Comerț internațional

C1+C2

Principiile de baza in comertul international.

In contextul globalizarii, comertul international sufera 2 procese:

1) Procesul de liberalizare ’ concretizat prin negocieri comerciale multilaterale organizate sub egida OMC, care conduc atat la reduceri directe de taxe vamale cat si la liberalizarea completa a comertului intre doua sau mai multe tari member ale OMC-ului.

2) Reglementarea schimburilor economice internationale ’ prin stabilirea unor reguli care sa permita un comportament normal pe piata mondiala si ca sa nu reuduca eficienta procesului de liberalizare.

! Prima regula din comertul international - reprezinta CLAUZA NATIUNII CELEI MAI FAVORIZATE definita in art. I, punctul 1 din cadrul GATT dupa cum urmeaza:

“orice avantaje, favouri, privilegii si imunitati acordate de catre - parte contractanta pt un produs originar din sau avand ca destinatie orice alte tari vor fi extinse imediat si neconditionat asupra oricarui produs similar, originar din sau avand ca destinatie teritoriul tuturor celorlalte parti contractante”

Aceasta dispozitie priveste taxele vamale si impunerile de orice natura percepute la import sau cu ocazia importurilor sau exporturilor ca si acelea care afecteaza transferurilor internationale de fonduri, efectuate cu prilejul platilor importatorilor sau exportatorilor, modul de percepere a acestor taxe si impuneri, ansamblul implementarilor, reglementarilor la export si import si ca toate problemele ce fac obiectul paragrafelor 2 si 4 din art III. ( tratamentul national).

Acest principiu inseamna ca, daca - tara membra acorda unei alte tari membre - favoare tarifara (taxa vamala) sau de alt gen la oricare produs, ea trebuie sa extinda acest tratament imediat si neconditionat produsului similar originar din celelalte tari membre.

Obligatia extinderii tratamentului clauzei natiunii nu se aplica numai la import si export.

In acelas timp obligatia acordarii tratamentului clauzei natiunii nu se aplica doar taxelor vamale ci trebuie avute in vedere :

a) Taxele de orice fel impuse la export / import ( comision vamal 0,5% )

b) Modul de percepere a taxelor vamale si a altor taxe

c) Regulilor si formalitatilor legate de import / export.

d) Taxelor interne asupra marfurilor importate, legilor si reglementarilor vizand vanzarea

e) Administrarea restrictiilor cantitative pt cazurile in care asemenea restrictii sunt permise.

Tipurile clauzei natiunii celei mai favorizate

In practica relatiilor comerciale internationale, clauza natiunii se regaseste sub 2 forme:

1. Forma neconditionata ’ presupune obligatia asumata de partile contractante de a-si acorda reciproc in mod automat si fara compensatii toate privilegiile si avantajele acordate de catre sau care vor fi acordate tarilor membre.

2. Forma conditionata ’ presupune obligatia partilor contractante de a extinde automat si gratuit asupra celuilalt stat semnatar al tratamentului numai acele avataje si privilegii pe care le-a acordat sau le va acorda unei tari fara nici un fel de compensatii din partea acestuia.

Cu alte cuvinte pt extinderea asupra unui stat semnatar a privilegiilor si avantajelor pe care celalalt stat semnatar l-a acordat unei tari terte in schimbul unor compensatii echivalente, statul semnatar respectiv tb sa acorde celuilalt stat doar avantajele si privilegiile stabilite de comun acord.

EXCEPTIILE de la Principiul Clauzei Natiunii celei mai Favorizate.

1) Preferintele istorice existente la data intrarii in vigoare a GATT-ului, sunt protejate de paragrafele 2 si 4 a art. I.din GATT si limita preferintelor nu poate depasi diferenta dintre rata taxeor vamale in clauza si ratele preferentiale existente la 10. IV. 1947.

2) Sistemele vamale preferentiale :

a) SISTEMUL GENERAL DE PREFERINTE SGP

SGP, prevazut in partea V a GATT-ului, e acordat in favoarea tarilor in curs de dezvoltare. Art. I1 contine clauza permisiva care permite acordarea unor asemeni preferinte fara sa fie considerate ca - abatere a clauzei natiunii celei mai favorizate. Ideea crearii SGP-ului a aparut in cadrul GATT dar a fost dupa aceea tranferata si finalizata sub egidaConferintei Natiunilor Unite pt Comert si Dezvoltare (UNCTAD).

Negocierile au fost finalizate in octombrie 1970 cand a fost elaborate Acordul cu privire la instituirea Sistemului Generalizat de Preferinte comerciale nereciproce si nediscriminatorii in favoarea tarilor in curs de dezvoltare.

- SGP se numeste generalizat pt ca se aplica de catre tarile dezvoltate la importul produselor manufacturate provenite din taril ein curs de dezvoltare.

- SGP este nediscriminatoriu deoarece se aplica de catre tarile donatoare in relatiile comerciale cu toate tarile in curs de dezvoltare.

- SGP este nereciproc intrucat statele nu sunt obligate ca la randul lor sa acorde facilitati vamale in compensatii la preferintele acordate de taxele vamale.

In general figureaza pe lista beneficiarilor de preferinte vamale tarile din grupul celor 77, alte tari care

s-au declarat in curs de dezvoltare precum si cea mai mare parte a tarilor si teritoriilor dependente. Donatoare de preferinte sunt tarile dezvoltate, respectiv UE, Norvegia, Elvetia, Rusia, Canada, SUA, Noua Zeelanda, Australia si Japonia.

Legea amerciana prevede ca termenul de ‘tara in curs de dezvoltare beneficiara’ se refera la orice tara fata de care e in vigoare - dispozitie executiva a presedintelui SUA prin care tara respectiva e definita ca atare.

Legea americana prevede ca presedintele SUA nu poate desemna printre beneficiarii de preferinte urmatoarele tari in curs de dezvoltare: