnici de Vânzări

Unitatea de învatare 1 CONSIDERATII GENERALE PRIVIND VÂNZAREA SI MANAGEMENTUL VÂNZARILOR ÎN MARKETING Cuprins Pagina 1.1. Obiectivele unitatii...

Bazele comerțului - suport de curs

Bazele comertului 1 I. Continutul activitatii comerciale 1.1. Comertul 1.2. Actele de comert 1.3. Comerciantul 1.1. Comertul. Definitia....

Te-ar putea interesa și

Proiectarea aplicațiilor de comerț electronic - aplicație de food-ordering

Progresele realizate recent în domeniile tehnologie-calculatoare, telecomunicatii si software, precum si în alte domenii ale informatiei, au...

Comerțul Electronic

1. Introducere Comertul electronic se poate defini ca fiind o activitate comerciala în care o firma (comerciant) foloseste Internetul pentru a-si...

Comerțul cu amănuntul

1.1. Introducere Un rol important in cadrul sistemelor de distributie a marfurilor revine comertului cu amanuntul, care, alaturi de comertul cu...

Comerțul internațional al Braziliei

Capitolul I.Prezentare generala 1.1Date generale Brazilia (portugheza Brasil), oficial Republica Federativa a Braziliei ( República Federativa do...

Tendințe în dezvoltarea comerțului mondial cu servicii turistice în hoteluri și restaurante

CAPITOLUL I: TENDINTE ACTUALE PRIVIND COMERTUL INTERNATIONAL CU BUNURI SI SERVICII I.1. Clasificari sectoriale ale activitatii economice In...

Practică la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timișoara

CAP.I. Prezentarea Camerei de Comert, Industrie si Agricultură Timisoara Camera de Comert, Industrie si Agricultură Timisoara (CCIAT – denumirea...

Gestiunea riscurilor bancare în creditarea întreprinderilor de comerț exterior

Introducere Evolutiile economiei romanesti inregistrate in perioada de dupa 1993 au stat sub semnul eforturilor generale de restructurare a...

Evoluția comerțului românesc

O privire de ansamblu asupra situatiei Romaniei la inceputul celei de a doua jumatati a secolului al XX-lea ne conduce la constatarea ca tara...

Ai nevoie de altceva?