Comert International

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Comerț
Conține 13 fișiere: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 19280
Mărime: 94.54KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

T E M A I

ISTORICUL COMERŢULUI.ACTE DE COMERŢ ŞI

STATUTUL DE COMERCIANT

I.1.Diferenţierea şi ierarhizarea activităţilor umane.

Progresul scoietăţii umane este indisolubil legat de diferenţierea activităţilor şi de specializările care au luat naştere prin permanentizarea acestor diferenţieri.

După cum este deja cunoscut, primele diferenţieri ale activităţilor umane s-au făcut pe traseul :

COMUNITATE UMANĂ AMORFĂ

PĂSTORI AGRICULTORI

MEŞTEŞUGARI

Această structură a profesiilor a caracterizat societatea umană pe parcursul mai multor milenii , indiferent de modul specific în care au evoluat structurile organizării sociale şi politice.

Există un element care se desprinde cu pregnanţă din toată această perioadă : cu toată specializarea funcţională în producţia de bunuri,cele trei categorii de producători erau,deopotrivă,vânzători pentru propriile produse şi cumpărători pentru produsele celorlalte categorii.

Aceasta este lunga perioadă a trocului,a schimbului în natură între diferiţi producători,după criterii de valoare şi de utilitate dintre cele mai diverse.În faza sa finală,aceasta este perioada în care apar banii,cu funcţiile lor de măsură a valorii mărfurilor şi de facilitare a circulaţiei acestora.

Apariţia banilor a fost o răscruce fundamentală în evoluţia activităţilor economice.Existenţa acestor însemne universale ale valorii (universalitate pe care trebuie s-o înţelegem aici măcar ca pe o recunoaştere în circulaţie pe un anumit teritoriu),care permit o acumulare şi stocare fără precedent a valorii,duce la apariţia marilor averi şi a capitalului financiar.

Negustoria este urmarea logică a afirmării banilor în circulaţie.Existenţa unei producţii de mărfuri din ce în ce mai bogată şi mai variată-pe de o parte,şi apariţia averilor lichide despre care aminteam mai înainte-pe de altă parte,au făcut posibilă diferenţierea unei categorii aparte de participanţi la circuitul economic:comercianţii.

Această categorie este amintită în Europa încă din secolul XI,după renaşterea economică determinată de stabilizarea modului de producţie feudal.Familia Buonsignori din Siena face comerţ din Sicilia până la Reims (capitala ducatului Champagne) şi fondează prima societate financiară menţionată de istorie : MAGNA TAVOLA.

În Franţa,marii negustori sunt prezenţi la Bayonne , Bordeaux , La Rochelle , Nantes, Rouen.Activitatea negustorească din Paris este monopolizată de de familiile Arrode,Popin,Barbette,Passy,Bourdon.Într-un document din 1292 Guiilaume Bourdon este amintit drept unul dintre cei mai mari plătitori de impozite din Paris.

O altă evoluţie importantă este remarcată deja în Germania secolului XIV.Din cauza lungirii distanţelor la acre se distribuie marfa,a diviziunii necesare a sarcinilor în această situaţie (comişi,funcţionari,magazioneri,cărăuşi) şi a necesităţii de a manipula diferite monede locale,se produce diviziunea între detailanţi şi grosişti.În 1456 italianul Cotrughi face o distincţie clară între practica negustorească de amploare (la mercatura) şi vulgara târguială de prăvălie (la mercanzia).

Începând din acest moment,liniile mari ale dezvoltării comerţului sunt trasate.Se perfecţionează tehnologiile de realizare a produselor, apar manufacturile şi producţia la scară mare,fapt care crează o diversitate a consumului şi a ofertei de mărfuri care fac necesară perfecţionarea formelor de comerţ.Distribuţia se separă tot mai mult de producţie,fapt stimulat puternic de extinderea operaţiunilor de vânzare dincolo de graniţele naţionale sau de limitele continentelor.Fenomenul lărgirii,diversificării şi intersectării pieţelor apare deja pregnant în timpul marii producţii maşiniste (după secolul XVII).În mod corespunzător creşte numărul comercianţilor,precum şi paleta de activităţi legate de procesul trecerii unui produs de la producător la consumatorul final.

În lumina evoluţiilor celor mai recente din domeniul comerţului,putem defini activitatea comercială drept acea activitate umană menită a pune un produs la dispoziţia consumatorului,plecând de la cercetarea de piaţă şi de la determinarea nevoilor manifeste sau latente ale consumatorului,mergând până la suscitarea şi argumentarea unor nevoi pe care consumatorul potenţial nu le-a sesizat încă.

