Comert International

Imagine preview
(8/10 din 4 voturi)

Acest curs prezinta Comert International.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Comert

Extras din document

INTRODUCERE

Înca de la crearea Comunitatii Economice Europene la 25 martie 1957, s-a prevazut crearea unei uniuni economice si monetare, ceea ce înseamna, pe scurt, libera circulatie în cadrul comunitatii a marfurilor, serviciilor, capitalului si fortei de munca, precum si adoptarea unei monede unice.

Primul deziderat, cel al eliminarii barierelor de orice tip din calea circulatiei marfurilor, serviciilor si factorilor de productie a fost pe deplin realizat 36 de ani mai târziu, la 1 ianuarie 1993 când a început sa functioneze Piata Unica. Cel de-al doilea obiectiv a fost atins la 1 ianuarie 1999, când ratele de schimb a 11 tari din cele 15 din cadrul Uniunii Europene au fost fixate irevocabil fata de noua moneda  Euro.

Asa cum se previzionase, crearea Pietei Unice a dat un nou suflu relatiilor comerciale dintre tarile membre.

Statisticile indica evolutia comertului în cadrul Uniunii Europene, însa nu prezinta natura acestor schimburi, structura lor si mai ales cauza lor. Tarile cele mai dezvoltate ale Uniunii au structural o compozitie foarte diversa de cea a tarilor mai putin dezvoltate. Urmarirea valorica a schimburilor între tari, asa cum e ea prezentata în statistici, nu permite sesizarea acestor diferente.

Scopul acestei lucrari este cercetarea naturii si cauzelor acestor schimburi. Pentru a putea fi întelese, lucrarea va aborda cercetarea lor din dubla ipostaza  teoretica si empirica. Prima parte va avea în vedere cele mai de seama contributii teoretice în analiza comertului international, tocmai pentru ca abordarea teoretica a mecanismului schimburilor intracomunitare presupune cunoasterea cercetarilor pe plan teoretic, fiind o îmbinare a diverselor teorii emise. În acest sens, vor fi prezentate teoriile clasice ale lui Ricardo  Torrens si Hecksher  Ohlin, ca si cele moderne  teoria economiilor de scara, cea a ciclului produsului si nu în cele din urma, teoria concurentei monopolistice. Partea a doua va trata comertul intracomunitar, natura sa, schimburile inter si intra-ramuri, metodologia de masurare a acestor schimburi, precum si explicatia teoretica a acestor schimburi.

Lucrarea doreste sa îmbine planul teoretic cu cel practic. Teoriile prezentate vor fi urmarite nu doar din punct de vedere teoretic, ci si empiric, pentru a se vedea în ce masura ele sunt viabile, în ce masura ele explica evolutia reala a comertului international si mai ales intracomunitar.

TEORIILE COMERTULUI INTERNATIONAL.

În prezentarea modelelor teoretice ce urmeaza vor fi facute anumite ipoteze care vor conditiona validitatea legitatilor pe care le genereaza. Multe din aceste ipoteze vor parea nerealiste iar altele foarte greu de îndeplinit. Pentru eliminarea sau atenuarea acestor conditionari nerealiste au fost elaborate multe alte modele plecând de la cele de baza. Scopul acestei prime parti a lucrarii nu este de cel de a cerceta aceste extensii teoretice, ci acela de a urmari doar modelele de baza în caracteristicile lor cele mai relevante pentru studiul de fata.

Pretul pe piata mondiala este o caracteristica esentiala si intrinseca a fiecarui model. Nivelul sau mondial comparativ cu cel intern pentru un acelasi bun este esential pentru a stabili pozitia de importator sau exportator a tarii respective sau luarea de masuri de politica comerciala.

Fig. 1 prezinta modul de formare a presului pe piata mondiala, presupunând ca exista numai doua tari A si B care comercializeaza în mod liber, fara a fi împiedicate de orice bariere tarifare sau netarifare. În fiecare industrie pretul bunului x e determinat de intersectia curbei cererii cu cea a ofertei. Presupunem ca în situatie autarhica (nu exista schimburi externe), pretul bunului x este mai mare în tara A decât în tara B (PA > P¬B). Diferenta între curba ofertei tarii A, SA si cea a cererii DA formeaza curba mondiala a cererii Dx, iar excedentul ofertei SB peste cererea DB formeaza curba mondiala a ofertei Sx. Intersectia celor doua curbe are loc în punctul E, la pretul Pw, între PA si PB. În acest punct cantitatea vânduta este egala cu cea cumparata si egala cu excedentul cererii interne fata de oferta în tara A si cu surplusul ofertei interne peste cererea din tara B.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comert International.doc