Cuprins
- OBIECTUL ŞI METODELE DE STUDIU ALE ECONOMIEI INTERNAȚIONALE
- CA ŞTIINŢĂ
- 1.1. Economia naţională bază a economiei internaționale
- 1.2. Economia internațională ca sistem al relaţiilor economice internaţionale
- 1.3. Economia internațională ca ştiinţă
- TEORIA CLASICĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
- 2.1. Mercantilismul
- 2.2. Avantajul absolut
- 2.3. Avantajul comparativ
- TEORIA MODERNĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
- 3.1. Resursele şi comerţul (modelul Eli Heckscher - Bertil Ohlin)
- 3.2. Factorii specifici şi distribuţia veniturilor (modelul Paul Samuelson - Ronald Jones)
- 3.3. Modelul standard al comerţului (modelul Paul Krugman – Maurice Obstfeld)
- 3.4. Avantajul competitiv (modelul Michael Porter)
- TEST RECAPITULATIV 33
- POLITICA COMERCIALĂ
- 4.1. Concept, tipologie, instrumente
- 4.2. Politica tarifară
- 4.3. Politica netarifară
- 4.4. Politica de promovare şi de stimulare a exportului
- REGIMURI COMERCIALE PREFERENŢIALE ŞI INTEGRAREA ECONOMICĂ
- 5.1. Baza juridică şi tipologia regimurilor preferenţiale
- 5.2. Teoria uniunilor vamale şi integrării economice
- PIAŢA INTERNAŢIONALĂ A CAPITALULUI
- 6.1. Eurovalute
- 6.2. Operaţiuni pe piaţa capitalului
- 6.3. Centrele financiare off-shore
- TEST RECAPITULATIV 69
- COMPANIILE TRANSNAŢIONALE (MULTINAŢIONALE)
- 7.1. Conceptul de companie multinaţională
- 7.2. Cauzele apariţiei şi extinderii companiilor
- 7.3. Evoluţii recente ale companiilor multinaţionale
- 7.4. Implicaţiile activităţii companiilor multinaţionale
- BALANŢA DE PLĂŢI
- 8.1. Contul venitului naţional
- 8.2. Balanţa de plăţi
- DEZVOLTARE DURABILĂ
- 9.1. Societate viabilă şi dezvoltare durabilă
- 9.2. Problema energiei
- 9.3. Eficienţă energetică
- 9.4. Reutilizarea şi reciclarea materialelor
- 9.5. Biologie
- 9.6. Economie şi societate viabilă
- TEST RECAPITULATIV 103
- BIBLIOGRAFIE 108
Extras din curs
Tema nr. 1
OBIECTUL ŞI METODELE DE STUDIU ALE ECONOMIEI
INTERNAȚIONALE CA ŞTIINŢĂ
Unităţi de învăţare:
- Economia naţională – bază a economiei internaționale
- Economia internațională ca sistem al relaţiilor economice internaţionale
- Economia internațională ca ştiinţă
Obiectivele temei:
- definirea conceptului de economie internațională
- analizarea economiei naționale ca bază a economiei internaționale
- determinarea obiectului și metodelor de studiu ale economiei internaționale
ca știință
Timpul alocat temei: 1 oră
Bibliografie recomandată:
- Ciobanu, George – Economie mondială, Ed. Universitaria, Craiova, 2008;
- Fota, Constantin - Economie internaţională, Ed. Sitech, Craiova, 2008;
- Krugman, Paul, Obstfeld, Maurice - International Economics, Theory and Policy,
Harper Collins Publisher Inc., New York, 2006;
- Popa, Ioan - Tranzacţii comerciale internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti,
2000;
- Stoian, Ion - Comerţ internaţional, Editura Caraiman, 2000.
În limbajul uzual folosim o serie de termeni şi concepte într-un sens mai mult sau
mai puţin diferit decât cel riguros ştiinţific. Este şi cazul termenilor “economie naţională”
şi “economie internațională”.
De aceea, pentru început vom defini în sens strict economic noţiunile de
“economie naţională” ca sistem de activităţi economice din cadrul unui teritoriu delimitat
ca ţară, “economie internaţională” sau “mondială” ca sistem de relaţii economice dintre
ţări şi “economie” sau “economie internaţională” ca ştiinţă a economiei generale sau în
mod particular a economiei internaţionale.
1.1. Economia naţională – bază a economiei internaționale
Economiile naţionale au apărut odată cu formarea pieţelor interne, a naţiunilor şi
a statelor.
ca entitate
rezultă din dezvoltarea schimbului reciproc de activităţi între
membrii unei comunităţi pe un teritoriu delimitat ca stat, ca
Economia urmare a accentuării diviziunii interne a muncii.
naţională
ca structură
reprezintă totalitatea ramurilor de activitate economică
existente la un moment dat, în strânsa lor interdependenţă
manifestată prin intermediul pieţei.
Reținem: Aşadar, economia naţională este o entitate, reprezentând ansamblul de
activităţi economice desfăşurate în cadrul unui stat, asupra cărora
acţionează reglementări cu caracter economic proprii statului respectiv.
3
Condiţiile funcţionării eficiente a economiei naţionale sunt:
- utilizarea cât mai completă a factorilor de producţie;
- alocarea eficientă a resurselor la nivel macro şi microeconomic;
- asigurarea unei dezvoltări durabile, care să ţină cont de generaţiile
viitoare.
Economiile naţionale se prezintă într-o mare diversitate. Ele pot fi, totuşi,
clasificate după două criterii:
- nivelul de dezvoltare economică
- sistemul economic şi social.
După primul criteriu, operând cu indicatorul sintetic produsul intern brut (PIB)
pe locuitor, există:
Țări dezvoltate Ex: SUA, Canada, ţările Uniunii Europene (27),
ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb
(4), Japonia, Australia, Noua Zeelandă, în total
34 de ţări;
Țări cu nivel mediu de dezvoltare sau
nou industrializate
Ex: Coreea de Sud, Taiwan,
Țări în curs de dezvoltare (peste 150) Ex: India, Egipt, Argentina
Subgrup de 25 de ţări cel mai
puţin dezvoltate
Ex: Bangladesh, Zambia, Ecuador
În cadrul noilor strategii economice externe a fost identificat un grup de ţări cu
un puternic potenţial de expansiune în următorii 10-20 de ani şi spre care ţările
dezvoltate îşi îndreptă eforturile de promovare a exporturilor şi investiţiilor, din care fac
parte: China, India, Thailanda şi Malayezia din Asia; Mexic, Brazilia, Argentina şi Chile
din America Latină; Egipt şi Nigeria din Africa; Polonia şi Turcia din Europa.
După cel de-al doilea criteriu, operând cu natura proprietăţii şi modul de
gestionare a activităţilor economice, există:
Țări cu economie
de piaţă
(capitaliste)
proprietatea este preponderent privată,
iar activitatea economică este reglată
de forţele pieţei (în primul rând de
raportul cerere-ofertă)
SUA, Germania, Anglia,
Franţa, Italia, Canada,
Japonia, dar şi India, Egipt
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comert International.pdf