Comerț internațional

Curs
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Comerț
Conține 12 fișiere: doc, jpg
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 13449
Mărime: 1.08MB (arhivat)
Cost: Gratis
universitatea romano-americana; cuprinde si subiecte la examen

Extras din document

Fundamentele noii diplomaţii comerciale în condiţiile globalizării

La dinamica economiei globale contribuie:

-tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a economiei spre mediul extern;

-transformările din domeniul logisticii internaţionale;

-dezvoltarea dinamică a tehnologiei informaţiei;

-tranziţia de la economia transnaţională la economia globală (transformarea rolului economic al statului)

Globalizarea obligă actorii economici să:

-reacţioneze rapid în procesul de negociere;

-aleagă oportunităţile optime;

-prefere noi tipuri de tehnici tranzacţionale,

-aibă o viziune strategică;

-fie gestionari de mari portofolii;

-perceapă şi să-şi asume regulile jocului.

Globafobie sau antiglobalizare:

-Există o notabilă deosebire între cele două curente;

-Luările de poziţie împotriva globalizării reprezintă provocări la adresa SCI şi a regulilor care îl guvernează şi nu respingerea comerţului în sine,

-“Globafobia” este, mai degrabă, o percepere pesimistă a comerţului internaţional;

-Susţinătorii acesteia consideră că globalizarea produce mai multă sărăcie, polarizare socială, exploatarea ţărilor sărace de către cei dezvoltaţi şi de CTN, pagube ambientale. Nu se poate demonstra că fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.

Globafilia :

-Susţinătorii acestui curent practică un optimism nesustenabil;

-Are o puternică susţinere în cadrul FMI, BIRD, OMC şi în ţările dezvoltate;

-Se concentrează pe creşterea exporturilor, liberalizarea importurilor şi sporirea coeficientului de integrare la nivelul economiei mondiale;

-Se consideră că toate fluxurile comerciale sunt un lucru pozitiv iar barierele comerciale sunt un “rău nenecesar”;

-Principala provocare este transformarea comerţului internaţional în generator de bunăstare prin schimbarea instituţiilor, a normelor de conduită şi a comportamentului actorilor economici.

Naţiunile fac comerţ între ele pentru că:

-Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să se producă la nivel naţional tot ceea ce cere funcţionarea unei economii moderne;

-Economiile de scară şi de gamă implică dimensiuni productive care nu se regăsesc în cadrul relativ îngust al unei economii naţionale;

-Factorii de producţie sunt relativ asimetric răspândiţi pe glob;

-Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de forţele concurenţei externe

Câştigurile obţinute din participarea la comerţul internaţional

-Locuri de muncă mai bune şi mai bine remunerate;

-Pieţe cu dimensiuni mai mari,

-Mai multă stabilitate şi armonie la scară regională şi internaţională,

-Creşterea interesului pentru forme instituţionalizate de raporturi comerciale,

-Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de comercializare noi şi adecvate precum şi a unor noi reţele logistice,

-Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea canalelor de comunicare;

-Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.

-Apare un nou raport între forţa interdependenţei şi cea a teritorialităţii .

La modul cel mai general Sistemul Comercial Internaţional este:

• reţea de pieţe în care consumatorii se angrenează în schimburi cu alţi actori invizibili pentru ei, dar ale căror vieţi sunt afectate de reguli care le guvernează comportamentul economic;

-Un set de reguli ce pot schimba fundamental vieţile oamenilor şi pot crea un mediu în care sunt partajate beneficiile fluxurilor comerciale,

• mare parte din importantul potenţial al comerţului de a acţiona ca forţă a creşterii economice. De multe ori acest potenţial se risipeşte pentru că este gestionat inadecvat.

Se schimbă specificităţile actorilor comerciali

Firma multinaţională: -se află în căutarea factorilor de producţie; -caută debuşeele optime pentru produsele şi serviciile sale; -se străduieşte să minimizeze costurile ca principal atu al competitivităţii.

Firma globală: -integrează cele trei obiective ale firmei multinaţionale; -are o viziune globală asupra pieţei şi a concurenţei;

- îşi cunoaşte foarte bine principalii rivali concurând sau asociindu-se cu aceştia;

- se comportă ca un jucător global;

- imprimă tehnologiilor un rol tot mai important în coordonarea filialelor;

- cultivă un lanţ de tip localizare, delocalizare, relocalizare;

- se înscrie în triunghiul – global networking, global switching, global focusing.

În prezent comerţul internaţional:

• Se asociază cu: - imaginea unei mari companii;

- rivalitatea între variaţi actori economicii;

- practicile comerciale neloiale;

- negocierile, de multe ori confidenţiale în cadrul unor forumuri regionale sau multilaterale.

