Comerț internațional

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 13 fișiere: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 19280
Mărime: 94.54KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

T E M A I

ISTORICUL COMERŢULUI.ACTE DE COMERŢ ŞI

STATUTUL DE COMERCIANT

I.1.Diferenţierea şi ierarhizarea activităţilor umane.

Progresul scoietăţii umane este indisolubil legat de diferenţierea activităţilor şi de specializările care au luat naştere prin permanentizarea acestor diferenţieri.

După cum este deja cunoscut, primele diferenţieri ale activităţilor umane s-au făcut pe traseul :

COMUNITATE UMANĂ AMORFĂ

PĂSTORI AGRICULTORI

MEŞTEŞUGARI

Această structură a profesiilor a caracterizat societatea umană pe parcursul mai multor milenii , indiferent de modul specific în care au evoluat structurile organizării sociale şi politice.

Există un element care se desprinde cu pregnanţă din toată această perioadă : cu toată specializarea funcţională în producţia de bunuri,cele trei categorii de producători erau,deopotrivă,vânzători pentru propriile produse şi cumpărători pentru produsele celorlalte categorii.

Aceasta este lunga perioadă a trocului,a schimbului în natură între diferiţi producători,după criterii de valoare şi de utilitate dintre cele mai diverse.În faza sa finală,aceasta este perioada în care apar banii,cu funcţiile lor de măsură a valorii mărfurilor şi de facilitare a circulaţiei acestora.

Apariţia banilor a fost o răscruce fundamentală în evoluţia activităţilor economice.Existenţa acestor însemne universale ale valorii (universalitate pe care trebuie s-o înţelegem aici măcar ca pe o recunoaştere în circulaţie pe un anumit teritoriu),care permit o acumulare şi stocare fără precedent a valorii,duce la apariţia marilor averi şi a capitalului financiar.

Negustoria este urmarea logică a afirmării banilor în circulaţie.Existenţa unei producţii de mărfuri din ce în ce mai bogată şi mai variată-pe de o parte,şi apariţia averilor lichide despre care aminteam mai înainte-pe de altă parte,au făcut posibilă diferenţierea unei categorii aparte de participanţi la circuitul economic:comercianţii.

Această categorie este amintită în Europa încă din secolul XI,după renaşterea economică determinată de stabilizarea modului de producţie feudal.Familia Buonsignori din Siena face comerţ din Sicilia până la Reims (capitala ducatului Champagne) şi fondează prima societate financiară menţionată de istorie : MAGNA TAVOLA.

În Franţa,marii negustori sunt prezenţi la Bayonne , Bordeaux , La Rochelle , Nantes, Rouen.Activitatea negustorească din Paris este monopolizată de de familiile Arrode,Popin,Barbette,Passy,Bourdon.Într-un document din 1292 Guiilaume Bourdon este amintit drept unul dintre cei mai mari plătitori de impozite din Paris.

O altă evoluţie importantă este remarcată deja în Germania secolului XIV.Din cauza lungirii distanţelor la acre se distribuie marfa,a diviziunii necesare a sarcinilor în această situaţie (comişi,funcţionari,magazioneri,cărăuşi) şi a necesităţii de a manipula diferite monede locale,se produce diviziunea între detailanţi şi grosişti.În 1456 italianul Cotrughi face o distincţie clară între practica negustorească de amploare (la mercatura) şi vulgara târguială de prăvălie (la mercanzia).

Începând din acest moment,liniile mari ale dezvoltării comerţului sunt trasate.Se perfecţionează tehnologiile de realizare a produselor, apar manufacturile şi producţia la scară mare,fapt care crează o diversitate a consumului şi a ofertei de mărfuri care fac necesară perfecţionarea formelor de comerţ.Distribuţia se separă tot mai mult de producţie,fapt stimulat puternic de extinderea operaţiunilor de vânzare dincolo de graniţele naţionale sau de limitele continentelor.Fenomenul lărgirii,diversificării şi intersectării pieţelor apare deja pregnant în timpul marii producţii maşiniste (după secolul XVII).În mod corespunzător creşte numărul comercianţilor,precum şi paleta de activităţi legate de procesul trecerii unui produs de la producător la consumatorul final.

În lumina evoluţiilor celor mai recente din domeniul comerţului,putem defini activitatea comercială drept acea activitate umană menită a pune un produs la dispoziţia consumatorului,plecând de la cercetarea de piaţă şi de la determinarea nevoilor manifeste sau latente ale consumatorului,mergând până la suscitarea şi argumentarea unor nevoi pe care consumatorul potenţial nu le-a sesizat încă.

Comerţul nu este o cale prin care comerciantul se îmbogăţeşte sau urmăreşte alte interese personale,el trebuie privit mai degrabă drept o fază foarte importantă a dinamicii sociale,prin care sunt satisfăcute necesităţile de consum,materiale şi spirituale,ale omului.