Comerţul nu este o cale prin care comerciantul se îmbogăţeşte sau urmăreşte alte interese personale,el trebuie privit mai degrabă drept o fază foarte importantă a dinamicii sociale,prin care sunt satisfăcute necesităţile de consum,materiale şi spirituale,ale omului.

Preview document

Comert International - Pagina 1
Comert International - Pagina 2
Comert International - Pagina 3
Comert International - Pagina 4
Comert International - Pagina 5
Comert International - Pagina 6
Comert International - Pagina 7
Comert International - Pagina 8
Comert International - Pagina 9
Comert International - Pagina 10
Comert International - Pagina 11
Comert International - Pagina 12
Comert International - Pagina 13
Comert International - Pagina 14
Comert International - Pagina 15
Comert International - Pagina 16
Comert International - Pagina 17
Comert International - Pagina 18
Comert International - Pagina 19
Comert International - Pagina 20
Comert International - Pagina 21
Comert International - Pagina 22
Comert International - Pagina 23
Comert International - Pagina 24
Comert International - Pagina 25
Comert International - Pagina 26
Comert International - Pagina 27
Comert International - Pagina 28
Comert International - Pagina 29
Comert International - Pagina 30
Comert International - Pagina 31
Comert International - Pagina 32
Comert International - Pagina 33
Comert International - Pagina 34
Comert International - Pagina 35
Comert International - Pagina 36
Comert International - Pagina 37
Comert International - Pagina 38
Comert International - Pagina 39
Comert International - Pagina 40
Comert International - Pagina 41
Comert International - Pagina 42
Comert International - Pagina 43
Comert International - Pagina 44
Comert International - Pagina 45
Comert International - Pagina 46
Comert International - Pagina 47
Comert International - Pagina 48
Comert International - Pagina 49
Comert International - Pagina 50
Comert International - Pagina 51
Comert International - Pagina 52
Comert International - Pagina 53
Comert International - Pagina 54
Comert International - Pagina 55
Comert International - Pagina 56
Comert International - Pagina 57
Comert International - Pagina 58
Comert International - Pagina 59

Conținut arhivă zip

  • COM10.DOC
  • COMERT1.DOC
  • COMERT11.DOC
  • COMERT12.DOC
  • COMERT13.DOC
  • COMERT2.DOC
  • COMERT3.DOC
  • COMERT4.DOC
  • COMERT5.DOC
  • COMERT6.DOC
  • COMERT7.DOC
  • COMERT8.DOC
  • COMERT9.DOC

Alții au mai descărcat și

Sistemul Comercial Internațional Vamal

“Având în vedere importanţa comerţului exterior pentru Comunitate se cuvine a suprima sau, cel puţin a limita atât cât este posibil...

Negocierea Contractului de Vanzare Internationala

1. Definirea produsului (marfa)- poate fi reprezentata de mai multe categorii de produse: - Produse de baza - Produse industriale - Produse de...

Comert International

Contextul instituţionalizării SCI Al doilea război mondial a dus coeficientul de dizarmonie între state la cel mai înalt nivel; S-a încercat...

Securitatea Comertului Electronic

4.1. Noţiuni generale ăsurile speciale de securitate în cazul comerţului electronic prin Internet, în care plăţile se fac cu carduri, sunt...

Efectele Stimulative ale Afacerilor Electronice asupra Dezvoltării Comerț

5.1. Generalităţi a orice fenomen nou, Internetul şi comerţul electronic au dat naştere unor aşteptări exagerate şi chiar unor mituri, prevestind...

Bazele Comerțului

I. Obiective După studierea acestei teme veţi fi în măsură să: • înţelegeţi rolul distribuţiei mărfurilor • stabiliţi structura unui canal de...

Tehnici de Comert International

EVOLUŢIA COMERŢULUI INTERNAŢIONAL ÎN PERIOADA POSTBELICĂ 1. TRĂSĂTURI ŞI TENDINŢE ALE DINAMICII ŞI VOLUMULUI COMERŢULUI INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN...

Comunicare Comerciala - Capitolul 2

sarcini şi activităţi specifice de natură fizică sau socială. Astfel oamenii pot juca tenis sau merge pe bicicletă, pot comunica sau negocia. În...

Ai nevoie de altceva?