• Conectează oamenii obişnuiţi din toate zonele lumii pe o axă producţie -consum tot mai complexă; Determină modul în care oamenii.

- se hrănesc - se îmbracă - locuiesc şi petrec timpul liber - au acces la educaţie - le sunt respectate drepturile fundamentale

- participă la interdependenţele globale

• Comerţul internaţional se derulează având la bază o reţea de norme de conduită naţionale, regionale sau internaţionale,

• El are o pronunţată dimensiune umană;

• Fluxurile de bunuri şi servicii: - implică creare şi transfer de bunăstare;

- consolidează dezvoltarea durabilă;

- contribuie la atenuarea sau adâncirea decalajelor.

Preview document

Comerț internațional - Pagina 1
Comerț internațional - Pagina 2
Comerț internațional - Pagina 3
Comerț internațional - Pagina 4
Comerț internațional - Pagina 5
Comerț internațional - Pagina 6
Comerț internațional - Pagina 7
Comerț internațional - Pagina 8
Comerț internațional - Pagina 9
Comerț internațional - Pagina 10
Comerț internațional - Pagina 11
Comerț internațional - Pagina 12
Comerț internațional - Pagina 13
Comerț internațional - Pagina 14
Comerț internațional - Pagina 15
Comerț internațional - Pagina 16
Comerț internațional - Pagina 17
Comerț internațional - Pagina 18
Comerț internațional - Pagina 19
Comerț internațional - Pagina 20
Comerț internațional - Pagina 21
Comerț internațional - Pagina 22
Comerț internațional - Pagina 23
Comerț internațional - Pagina 24
Comerț internațional - Pagina 25
Comerț internațional - Pagina 26
Comerț internațional - Pagina 27
Comerț internațional - Pagina 28
Comerț internațional - Pagina 29
Comerț internațional - Pagina 30
Comerț internațional - Pagina 31
Comerț internațional - Pagina 32
Comerț internațional - Pagina 33
Comerț internațional - Pagina 34
Comerț internațional - Pagina 35
Comerț internațional - Pagina 36
Comerț internațional - Pagina 37
Comerț internațional - Pagina 38
Comerț internațional - Pagina 39
Comerț internațional - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • noi
    • numaru 1.doc
    • numarul 2.doc
    • numarul 3.doc
    • numarul 4.doc
  • Comert International - cursuri.doc
  • COMERT INTERNATIONAL test 1.doc
  • COMERT INTERNATIONAL test 2.doc
  • COMERT INTERNATIONAL test 3.doc
  • copiutza.doc
  • subiecte test - comert.doc
  • t2.jpg
  • t3.jpg

Alții au mai descărcat și

Calitatea Mărfurilor Alimentare

I Obiectul de studiu al merceologiei Merceologia este o disciplina cu caracter economic al carei obiect îl constituie studierea proprietatilor...

Comerț

Etimologic, termenul „comerţ” provine din latinescul “commercium” care înseamnă schimb, operaţie având ca obiect „marfa”, respectiv o...

Analiza celor patru procese de integrare a pieței bunurilor

A: Politica comerciala comuna Aceasta este denumirea generica pentru ansamblul de masuri, instrumente, politici aplicate în domeniul comercial...

Comerț

1.Tehnologia comercială - concept, componente, tendinţe, proiectare Delimitarea domeniului tehnologiei comerciale reprezintă un demers ştiinţific...

Te-ar putea interesa și

Efectele Contractelor de Comerț Internațional

INTRODUCERE Piata comerciala si schimburile comerciale ce se desfasoara în cadrul acesteia reprezinta, din punctul meu de vedere cel mai de pret...

Legea Aplicabilă Contractului de Comerț Internațional

CAPITOLUL I. DESPRE CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL NOTIUNEA DE CONTRACT COMERCIAL Sunt contracte comerciale internationale acele contracte...

Efectele Rundei Uruguay asupra liberalizării comerțului mondial

1. ROLUL G.A.T.T. IN LIBERALIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL 1.1. Scurt istoric al crearii si organizarii G.A.T.T. 1.1.1 Crearea G.A.T.T. Crearea...

Criterii de clasificare a contractelor comerciale internațional

I. Notiuni asupra comertului international I.l.Acceptiunile notiunii comertului internationl Comertul international si cooperarea economica si...

Comerțul internațional - România

1. Notiuni de baza Comertul international include totalitatea schimburilor de bunuri si servicii dintre doua sau mai multe state. Obiectul...

Noi tendințe în comerțul internațional

I. Noi tendinte în structura si dinamica comertului international În epoca contemporană, participarea activă la diviziunea mondială a muncii este...

Contractul de Comerț Internațional

1. NOŢIUNE Schimburile sau prestările de lucrări sau servicii se concretizează sub forma unui contract comercial internaţional, care generează...

Ai nevoie de altceva?