Preview document

Comerț internațional - Pagina 1
Comerț internațional - Pagina 2
Comerț internațional - Pagina 3
Comerț internațional - Pagina 4
Comerț internațional - Pagina 5
Comerț internațional - Pagina 6
Comerț internațional - Pagina 7
Comerț internațional - Pagina 8
Comerț internațional - Pagina 9
Comerț internațional - Pagina 10
Comerț internațional - Pagina 11
Comerț internațional - Pagina 12
Comerț internațional - Pagina 13
Comerț internațional - Pagina 14
Comerț internațional - Pagina 15
Comerț internațional - Pagina 16
Comerț internațional - Pagina 17
Comerț internațional - Pagina 18
Comerț internațional - Pagina 19
Comerț internațional - Pagina 20
Comerț internațional - Pagina 21
Comerț internațional - Pagina 22
Comerț internațional - Pagina 23
Comerț internațional - Pagina 24
Comerț internațional - Pagina 25
Comerț internațional - Pagina 26
Comerț internațional - Pagina 27
Comerț internațional - Pagina 28
Comerț internațional - Pagina 29
Comerț internațional - Pagina 30
Comerț internațional - Pagina 31
Comerț internațional - Pagina 32
Comerț internațional - Pagina 33
Comerț internațional - Pagina 34
Comerț internațional - Pagina 35
Comerț internațional - Pagina 36
Comerț internațional - Pagina 37
Comerț internațional - Pagina 38
Comerț internațional - Pagina 39
Comerț internațional - Pagina 40
Comerț internațional - Pagina 41
Comerț internațional - Pagina 42
Comerț internațional - Pagina 43
Comerț internațional - Pagina 44
Comerț internațional - Pagina 45
Comerț internațional - Pagina 46
Comerț internațional - Pagina 47
Comerț internațional - Pagina 48
Comerț internațional - Pagina 49
Comerț internațional - Pagina 50
Comerț internațional - Pagina 51
Comerț internațional - Pagina 52
Comerț internațional - Pagina 53
Comerț internațional - Pagina 54
Comerț internațional - Pagina 55
Comerț internațional - Pagina 56
Comerț internațional - Pagina 57
Comerț internațional - Pagina 58
Comerț internațional - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • COM10.DOC
  • COMERT1.DOC
  • COMERT11.DOC
  • COMERT12.DOC
  • COMERT13.DOC
  • COMERT2.DOC
  • COMERT3.DOC
  • COMERT4.DOC
  • COMERT5.DOC
  • COMERT6.DOC
  • COMERT7.DOC
  • COMERT8.DOC
  • COMERT9.DOC

Alții au mai descărcat și

Sistemul Comercial Internațional Vamal

“Având în vedere importanţa comerţului exterior pentru Comunitate se cuvine a suprima sau, cel puţin a limita atât cât este posibil...

Structura Comerțului Internațional pe Grupe de Produse

Grupa de produse alimentare. Pînă la cel de-al II RM, grupa produselor alimentare deţinea primul loc în comerţul internaţional (cca 29%)....

Analiza celor patru procese de integrare a pieței bunurilor

A: Politica comerciala comuna Aceasta este denumirea generica pentru ansamblul de masuri, instrumente, politici aplicate în domeniul comercial...

Rezolvări comerț internațional

1. Comentaţi pe scurt ( max. 10 rânduri) următoarea aserţiune „imaginea tradiţională a corelaţiei dintre politica externă şi politica comercială...

Comerț Intern și Internațional

1. Asigurarea posibilităţilor de a defini şi înţelege noţiunea de comerţ. 2. Prezentarea evoluţiei istorice a comerţului în spaţiul european. 3....

Seminarii comerț

Seminar 1 GENERALITATI La dinamica economiei globale contribuie tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a economiei spre mediul extern precum...

Comerț International

Comert International Cursul nr. 1. Fundamentele noii diplomatii comerciale în conditiile globalizarii Obiectivele cursului - Familiarizarea cu...

Comerț internațional

Pfactura = 300 –> subevaluat Ps identic = 500 Ps similar = 800 TV = 10% STV = 9,5% CV = 0,5% Acc = 100% TVA = 20% Cursul zilei = 3,5...

Te-ar putea interesa și

Efectele Contractelor de Comerț Internațional

INTRODUCERE Piata comerciala si schimburile comerciale ce se desfasoara în cadrul acesteia reprezinta, din punctul meu de vedere cel mai de pret...

Legea Aplicabilă Contractului de Comerț Internațional

CAPITOLUL I. DESPRE CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL NOTIUNEA DE CONTRACT COMERCIAL Sunt contracte comerciale internationale acele contracte...

Efectele Rundei Uruguay asupra liberalizării comerțului mondial

1. ROLUL G.A.T.T. IN LIBERALIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL 1.1. Scurt istoric al crearii si organizarii G.A.T.T. 1.1.1 Crearea G.A.T.T. Crearea...

Criterii de clasificare a contractelor comerciale internațional

I. Notiuni asupra comertului international I.l.Acceptiunile notiunii comertului internationl Comertul international si cooperarea economica si...

Comerțul internațional - România

1. Notiuni de baza Comertul international include totalitatea schimburilor de bunuri si servicii dintre doua sau mai multe state. Obiectul...

Noi tendințe în comerțul internațional

I. Noi tendinte în structura si dinamica comertului international În epoca contemporană, participarea activă la diviziunea mondială a muncii este...

Contractul de Comerț Internațional

1. NOŢIUNE Schimburile sau prestările de lucrări sau servicii se concretizează sub forma unui contract comercial internaţional, care generează...

Ai nevoie de altceva?